Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

Anexa VI: Lista ministerelor, comisiilor şi agenţiilor de resort naţionale cu anumite roluri în abordarea schimbărilor climatice

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) este organismul central al Guvernului responsabil pentru coordonarea generală a politicilor, strategiei şi acţiunilor de adaptare şi atenuare a SC. MMAP este de asemenea coordonatorul Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice (CNSC). MMAP a fost reorganizat prin HG nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. MMAP prezintă oficial Inventarul Naţional al Gazelor cu Efect de Seră (IGES) Secretariatului CCONUSC, Comisiei Europene şi Agenţiei Europene de Mediu, având în vedere termenele specifice. MMAP este de asemenea autoritatea responsabilă cu administrarea sistemului național al inventarului GES și răspunde de pregătirea acestuia. Hotărârea Guvernului nr. 1570/2007 şi procedurile relevante ulterioare definesc cadrul juridic, instituţional şi procedural pentru implicarea activă a tuturor autorităţilor publice relevante responsabile, a diverselor institute de cercetare, a operatorilor economici şi a asociaţiilor profesionale. Autorităţile publice centrale şi instituţiile aflate sub autoritatea lor, coordonate sau subordonate lor, diversele institute de cercetare şi operatorii economici laolaltă au responsabilitatea de prezentare a datelor activităţii necesare pentru calculul emisiilor GES. Agențiilor locale de protecție a mediului (APM) acționează ca furnizori de date pentru sistemul național al inventarului GES.

Comisia Naţională pentru Schimbări Climatice (CNSC) este un organism major de coordonare inter-ministerială pentru schimbări climatice. O Hotărâre a Guvernului (HG nr. 1026/20.11.2014) a fost adoptată în 2014 vizând să întărească rolul şi să îmbunătăţească funcţionarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice. Noua HG stabilește două niveluri de funcţionare (tehnic și politic), clarifică și extinde responsabilitățile CNSC și extinde şi participarea prin reprezentanții a 16 instituții în comisie și reprezentanții a 34 de instituții în grupul său de lucru în domeniul tehnic.

Există o varietate de ministere de resort care au într-o măsură mandatul de a se ocupa de problemele legate de schimbările climatice. De exemplu:

Ministerul Fondurilor Europene este organismul central responsabil pentru coordonarea generală a Fondurilor ESI.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului este responsabil pentru politicile industriale şi economice.

Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi al Mediului de Afaceri este organismul responsabil pentru problemele legate de energie, precum şi cele care afectează afacerile. Sectorul energetic este responsabil pentru 58% din emisiile totale de GES ale României. Este cel mai important sector în ceea ce priveşte atingerea de către România a ţintelor UE până în 2020 privind emisiile GES, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi energia regenerabilă.

Ministerul Transporturilor este organismul guvernamental responsabil pentru toate sectoarele transporturilor (aerian, maritim, rutier, feroviar), precum şi pentru infrastructura asociată (drumuri, căi ferate, infrastructură aeriană, navigaţie, etc.). Reprezintă sursa principală de informaţii pentru inventarul emisiilor anuale estimate ale poluanţilor atmosferici la nivel naţional (inventarul Poluării Transfrontaliere a Aerului, cu Rază Mare de Acţiune - inventar LRTAP) care rezultă din consumul de combustibil.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este organismul central responsabil pentru problemele de SC în domeniile infrastructurii, construcţiilor şi urbanismului.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organismul central responsabil pentru problemele de SC în domeniile agriculturii şi dezvoltării rurale. Este responsabil la nivel central pentru problemele de adaptare şi atenuare SC în domeniile agriculturii şi dezvoltării rurale.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice răspunde de politicile educaţionale şi institutele naţionale şi este responsabil de problemele SC legate de sectoarele cercetării şi educaţiei.

Institutul Naţional pentru Fizica Pământului asigură participarea României la monitorizarea seismologică globală, elaborează procese, analizează şi examinează parametrii evenimentelor seismice şi asigură schimbul de date şi informaţii cu centrele naţionale de date din alte ţări şi centrele seismologice internaţionale.

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) este responsabilă la nivel naţional pentru monitorizarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a calităţii apei. ANAR este responsabilă pentru 11 bazine hidrografice, reţeaua de ape subterane şi ţărmul Mării Negre din România. Ea funcţionează în conformitate cu convenţiile internaţionale şi acordurile bilaterale şi respectă cerinţele europene de reglementare (Directiva 2009/90/CE de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a specificaţiilor tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor).

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) este responsabilă pentru monitorizarea parametrilor meteorologici – cum ar fi temperatura aerului şi presiunea atmosferică, precipitaţiile, umiditatea, viteza şi direcţia vântului. Guvernul României se bazează mult pe prognozele făcute de ANM. Avertizările guvernamentale – cod galben, portocaliu sau roşu – pentru temperaturi, precipitaţii sau vânturi extreme, se bazează pe prognozele ANM.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), ca parte a Ministerului Afacerilor Interne, funcţionează în concordanţă cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU), aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 15/2005 şi Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004. IGSU este responsabil pentru coordonarea, prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă. În prezent, IGSU este în curs de evaluare a tuturor riscurilor din ţară, inclusiv cele legate de climă. Primele rezultate ale acestor evaluări ale riscurilor sunt aşteptate până la sfârşitul anului 2015.

Autoritatea Pădurilor din subordinea MMAP răspunde de stabilirea politicilor în sectorul silvic. Administratorii pădurilor, adică Administraţia Naţională a Pădurilor pentru pădurile statului şi administraţiile forestiere pentru pădurile private sunt responsabile pentru administrarea pădurilor.

Institutul Naţional de Statistică (INS) reprezintă principala sursă de informaţii pentru inventarul emisiilor anuale estimate de poluanţi atmosferici la nivel naţional (inventarul Poluării Transfrontaliere a Aerului, cu Rază Mare de Acţiune - inventar LRTAP) în diverse domenii de activitate (de ex. bilanţ energetic, procese industriale, etc.). Sunt principalele date furnizate de documentele publicate anual, cum ar fi Anuarul statistic naţional şi Bilanţul energetic. În 2002, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi INS au semnat un protocol de cooperare. În cadrul acestui protocol, INS a fost de acord să furnizeze, pe lângă publicaţia sa anuală, date suplimentare, necesare pentru elaborarea inventarului.

1^denumită strategia SC în continuare în acest raport, pentru ușurința citirii.

2^Intervalele citate în acest raport sunt de fapt intervale de incertitudine de 90%, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

3^ http://www.weatherbase.com/weather/city.php3?c=RO&name=Romania.

4^La nivel global, în anul 2014, temperatura de suprafață medie combinată înregistrată pe uscat și pe oceane pentru perioada ianuarie - octombrie a fost cu 0,68 °C peste media secolului XX de 14,1 °C. Într-adevăr, în primele zece luni ale anului 2014 s-a înregistrat cea mai caldă perioadă. http://www.ncdc.noaa.gov/sotc/global/2014/10

5^O listă completă a actelor legislative europene și a prevederilor strategice curente pe care România trebuie să le respecte poate fi consultată în Anexa III a acestui document.

6^Pentru sectorul de mediu, aproximativ 6,9% din FC vor fi dedicate OT5 și pentru OT6 vor contribui atât fondurile FEDR cât și cele FC, respectiv 4,62% din FEDR și 37,11% din FC. 33,14% din FEADR pentru OT5 și OT6.

7^ O listă completă detaliată a tuturor ministerelor, comisiilor și agențiilor la nivel național cu anumite roluri în gestionarea schimbărilor climatice poate să fie găsită în Anexa VI

8^ UE15 a inclus următoarele 15 țări intrate în UE înainte de 1 mai 2004: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit

9^ Totuși, ar trebui observat că ușurința implementării acestor măsuri și rapiditatea cu care se realizează reducerile GES nu sunt uniforme. Acești factori ar trebui, de asemenea, să fie luați în calcul la selectarea măsurilor avute în vedere.

10^ Notă: Eficiența energetică pentru sectoarele industriale este definită ca fiind utilizarea totală de energie pe sectoare consecutive împărțită pe cote de producție. Intensitatea energetică a gospodăriilor este calculată ca utilizarea de energie în funcție de venitul total.

11^ Notă: Eficiența energetică pentru sectoarele industriale este definită ca fiind utilizarea totală de energie pe sectoare consecutive împărțită pe cote de producție. Intensitatea energetică a gospodăriilor este calculată ca fiind utilizarea de energie în funcție de venitul total.

12^ Eurostat. Agricultură – statistica emisiilor de gaze cu efect de seră. Octombrie 2013

13^Dată fiind valoarea finanţărilor şi dificultatea absorbţiei acesteia în multe proiecte mici, va fi important să se asigure că PO Infrastructură Mare contribuie semnificativ la obiectivul de 20% al acţiunilor privind schimbările climatice ce urmează a fi finanţate prin Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii. Introducerea generalizată a acţiunilor de mediu la nivelul PO va fi evaluată de către Comisie, punându-se accent deosebit pe priorităţile de investiţii care au cel mai mare potenţial de acţiuni privind schimbările climatice. Pentru fiecare axă prioritară a PO, evaluarea de mediu va acoperi priorităţile relevante de investiţii, tipurile de acţiuni şi selectarea operaţiunilor. Evaluarea va avea în vedere gradul de coerenţă dintre, pe de o parte, abordarea strategică şi contribuţia anticipată la strategia Europa 2020 şi, pe de altă parte, obiectivele specifice, acţiunile anticipate şi principiile de selectare a operaţiunilor. Evaluarea va analiza, în plus, modul în care a fost pus în aplicare principiul dezvoltării durabile.

14^ Al cincilea comunicat naţional al României către CCONUSCC

15^ Rezultatele exerciţiului de modelare al Băncii Mondiale privind creşterea cererii de apă pentru irigaţii au fost integrate în secţiunea de mai sus „13.1 Agricultură“, deoarece principalele rezultate din modelarea apei sunt reprezentate de impacturile asupra producţiei la diferite tipuri de recolte.

16^ Duffy et al 2014 {California}

17^Intervalele citate în acest raport sunt de fapt intervale de incertitudine de 90%, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

18^ http://www.pwc.co.uk/sustainability-climate-change/publications/low-carbon-economy-index.jhtml.

19^ Scenariile utilizate de raportul GLI ştiinţa climatului sunt puţin diferite de cele utilizate de celelalte rapoarte IPCC AR5. În studiul LCEI referirea se face la rapoartele GLII şi GLIII, dar diferenţele în materie de reduceri ale emisiilor nu sunt semnificative.

20^ www.unfccc.int

21^ http://unfccc.int/resource/docs/2010/cop16/eng/07a01.pdf#page=4

22^ Pentru detalii a se vedea: http://unfccc.int/national_reports/items/1408.php.

23^ http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1414509741240&uri=URISERV:l28157

24^ http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/documentation_en.htm

25^ http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0147:FIN:EN:PDF

26^ http://climate-adapt.eea.europa.eu/

27^Directiva cadru privind apele (2000/60/EC)

28^ http://ec.europa.eu/environment/nature/climatechange/pdf/Guidance%20document.pdf

29^ A se vedea http://climate-adapt.eea.europa.eu/web/guest/adaptation-strategies. Comentariile din acest sector se bazează pe o analiză detaliată a strategiilor din Austria, Franţa, Germania, Spania şi Regatul Unit, precum şi cea pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Documentele unor ţări sunt foarte scurte şi nu prea constituie o strategie.