Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

13.10 Sănătate publică și servicii de răspuns în situații de urgență

Schimbările climatice vor afecta negativ viaţa şi sănătatea oamenilor în următoarele câteva decenii. Ele afectează sănătatea oamenilor printr-un număr de mecanisme, din care o parte sunt efecte relativ directe ale evenimentelor extreme – calamităţi naturale cum ar fi inundaţiile, furtunile, valurile de căldură, secetele – iar altele au o traiectorie mai complexă care are în timp drept rezultat schimbarea tiparelor bolilor infecţioase sau noi agenţi patogeni (precum bolile specifice necunoscute sau neașteptate (emerging diseases)), perturbarea sistemelor agricole şi a altor ecosisteme ajutătoare, urbanizarea masivă, migraţia populaţiei, precum şi conflicte cauzate de resursele supraepuizate, pământul nefertil şi resursele de apă epuizate.
Pentru a răspunde provocărilor unui climat aflat în permanentă schimbare, este necesar ca Ministerul Sănătăţii să includă supravegherea evenimentelor care afectează sănătatea publică din diferite cauze, inclusiv a schimbărilor climatice, şi să dezvolte capacitatea la nivel naţional a sistemelor de supraveghere pentru a detecta, evalua, notifica şi răspunde la toate evenimentele şi riscurile legate de sănătatea publică ce pot constitui o ameninţare la adresa sănătăţii oamenilor. Pentru a răspunde la provocarea bolilor care apar pentru prima dată, o nouă abordare a activității de supraveghere trebuie avută în vedere. Noi algoritmi pentru supravegherea tip sindrom, ar trebui dezvoltați și implementați prin folosirea sistemelor electronice de supraveghere.
Respectând proceduri clare, Ministerul Sănătăţii trebuie să lucreze îndeaproape cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a corela activităţile supravegherii de mediu care au potenţialul de a influenţa negativ sănătatea publică sau calitatea mediului cu supravegherea sănătăţii oamenilor.

La fel de importantă este dezvoltarea intervenţiilor de răspuns la evenimentele şi riscurile legate de sănătatea publică pentru a proteja sănătatea cetăţenilor. Printre altele, aceasta necesită stocarea proviziilor critice, un personal instruit, cu cunoştinţe despre schimbările climatice şi influența acestora asupra sănătății umane, un mecanism de coordonare instituţională şi parteneriate între sectorul public şi privat.

Controlul sau limitarea riscurilor cunoscute şi existente pentru sănătatea publică reprezintă una dintre cele mai puternice modalităţi de îmbunătăţire a securităţii sănătăţii naţionale, întrucât aceste riscuri constituie vasta majoritate a evenimentelor de zi cu zi cu potenţial pentru o situaţie de urgenţă în domeniul sănătăţii publice. Pregătirea pentru aceste ameninţări este dependentă de măsuri generale puternice la nivel naţional, dar necesită şi mai multă autoritate, comunicare şi colaborare trans-sectorială.
Actualul Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă trebuie consolidat pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă în domeniul sănătăţii publice. Este nevoie în special de o coordonare mai bună cu alte agenţii şi autorităţi în situaţii de urgenţă provocate de evenimente extreme, inclusiv cele referitoare la schimbările climatice.
Din acest punct de vedere, guvernul ar trebui să aibă în vedere transformarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă într-o Agenţie Națională pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (ANMSU) aflată în subordinea Primului Ministru.

Principalele obiective strategice pentru conformarea sectorului sănătăţii publice sunt prezentate mai jos.

Obiective strategice – Adaptarea la schimbările climatice

Dezvoltarea, la nivel naţional, a capacităţii de supraveghere a evenimentelor cauzate de diverşi factori, cu impact asupra sănătăţii publice

Atât evenimentele meteorologice extreme, cât şi calamităţile fără consecinţe semnificative, care doar îngreunează anumite activităţi umane, ca urmare a schimbărilor climatice pot duce la evenimente legate de sănătatea publică. De exemplu, precipitaţiile intense pot duce la apariţia bolilor transmise prin vectori, cum ar fi malaria; iar un sector agricol epuizat se poate traduce în rate mai ridicate de malnutriţie şi susceptibilitate sporită la boli. De aceea, consolidarea activităţilor de supraveghere a bolilor şi sistemele de avertizare timpurie indiferent de originea bolii pot contribui în acelaşi timp şi în folosul comunităţii. Organizația Mondială a Sănătății și Directivele UE privind supravegherea sănătăţii solicită Statelor Membre să îndeplinească cerinţele esențiale de supraveghere şi răspuns, pentru a detecta din timp, a investiga şi a răspunde la evenimentele legate de sănătatea publică, precum şi la pericolele care ar putea crea în mod potenţial un risc pentru sănătatea omului, cum ar fi calamităţile naturale. Diversele zone climatice şi potenţialele impacturi asociate sănătăţii ar trebuie analizate. Acest mecanism se bazează pe colectarea şi diseminarea informaţiilor către autoritatea competentă care poate lua măsurile adecvate şi necesită o coordonare consolidată şi o strânsa colaborare cu toate părţile interesate din cadrul şi din afara sectorului sănătăţii.

Protejarea sănătăţii cetăţenilor faţă de impacturile calamităţilor prin consolidarea sistemului român de management al situaţiilor de urgenţă

Evenimentele meteorologice extreme – cum ar fi inundaţiile, furtunile, valurile de căldură şi seceta – pot conduce la consecinţe dezastruoase pentru viaţa persoanelor afectate. În plus, ameninţările care apar în urma evenimentelor extreme pot fi agravate de sistemele de sănătate, care s-ar putea să aibă puncte slabe nu doar în ceea ce priveşte supravegherea şi avertizarea din timp, ci și în capacitatea sa de răspuns. Consecinţele calamităţilor necesită o reacţie rapidă şi bine coordonată pentru a proteja sănătatea cetăţenilor. O Agenţie Națională pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (ASMSU) aflată în subordinea Primului Ministru poate asigura într-un mod unitar şi colaborativ cel mai bun mod de prevenire a ameninţărilor la adresa siguranţei oamenilor datorate impactului nefavorabil al schimbărilor climatice, de menţinere, restabilire, redezvoltare şi revitalizare a sănătăţii cetăţenilor în caz de calamitate. Ar îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor în situaţii de urgenţă şi contribuind astfel la întărirea capacităţii instituţionale a Guvernului. ASMSU este indicat să fie creată prin transformarea actualului Inspectorat General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.