Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

9.2 Extragerea tuturor avantajelor din participarea la ETS UE

Elementul esenţial în legătură cu angajamentul UE de reducere a emisiilor şi de a începe transformarea traiectoriilor de investiţii înspre dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse, schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii acoperă în prezent aproximativ 48% din emisiile de gaze cu efect de seră din România, în principal instalaţiile din sectorul de combustie şi într-o mai mică măsură anumite procese industriale şi sectorul aeronautic. În conformitate cu obiectivele 2020 (-21% sub nivelul emisiilor din 2005) şi 2030 (-45% sub nivelul emisiilor din 2005) de acţiune la nivelul mediului, limita schemei europene de comercializare (şi anume, valoarea certificatelor emise în fiecare an) scade progresiv. În plus, licitarea (şi în situaţia domeniilor de activitate generatoare de emisii intensive şi pentru care se pot face tranzacţionări (aşa-numitele „EITE“), alocarea gratuită prin raportare la standarde tehnologice stringente) devine normă, intensificând semnalul privind preţul emisiilor de carbon.

Din perspectiva reducerii emisiilor de GES, beneficiile valorificate prin schema europeană de comercializare ar putea avea o influenţă importantă pentru finanţarea acţiunilor de reducere în România. Având în vedere că în prezent se licitează un procent tot mai mare de certificate, schema europeană de comercializare generează de asemenea venituri din carbon ce pot fi utilizate de autorităţile publice pentru consolidarea şi eficientizarea fiscală, precum şi pentru unele măsuri legate de schimbările climatice (la nivel naţional şi internaţional). În special, aceste fonduri pot fi utilizate pentru ca o completare a schemei europene de comercializare (ETS), pentru susţinerea acţiunilor privind schimbările climatice în sectoare ce nu intră în ETS, cum ar fi locuinţele (unde progresul în eficientizare energetică lasă de dorit), transport şi agricultură/silvicultură. De asemenea, schema asigură inovaţie, fiind disponibile fonduri provenite din Rezerva pentru Nou Intraţi (New Entrant Reserve) pentru susţinerea programului de captare şi stocare a carbonului (CSC).

Licitarea drepturilor de emisii (Emissions Allowances) a generat fonduri de aproximativ 600.000 EUR în venituri din vânzarea certificatelor de emisii în perioada 2008-12 pentru România şi, potrivit unor estimări, va genera aproximativ 2,8 miliarde EUR în perioada 2013-2020 şi între 6,7 şi 25 miliarde EUR în perioada 2021-2030. România doreşte să utilizeze un procent de 71% din aceste venituri pentru acţiuni de mediu, mult mai mult decât nivelul de 50% recomandat prin reglementările UE. Creşterea veniturilor provenind de la aceste certificate reprezintă o bună ocazie pentru ca România să finanţeze acţiuni de reducere. Această sursă suplimentară de finanţare ar trebui să vizeze acţiuni eficiente ce vor ajuta la îndeplinirea obiectivelor strategice din strategia actuală.

9,3. Valorificarea fondurilor structurale UE

Ca urmare a aprobării de către Parlamentul European a bugetului pentru perioada 2014-2020, cel puţin 20% din întregul buget al Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020 ar trebui utilizat în legătură cu proiecte şi politici privind schimbările climatice. Angajamentul de 20% triplează procentul actual şi ar putea strânge până la 180 miliarde EUR în cheltuieli privind schimbările climatice la nivelul tuturor zonelor de politică UE majore, pe o perioadă de şapte ani. Acest procent de 20% din fondurile UE dedicat acţiunilor privind schimbările climatice poate juca un rol important în ceea ce priveşte politicile de reducere. MMAP trebuie să se implice în alegerea acţiunilor privind schimbările climatice, în conformitate cu indicatorii Rio; 20% va reprezenta o susţinere semnificativă pentru acţiunile de reducere numai dacă gradul de absorbție se va îmbunătăţi la nivel general, comparativ cu perioada de finanţare 2007-2013.

În principiu, România, la nivel naţional, ar putea accesa 5,7 miliarde EUR în perioada de programare 2014-2020, fonduri ce ar trebui utilizate şi pentru a facilita adoptarea la schimbările climatice şi intensificarea practicilor şi tehnologiilor verzi într-un număr de sectoare, în special cel energetic, transport, agricultură, alimentarea cu apă (vezi tabelul de mai jos). Programele naţionale operaţionale (PO) demonstrează că această introducere a considerentelor de mediu în planificarea naţională şi valorificarea mai multor Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii vor contribui semnificativ la modernizarea şi restructurarea economiei României, în sensul ca cel puţin 30% din alocările acordate pentru Fondul European de Dezvoltare Regională la nivel naţional să poate fi utilizate pentru susţinerea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon (şi anume, mult peste pragul minim de 20%) sau contribuţia EARDF la eforturile de reducere şi adaptare la schimbările climatice.¹³ Detalii privind fondurile ce ar putea fi disponibile se regăsesc în tabelul 4 de mai jos.

Tabelul . Fonduri UE disponibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice

	Cotă „SC“	Domeniul de aplicabilitate	Alocări 2014-20		Sprijin pentru activităţile de reducere
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European de Dezvoltare Regională	< 30%	SC	€	8.015.663.402	< € 2.404.699.021
Regiuni mai puţin dezvoltate	< 12%	M	€ 15.058.845.333		< € 1.807.061.440
Regiuni mai dezvoltate	< 20%	M	€	441.271.284	< € 88.254.257
Fondul de Coeziune Cooperare Teritorială Europeană	< 20%	M?	€	6.934.996.977	< € 1.386.999.395
Cooperare transfrontalieră	?	?	€	363.962.598
Cooperare transnaţională	?	?	€	88.725.075
Fondul Social European
Inițiativă privind ocuparea tinerilor (alocaţie suplimentară)	?	?	€	105.994.315
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime	?	?	€	168.421.371
TOTAL			€ 31.177.880.355		< € 5.687.014.113

Există, în plus, alte programe ce oferă oportunităţi pentru creştere mai verde şi mai rezistentă (fără ca fondurile să fie alocate specific pentru România), inclusiv programul LIFE, programul UE pentru Mediu şi Climă (760 milioane EUR pentru acţiuni de mediu), Facilitatea „Conectarea Europei“ (23 miliarde EUR pentru infrastructura de transport şi 5 miliarde EUR pentru infrastructura energetică – ex.: reţele inteligente pentru energie regenerabilă), şi Horizon 2020 pentru cercetare şi inovaţie (cu un cadru de 63 miliarde EUR, dintre care 35% destinate acţiunilor de mediu şi anume 22 miliarde EUR).