Proiect de management
Yüklə 0,83 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Riscuri
Oportunităţi
Riscuri
Fără îndoială, lista oportunităţilor şi riscurilor schiţată mai sus este doar una parţială, deoarece la acestea se mai pot adăuga şi altele. Definirea lor foarte corectă şi nuanţată este necesară pentru adaptarea managementului instituţional pentru realizarea obiectivelor principale: prezervarea şi îmbogăţirea patrimoniului şi atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori în muzeu. Pentru o bună funcţionare a MBR este importantă asigurarea de către operatorul de credite a resurselor financiare necesare pentru ameliorarea infrastructurii MBR. Prezervarea şi îmbogăţirea patrimoniului nu poate fi realizată dacă MBR nu deţine spaţii de depozitare şi nu poate asigura condiţiile tehnice necesare, la parametri cât mai apropiaţi de standardele internaţionale, pentru conservarea patrimoniului. De asemenea, niciun muzeu, inclusiv MBR, nu va putea atrage un public numeros dacă sediul său nu este complet funcţional şi dacă nu dispune de resursele financiare şi umane necesare pentru a-şi diversifica oferta culturală şi educaţională, astfel încât să poată capta interesul unor categorii variate de public, din punctul de vedere al caracteristicilor socio-demografice. Privind într-o perspectivă istorică mai largă evoluţiile economice şi socio-culturale, trebuie remarcat faptul că, după 1989, instituţiile culturale au trecut printr-un complicat şi dureros proces de tranziţie, de la comanda politico-ideologică a partidului unic şi cenzura ideologică, la bariere de natură economică. Criza economică începută în 2008 a determinat ca, în prezent, limitarea resurselor bugetare alocate culturii să ajungă o realitate, care se anunţă a fi o tendinţă pe termen lung. Această situaţie impune managerilor sarcina identificării unor noi resurse financiare, altele decât cele tradiţionale şi adoptarea unor practici şi tehnici specifice unui management profesionist „de criză”, pentru o gestionare eficientă a bugetului şi o ameliorare a acestuia, prin venituri extrabugetare. MBR a recurs, în ultimii ani, la contracte de cercetare, vânzare de carte şi accesarea de fonduri de finanţare nerambursabilă şi a şi reuşit câştigarea unor sume importante pentru completarea bugetului alocat de ordonatorul de credite. MBR şi-a diversificat foarte mult oferta culturală, în ultimii ani şi a reuşit să dezvolte şi numărul de vizitatori reali în spaţiile expoziţionale şi la evenimentele culturale. Constatăm că oferta culturală la Brăila este într-o continuă creştere, dar piaţa de specialitate este încă foarte departe de a fi saturată. O problemă reală a MBR este legată de absenţa turiştilor în zonă. Interesul agenţiilor de turism pentru crearea şi promovarea unor oferte turistice culturale care să includă Brăila şi MBR este, probabil, cel mai puţin exploatat până în momentul de faţă. Practic, MBR, dar şi celelalte obiective turistice din Centrul Istoric al Brăilei - Biserica Greacă, Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, vechea stradă Regală – nu sunt vizitate de turişti. În ultimii trei ani, am observat că două agenţii de turism din Iaşi şi respectiv din Atena (Grecia) au încercat să includă Brăila şi MBR în oferta lor turistică, totuşi fără rezultate spectaculoase din punctul de vedere al creşterii numărului de turişti în zonă. O soluţie ar fi ca Brăila să fie prezentă la târgurile internaţionale de turism, cu o promovare agresivă a potenţialului turistic, pentru a atrage atenţia agenţiilor touroperatoare care dispun de logistica necesară pentru a promova judeţul ca destinaţie turistică. MBR poate contribui la acest demers prin realizarea unor albume şi cataloage cu o grafică deosebită care să promoveze patrimoniul imobil, mobil, imaterial, personalităţile şi atracţiile turistice ale judeţului. De asemenea, MBR se poate implica în dezvoltarea relaţiilor Brăilei cu diaspora, prin contactele pe care le are. MBR poate, de asemenea, să contribuie decisiv la stimularea lansării industriei turismului la Brăila prin salvarea „comorilor de sub oraş”, cel mai spectaculos şi inedit (pentru această regiune a României) patrimoniu cultural al Brăilei - prin protecţia, restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a unei hrube de pe o latură a Grădinii Publice (beci de secol XVIII), una dintre puţinele rămăşiţe din vasta reţea de hrube sau tunele subterane care asigurau intrarea şi ieşirea, în secret, din vechea cetate medievală a Brăilei şi amenajarea aici a unui Muzeu al Cetăţii Brăilei, precum şi prin conservarea in situ a vestigiilor arheologice din perioada medievală descoperite aici, în Grădina Publică, dotarea şi realizarea tuturor amenajărilor necesare pentru includerea acestora în circuitul public real şi virtual. Este un proiect ambiţios dar care poate aduce reale beneficii Brăilei. Brăilenii ca şi turiştii care ajung la Brăila sunt fascinaţi de Cetatea Brăilei - a cărei machetă, realizată după o reproducere austriacă inspirată de informaţiile secrete dobândite de un spion trimis de Viena, ilustrează geniul militar al stăpânirii otomane - şi de poveştile şi legendele care circulă în mediul on-line despre vechile hrube ale Brăilei, o reţea subterană unică în România, care s-a păstrat acum doar în planuri şi documente istorice. Acestea sunt singurele soluţii care pot să aducă o schimbare adevărată în ceea ce priveşte poziţia Brăilei pe harta turistică a României, dar şi potenţialul MBR de a-şi dezvolta, semnificativ, veniturile din vânzarea de bilete pentru public. *** MBR se remarcă, în comunitatea brăilenă, prin: a) Calitatea şi mărimea patrimoniului extrem de divers, care reuneşte aproape toate domeniile muzeului contemporan: arheologie, istorie, artă, etnografie şi artă populară, memoriale, ştiinţele naturii. Secţia Arheologie Colecţia de arheologie a MBR cuprinde 15.524 piese, din care: • 267 sunt monede; • 15.257 sunt obiecte din piatră, os, corn, metal, sticlă şi lut ars, reprezentând unelte, ustensile, arme, podoabe, figurine, vase ceramice și vase din sticlă; • 15.141 piese au intrat în inventar prin cercetare/săpătură arheologică, adică 97,53% din totalul pieselor inventariate; • 383 piese au intrat în inventar prin achiziţii şi donaţii; Numărul bunurilor culturale clasate 76 piese arheologice, din care: • 41 piese au fost clasate în categoria Tezaur (2004); • 35 piese au fost clasate în categoria Fond (2008) Au fost digitizate 4000 piese. Secţia Istorie Colecţii Arheologie: 440 piese Manuscrise: 5 piese Carte: 108 piese Memoriale: 1207 piese Fotografii: 569 piese Documente: 1586 piese Instrumente muzicale: 3 piese Discuri: 900 piese Ştiinţă şi Tehnică: 35 piese Numismatică: 2268 piese Istorie: 1805 piese Numărul bunurilor culturale clasate: Tezaur: 10 piese Fond – nu am declanşat procedurile
Patrimoniul ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe ale Naturii s-a format de-a lungul anilor, de la înfiinţare şi până în prezent, având un număr total de 24.201 piese din diferite subdomenii din vastul domeniu al științelor naturii. Astfel, potrivit cu apartenența lor sistematică, piesele existente în patrimoniu sunt structurate în patru subdomenii științifice: Botanică, Zoologie nevertebrate, Zoologie vertebrate şi Geologie. Fiecare subdomeniu științific are în componență sa una sau mai multe colecții: Botanică: 9259 piese - colecția Plante superioare: 9.259 piese Zoologie nevertebrate: 14.174 piese - colecția Moluște: 8.979 piese - colecția Moluște fosile: 693 piese - colecția Fluturi: 3.591 piese - colecția Insecte: 909 piese - colecția Crustacei: 1 piesă - colecția Corali: 1 piesă Zoologie vertebrate: 158 - colecția Pești: 10 piese - colecția Amfibieni: 2 piese - colecția Reptile: 13 piese - colecția Păsări: 117 piese - colecția Mamifere: 16 piese Geologie: - colecția Minerale și Roci: 610 piese Colecția de Plante superioare (numită și Ierbar) conține un număr de 9.259 de plante ierborizate. Toate plantele din Ierbar aparțin florei autohtone. În cadrul colecției de plante superioare, mai mult de jumătate din plantele ierborizate au fost colectate de specialiștii secției în timpul campaniilor de teren, cu precădere în județul Brăila. Cele mai căutate zone au fost: Lacu Sărat Brăila, Pădurea Viișoara, Popina Blasova, Movila Miresii, Parcul Monument, Insula Mică a Brăilei. Un număr de 4029 planșe de ierbar au fost achiziționate de la botanistul ieșean Clement Horeanu, constituind un fond botanic valoros datorită plantelor colectate din diferite regiuni geografice ale țării. Nevertebratele, prin cele șase colecții, însumează un număr total de 14.174 de piese. În cadrul colecției de moluște se evidențiază fondul prof. Grossu Alexandru, cu un număr de 2.500 de moluște autohtone și exotice achiziționate de la renumitul zoolog român. Tot prin achiziție au fost introduse în patrimoniu un număr de 1.000 de moluște de la un colecționar particular (fondul Dima), iar prin donație au fost preluate 1.000 de moluște exotice de la dl. Alexandru Chivu. Restul colecției de moluște este constituit prin cercetările de teren ale specialiștilor din cadrul secției. Colecția de fluturi s-a format ca urmare a achizițiilor realizate de la câțiva zoologi amatori. Astfel, colecția de fluturi este alcătuită din piese care au aparținut cunoscuților colecționari: Weber Wilhelmina Ana (445 piese), Mihai Peiu (1.101 piese) și Levente Szekely (2.012 piese). Ca rod al activităților de cercetare în teren desfășurate de specialiștii secției s-au constituit colecțiile de Insecte (909 piese, reprezentate în special de coleoptere) și de Moluște fosile (693 piese, colectate din două puncte fosilifere de pe Valea Oltului). Colecțiile de vertebrate sunt reduse ca număr de piese, cu un total de 158 de exemplare aparținând peștilor (10 piese), amfibienilor (2 piese), reptilelor (13 piese), păsărilor (117 piese) și mamiferelor (16 piese). De remarcat faptul că majoritatea pieselor sunt foarte vechi, având datele de colectare la începutul secolului al XX-lea. Colecția de Minerale și roci cuprinde un număr de 610 piese achiziționate de la un cunoscut geolog din Transilvania, Edelstein Oscar. În momentul de față 47 de piese din patrimoniul secției sunt incluse în categoria Tezaur: 40 plante (fondul Horeanu), 4 moluște (fondul Grossu) și 3 păsări, iar alte 4000 fac parte din categoria Fond. Clasarea patrimoniului nu este un proces încheiat și cu siguranță cele două categorii pot fi completate cu noi piese prin procesul de evaluare a pieselor în perioada imediat următoare. În perioada 2012 – 2014 nu au fost realizate achiziții de piese și nici nu au fost primite donații. Întreg patrimoniul științific al Secției de Științe ale Naturii (24.201 piese) este înregistrat în format electronic, urmând ca în viitor pentru fiecare piesă să se aducă completările necesare de evidență. Într-o formă avansată sunt colecțiile de vertebrate și de minerale și roci.
49 piese au fost clasate în categoria Tezaur, alte 114 bunuri fiind susceptibile de a fi clasate în categoria Fond. Au fost digitizate 649 piese.
Colecţia de pictură românească: 768 piese Colecţia de grafică românească: 1439 piese Colecţia de sculptură: 96 piese Colecţia de artă decorativă românească: 54 piese Colecţia de artă decorativă universală: 218 piese Pictură (14 piese) şi grafică universală (10 piese): 24 piese Diverse: 79 piese Obiecte folosite ca recuzită de atelier.
Colecţia de pictură: 173 piese Colecţia de grafică: 1234 piese Colecţia de artă decorativă: 63 Carte veche: 1
Colecţia de sculptură: 132 piese Colecţia de grafică: 148 piese Memoriale: obiecte personale, unelte pentru sculptură, colecţie “Observatorul canadian”. Custodie: 600 desene şi caiete de desen care urmează a fi integrate donaţiei.
Nicăpetre: 284 piese (148 grafică; 136 sculptură) şi obiecte de atelier. Custodie: 679 desene. Emilia Dumitrescu: 1482 piese (194 pictură; 1288 grafică). Gheorghe Naum: 235 piese (66 pictură; 169 grafică) şi obiecte de atelier, corespondenţă, fotografii. Max Hermann-Maxy: 137 piese (13 pictură; 99 grafică; 25 artă decorativă: covoare, mobilier, obiecte utilitare din metal, legături de carte proiectate şi realizate între 1924-1934) Octav Angheluţă: 48 piese (35 pictură; 13 grafică) şi obiecte de atelier. Ion Theodorescu-Sion: 42 piese (30 pictură; 12 grafică). Mimi Şaraga-Maxy: 358 piese (desene, picturi şi obiecte estetice create pînă în 1982, anul în care a părăsit România). Romeo Voinescu: 71 piese (44 grafică; 26 pictură; 1 artă decorativă) şi reproduceri. Viorica Velescu Ilie: 19 pictură, corespondenţă. Vespasian Lungu: 94 piese (19 pictură; 75 grafică) şi obiecte de atelier. Şerban Zainea: 61 piese (23 pictură; 38 grafică). Mihail Vâlsan: 63 grafică. Sorin Manolescu: 19 piese (18 pictură; 1 grafică) şi obiecte personale, de atelier, fotografii. Rodica Pandele: 33 piese (20 pictură; 13 grafică). Tamara Năsturel: 20 sculptură. Grigore Patrichi Smulţi: 17 sculptură.
Donaţia Nicăpetre: 47 sculptură; obiecte de atelier; unelte pentru sculptură; colecţia “Observatorul canadian”. Donaţia Georgeta Naum: 129 grafică; 17 pictură; 39 decorativă; biblioteca: 1324 titluri; plăci de gravură; proiecte; obiecte de atelier, fotografii, corespondenţă, obiecte de uz comun. Donaţia Romeo Voinescu: 40 grafică; 18 pictură; 1 obiect decorativ Donaţia Ioana Manolescu: 38 piese (23 pictură; 11 grafică; 4 mobilier); biblioteca: 1369 titluri, corespondenţă, fotografii, obiecte de decor. Donaţia Hugo Mărăcineanu: 37 grafică Donaţia Asociaţiei “Sanda şi Virgil Cândea”: 24 grafică Donaţia Mihai Sorin Rădulescu: 5 grafică; 1 pictură Donaţia Nicoară Nicolae: 1 pictură
1 pictură Secţia Etnografie şi Artă Populară Patrimoniul Secției Etnografie și Artă Populară are următoarea structură: ocupații tradiționale - agricultura (viticultura, pomicultura, legumicultura), pescuitul, păstoritul şi creşterea animalelor, vânătoarea, apicultura - obiecte de uz casnic și gospodăresc, meșteșuguri: prelucrarea lemnului, prelucrarea fierului, prelucrarea pietrei, meşteşuguri casnice, industrii: prelucrarea cânepii - arhitectură rurală (fragmente decorative, stâlpi etc.) - artă populară: țesături de interior, port popular, obiecte de podoabă - viață spirituală: obiecte de rit, icoane pe lemn şi sticlă – obiceiuri legate de viața omului, obiceiuri de peste an (calendaristice), rituri și ritualuri agrare. Secția dispune de o arhivă de clișee și fotografii, rezultat al muncii de teren realizate de-a lungul timpului. Cele mai importante colecții sunt următoarele: Colecția de piese ce ilustrează ocupațiile tradiționale specifice Dunării de Jos (pescuitul, agricultura, păstoritul) Colecția de artă populară Maria și Nicolae Zahacinschi, donată muzeului de către colecționari. Colecția de ștergare din zona Brăilei. Colecția de icoane pe lemn. Total: 2996 piese, aflate în prezent în procedură de clasare. În urma activității de digitizare a patrimoniului au fost întocmite: registrul electronic al patrimoniului etnografic și baza de date a colecției de icoane. Piese digitizate: 2996 piese (inventar electronic) Secţia Memoriale Secţia Memoriale a MBR „Carol I” a avut ca moment de început deschiderea, în 28 octombrie 1977, în strada Cetãţii nr. 70 (cod LMI: BR-IV-m-B-02149), a «Expoziţiei permanente cu caracter memorial „Dumitru Panaitescu Perpessicius”» devenită ulterior Casa Memorială „D. Panaitescu Perpescius”. S-au achiziţionat multe piese ce au aparţinut lui Perpessicius de la urmaşii acestuia, ulterior fondul memorial mărindu-se prin donaţia făcută de fiul său, Dumitru D. Panaitescu (manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf şi dedicaţii, ediţii rare, ediţii prime, fotografii, piese de mobilier, piese de artă plastică şi decorativă). Casa memorială este închisă după 1992, necesitând reparaţii. Se reproiectează expoziţia de bază şi se organizează a treia sală expoziţională, cea cu manuscrise şi copii după manuscrise (proiect expoziţional, Zamfir Bălan). Cu această ocazie se reface şi corpul din curte - conceput pentru depozite şi sală de relaţii cu publicul şi se construieşte, ca element de mobilier de exterior, chioşcul. În adâncimea spaţiului neconstruit este amplasat bustul în marmură al lui Perpessicius, realizare a artistului brăilean Nicăpetre. În 1994, Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” se redeschide publicului vizitator. Dintre piesele expuse, semnalăm: caiete manuscrise ale ediţiei eminesciene şi ale Lecturilor intermitente, desene al căror autor este patronul casei, caietul de teză din cls. a
În anii din urmă a fost regândită sala documentară printr-o expunere cronologică a pieselor, a fost reconstituit dormitorul adolescentului Perpessicius şi amenajat un spaţiu pentru expoziţii temporare (veranda) (proiect expoziţional Elena Ilie). Oaspeţi ai casei au fost: Regele Mihai (elev al lui Perpessicius) şi Regina Ana, IPS Casian Crăciun, Nicăpetre, Eugen Simion, Marin Sorescu, C. D. Zeletin. În timp, secţia a crescut, atât prin numãrul caselor memoriale cât şi prin numãrul pieselor achiziţionate, transferate sau donate acesteia. Casa Memorială „Panait Istrati”. Deschisă în 1984 cu ocazia centenarului scriitorului Panait Istrati (1884-1984), expoziţia nu a suportat în timp prea multe schimbări, cea mai importantă producându-se în anul 2011, conform unei noi viziuni muzeografice (proiect expoziţional, Zamfir Bălan). În cele trei săli sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii prime, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate în cea mai mare parte de la soţia scriitorului, Margareta Istrati. Mansarda a fost gândită şi amenajată ca un spaţiu pentru desfăşurarea manifestărilor culturale. Casa este situată în Grădina Publică, pe latura de est, în fosta casă a grădinarului (cod LMI: BR-IV-m-B-02157). Alegerea acestui loc nu a fost întâmplătoare. Sunt mărturii că scriitorul prefera acest punct din oraş, pentru a contempla Dunărea şi priveliştea ce se oferă ochiului. De la înfiinţare până în prezent, personalităţi precum IPS Casian Crăciun, Cicerone Poghirc, Eugen Simion, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan au fost oaspeţii acestui muzeu. În 1984, 1987, 1991, aici s-au desfăşurat Simpozioanele Internaţionale „Panait Istrati”. De altfel, specialiştii de aici au avut sau au colaborări externe importante: Radio France International, Les Amis des Panait Istrati, Institutul Cultural Român, institute de cercetări, universităţi, biblioteci, fundaţii din Italia, Olanda, Chile, Grecia, Turcia. Dintre piesele cele mai valoroase din patrimoniul Casei Memoriale „Panait Istrati”, semnalăm manuscrisul „Biroul de plasare” şi câteva pagini manuscris „Moş Anghel”. Donația unor piese care au aparţinut filosofului de origine brăileană, Vasile Băncilă, a făcut posibilă, inaugurarea, în decembrie 1996, a unei săli expoziţionale „Vasile Băncilă”, într-un imobil din str. Caragiale, nr. 32. Un an mai târziu, prin achiziţionarea unui lot de piese de la urmaşii lui Nae Ionescu şi a importantei donaţii din partea soţiei lui Anton Dumitriu, spaţiul din Caragiale 32 s-a îmbogăţit cu alte două săli, reprezentându-i pe cei doi gânditori. Astfel, a fost posibilă inaugurarea, la 6 decembrie 1997, a Centrului Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu”. Retrocedarea imobilului din str. Caragiale, nr. 32 foştilor proprietari a însemnat închiderea, în mai 2004, a Centrului Memorial. S-a redeschis în mai 2011, adăugându-i-se expoziţiile „Ana Aslan” şi „Edmond Nicolau”. Piesele – manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf şi dedicaţii, ediţii rare, ediţii prime, cărţi diverse, reviste şi extrase, fotografii – document, cărţi poştale, piese de artă plastică şi decorativă – intrate în colecţia muzeului prin achiziţii şi donaţii sunt valorificate expoziţional în 4 săli în corpul B al MBR „Carol I”, intrarea din strada Galaţi (proiect expoziţional Elena Ilie şi Zamfir Bălan). Dintre piesele valoroase aflate în fondurile memoriale ale acestor personalităţi menţionăm manuscrisele lui Anton Dumitriu şi Vasile Băncilă şi scrisorile Nae Ionescu. Exponatele (piese de mobilier, carte, manuscrise, fotografii, obiecte personale, material iconografic de epocă) reconstituie, în sălile celor trei spaţii destinate Secţiei „Memoriale”, cadrul în care au locuit, au gândit şi au creat personalităţile reprezentate, personalităţi majore ale Brăilei, ale culturii naţionale şi unele dintre ele cu largă recunoaştere internaţională (Panait Istrati, Ana Aslan, Anton Dumitriu, Edmond Nicolau). Un număr de 19 piese din colecţia memoriale (care are un număr total de 20923 piese) au fost clasate în categoria „Tezaur” (Ordinul MCC Nr. 2386/24.08.2004); piesele fac parte din colecţiile: Panait Istrati, D. P. Perpessicius, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Edmond Nicolau. Secţia Memoriale are un patrimoniu important şi divers: manuscrise, corespondenţă, carte (cu dedicaţii, autograf, carte veche şi carte străină), periodice, fotografii (cu caracter memorial şi de artă), carte poştală de epocă, mobilier, obiecte personale, artă decorativă, artă plastică, piese din domeniul ştiinţei şi tehnicii ce au aparţinut lui: D. Perpessicius, Panait Istrati, Vasile Băncilă, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Edmond Nicolau, Ana Aslan, Mihu Dragomir, Vasile Goraş, Basil Munteanu, Ion Băncilă. Patrimoniul Secţiei Memoriale s-a constituit prin achiziţii, donaţii şi transferuri. Dintre donatori amintim pe Dumitru D. Panaitescu, Lidia Dumitriu, Ioan Băncilă, Eugenia Tocineanu-Nicolau, Ruxandra Shelden. Yüklə 0,83 Mb. Dostları ilə paylaş:
|