Proiect raport anual pnr ian

4.5 Incluziunea socială / reducerea sărăciei

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului Conform datelor publicate de Eurostat, în anul 2011, rata sărăciei relative a înregistrat valoarea de 22,2% comparativ cu 23,4% cât era la nivelul anului 2008. Prin urmare, în anul 2011 s-a înregistrat o reducere a numărului de persoane sărace cu 240.000 persoane faţă de anul 2008, dar comparativ cu anul 2010 s-a înregistrat o creştere a ratei sărăciei relative de 1,1 p.p. Conform Eurostat, în anul 2011, procentul populaţiei care locuieşte în gospodării în care intensitatea muncii este foarte scăzută a fost de 6,7%, iar rata privaţiunilor materiale a înregistrat nivelul de 29,4%.

În contextul implementării reformei sistemului de asistenţă socială, la data de 24 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a aprobat Legea nr.166/2012 privind aprobarea OUG nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială. Legea a reglementat verificarea plăţii impozitelor şi taxelor locale doar în cazul familiilor şi a persoanelor singure care au dreptul de a primi beneficii de asistenţă socială de cel puţin 6 luni, pentru evitarea oricărei discriminări, precum şi excluderea de la această verificare a familiilor monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de graţie de 60 zile în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul îşi va primi beneficiile sociale.

Legea nr. 166/2012 a modificat şi prevederile OUG nr. 111/2010 privind acordarea concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, astfel încât părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copiilor beneficiază de o indemnizaţie calculată la 85% din venitul mediu net lunar obţinut în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului, faţă de 75% cât era anterior. De menţionat este faptul că se păstrează cele 2 variante de concediu, respectiv concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an cu limita maximă a indemnizaţiei de 3.400 lei şi concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani cu limita maximă a indemnizaţiei de 1.200 lei.

În cursul anului 2012, MMFPSPV a elaborat şi alte două acte normative subsecvente Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale:

• 
  Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin care se stabileşte un sistem coerent de evaluare, monitorizare şi control al calităţii serviciilor sociale. Legea se referă la evaluarea şi certificarea calităţii serviciilor sociale, responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea procesului de certificare a calităţii revenind unei instituţii ce nu este furnizor de servicii sociale sau MMFPSPV;
  
• 
  Legea privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege iniţiată de Guvernul României se află în aprilie 2013 în dezbatere parlamentară. Legea propune subvenţionarea din bugetele publice de stat şi locale a asociaţiilor, fundaţiilor şi cultelor recunoscute de lege pentru serviciile sociale acordate de aceştia. Subvenţiile se asigură pentru serviciile sociale acordate în comunităţile rurale şi în localităţile cu populaţie de până la 10.000 de locuitori. De asemenea, legea prevede acordarea subvenţiilor pentru serviciile sociale înfiinţate în comunităţile locale în care aceste servicii nu existau dar sunt necesare membrilor comunităţii respective, în primii 3 ani de funcţionare. Subvenţia reprezintă o formă de sprijin acordată asociaţiilor, fundaţiilor şi cultelor recunoscute de lege, în completarea veniturilor proprii ale acestora, cuantumul acesteia putând fi de până la 50% din costul standard/beneficiar/serviciu social stabilit conform legii.
  

Proiectele destinate reducerii excluziunii sociale în rândul copiilor şi tinerilor sunt în curs de implementare:

• 
  creşterea calităţii serviciilor sociale pentru copii - prin Programul de interes naţional nr. 1 - Închiderea instituţiilor de tip vechi şi înfiinţarea de centre de recuperare, de case de tip familial şi/sau apartamente, MMFPSPV a finanţat achiziţionarea şi amenajarea a opt apartamente în care pot fi găzduiţi minimum 48 copii, în cadrul unor proiecte depuse de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectoarele 3 şi 5. Au fost încheiate contractele de achiziţii publice a lucrărilor de construcţii pentru casele de tip familial ce urmează a fi înfiinţate de către Direcţiile Generale Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţele Suceava şi Harghita;
  
• 
  integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi - în cadrul proiectului Şi ei trebuie să aibă o şansă! - Program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist⁸³ au participat la cursuri de formare profesională 588 medici, psihologi şi psihopedagogi, specialişti în recuperarea tinerilor cu tulburări de spectru autist, din care 400 persoane au fost certificate. Au fost înfiinţate în parteneriat cu autorităţile publice locale 40 centre de consiliere şi asistenţă, care au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT. De serviciile oferite în aceste centre beneficiază 568 de persoane cu vârste cuprinse între 2-50 ani, care au intrat deja în programe individualizate de terapie în vederea integrării sociale. În cadrul proiectului a fost elaborată varianta finală a Strategiei naţionale pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist;
  
• 
  prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor provenind din medii defavorizate socio-economic - prin proiectul Centre de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă - Servicii educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar⁸⁴ a fost finanţată înfiinţarea a 32 centre de orientare şi resurse pentru educaţie incluzivă (în 30 de judeţe - din regiunile de dezvoltare Nord Vest, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia şi Centru şi în municipiul Bucureşti - sectoarele 2 şi 5). În cadrul proiectului au participat la cursuri de formare profesională 82 persoane, iar 3.437 copii au beneficiat de servicii educaţionale;
  
• 
  crearea sistemului public standardizat în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor – în cadrul proiectului Femei pentru femei - program de calificare şi acreditare a femeilor în ocupaţia de bona angajată în sistemul public⁸⁵, în anul 2012, peste 550 persoane au absolvit cursurile de calificare pentru ocupaţia de bonă în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Bacău, Neamţ, Suceava, Botoşani şi Vaslui. În perioada februarie-martie 2013, 700 persoane, din regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, beneficiază de cursuri de formare pentru ocupaţia de babysitter.
  

Pentru asigurarea cadrului unitar la nivel naţional de dezvoltare a sistemului de servicii sociale specializate în domeniul educaţiei copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, MMFPSPV împreună cu MEN au elaborat proiectul de HG privind aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Actul normativ a fost aprobat în şedinţa de guvern din 12 decembrie 2012.

Până în martie 2013, în domeniul incluziunii sociale active, au fost finanţate din FSE 52⁸⁶ proiecte destinate facilitării accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la piaţa muncii, pentru care plăţile efectuate au însumat 296,47mil. lei (cca. 46,11% din valoarea contribuţiei publice a contractelor). Conform datelor înregistrate până în martie 2013, beneficiarii au raportat participarea a 22.718 persoane aparţinând grupurilor vulnerabile la programe de calificare/ recalificare şi reconversie profesională. Defalcat pe categorii de beneficiari situaţia se prezintă după cum urmează: 1.954 persoane de etnie romă, 1.851 persoane cu dizabilităţi, 182 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi 2.004 persoane dependente de droguri şi de alcool. Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare care au obţinut certificarea a fost de 56%⁸⁷.

Proiectul Legii privind economia socială a fost elaborat şi supus procedurii de consultare publică. Datorită procesului îndelungat de avizare şi a numeroaselor observaţii primite din partea instituţiilor avizatoare, termenul de realizare a acţiunii, asumat iniţial, nu a putut fi respectat. În acest context, MMFPSPV a propus, din nou, decalarea acestuia pentru anul 2013.

În scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale prin reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale destinate persoanelor aparţinând categoriilor sociale dezavantajate⁸⁸, până la 28 februarie 2013, MDRAP a contractat 67 proiecte. Plăţile efectuate însumează aprox. 19 mil. lei (cca. 7,87% din valoarea cumulată FEDR şi buget de stat aferentă acestor contracte). Un singur proiect destinat reabilitării şi modernizării căminului de persoane vârstnice din Alba Iulia este finalizat, acesta având o capacitate de a găzdui 100 persoane.

Din analiza distribuţiei regionale a proiectelor, se constată că acestea au o pondere mai ridicată în regiunile NV - 14 contracte, SE – 13 contracte, NE - 12 contracte şi Centru - 11 contracte. Pentru reabilitarea locuinţelor sociale, MDRAP a contractat trei proiecte, acestea fiind localizate în regiunile Nord Vest, Centru şi Nord Est.

Pentru reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate⁸⁹, până la 28 februarie 2013 au fost contractate 67 proiecte destinate reabilitării a 87 unităţi medicale (164,15% din ţinta propusă în POR). Pentru 16 unităţi medicale a fost deja finalizată reabilitarea, ceea ce reprezintă 27,30% din valoarea propusă în POR. Plăţile efectuate pentru toate proiectele contractate se ridică la valoarea de 245,60 mil. lei. Ponderea cea mai mare a proiectelor finalizate se regăseşte în regiunile Nord Vest cu cinci unităţi medicale reabilitate, Nord Est, Sud Est, Sud Vest şi Vest cu câte două unităţi medicale reabilitate, iar Vest şi Sud Vest cu câte o unitate medicală reabilitată.

Proiectul destinat reabilitării Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, contractat din POR la data de 9 septembrie 2011, este inclus în Lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de coeziune. Până la data de 28 februarie 2013, proiectul a fost implementat în proporţie de numai 10%, se estimează că în urma finalizării acestuia, numărul de persoane care pot beneficia de serviciile medicale oferite în acest spital va creşte cu 12,5%.

În vederea reabilitării/modernizării/dezvoltării şi echipării infrastructurii serviciilor sociale⁹⁰, până la 28 februarie 2013, au fost contractate 183 proiecte, fiind deja finalizate 44 centre sociale, plăţile efectuate însumând 177,92 mil. lei. Faţă de ţinta propusă în POR, centrele sociale reabilitate - raportate la numărul de proiecte finalizate - reprezintă aproximativ 16,29%. Ponderea mare a contractelor finalizate se regăseşte în regiunea Nord Est –17 contracte, Sud Est – opt contracte finalizate, Nord Vest – şapte, iar Centru şi Vest - patru contracte finalizate. Ca urmare a finalizării acestor proiecte, a fost mărită capacitatea de cazare în centrele sociale, astfel încât 7.474 persoane beneficiază de servicii sociale în aceste centre.

În scopul îmbunătăţirii dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă⁹¹, până la 28 februarie 2013, au fost contractate 674 unităţi mobile, din care au fost echipate 88 unităţi mobile aferente celor două contracte finalizate, ceea ce reprezintă 17,3% faţă de ţinta propusă în POR. Plăţile realizate pentru toate proiectele aferente acestui domeniu însumează 234,22 mil. lei. Din punct de vedere a distribuţiei teritoriale, în regiunea Nord Est sunt trei contracte semnate, iar în regiunile Nord Vest, Centru, Sud Vest şi Vest sunt semnate câte două contracte destinate îmbunătăţirii bazelor operaţionale SMURD, în celelalte regiuni Bucureşti Ilfov, Sud Est, Sud Vest şi Sud fiind doar un contract semnat.

În ceea ce priveşte reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă⁹², până la 28 februarie 2013, a fost contractată reabilitarea a 210 unităţi de învăţământ pentru educaţia preuniversitară, din care au fost finalizate 50 unităţi de învăţământ, ceea ce reprezintă 38,46% din ţinta propusă în POR. Au fost contractate 11 campusuri pentru educaţie preuniversitară şi şapte campusuri pentru educaţie universitară, din care au fost finalizate două proiecte, primul destinat modernizării infrastructurii pentru educaţie universitară şi cel de al doilea fiind un campus preuniversitar. Plăţile realizate pentru toate proiectele aferente acestui domeniu s-au ridicat la valoarea de 509,56 mil. lei. Din analiza distribuţiei regionale se constată că ponderea mai mare a contractelor finalizate se regăseşte în regiunile Sud Est cu 16 unităţi de învăţământ reabilitate şi Nord Vest cu 14 unităţi de învăţământ reabilitate. Se estimează că aprox. 80.389 elevi şi 8.596 studenţi urmează să beneficieze de reabilitarea/modernizarea infrastructurii acestor unităţi de învăţământ (din care 23.190 elevi şi 450 studenţi beneficiază deja de infrastructura modernizată pentru educaţie preuniversitară/universitară).

MDRAP a continuat implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii doar pentru proiectul referitor la realizarea, modernizarea şi reabilitarea a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local. Prin OUG nr. 14/24.04.2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, acest program a fost redimensionat, în sensul limitării procesului de contractare, astfel că proiectul referitor la modernizarea localităţilor prin realizarea de investiţii în vederea reabilitării şi modernizării grădiniţelor şi creşelor a fost suspendat.

Ministerul Sănătăţii a continuat reforma sistemului naţional de sănătate. În scopul îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, la nivel naţional au fost realizate 18 intervenţii profilactice şi curative în domeniul sănătăţii femeii şi copilului, destinate prevenirii îmbolnăvirilor, depistării precoce a bolii şi păstrării sănătăţii, dar şi vindecării bolii, prevenirii complicaţiilor ei sau cel puţin pentru ameliorarea suferinţei, pentru care au fost investite 45,081 mil. lei. În septembrie 2012, Ministerul Sănătăţii a lansat Programul naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, de la debutul programului fiind testate gratuit 66.794 de femei, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani. 

În cursul anului 2012, 654.791 pensionari (cu venituri sub 700 de lei/lună) au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

În ceea ce priveşte reţeaua de asistenţă medicală comunitară, aceasta cuprinde 979 asistenţi comunitari şi 378 mediatori sanitari, dintre aceştia 120 de mediatori sanitari şi 15 asistenţi comunitari urmând cursuri de formare. Deşi în 2012, fondurile alocate asistenţei medicale comunitare au fost majorate cu 23,7% faţă de cele prevăzute în anul 2011, nu a fost posibilă creşterea numărului de cadre sanitare datorită restricţiilor referitoare la ocuparea posturilor. În aceste condiţii, noul termen de realizare a acţiunii este trim. IV/2013.

Termenul pentru elaborarea proiectului Fond de reformă în probleme de sănătate din cadrul Programului de cooperare elveţiano-român, necesar în vederea îmbunătăţirii accesului la servicii sociale şi de sănătate şi creşterii calităţii serviciilor medicale este reprogramat pentru trim. IV/2013 (termen iniţial: trim. IV/2012).

A fost elaborat primul studiu cu privire la coplata neoficială din sistemul de sănătate în vederea reducerii acesteia şi a posibilelor influenţe negative în accesarea de către populaţie a serviciilor de sănătate preventive, rezultatele acestui studiu urmând să fie publicate până la sfârşitul lunii martie 2013.

Strategia de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural pentru perioada 2012-2020 a fost finalizată de către consultant (Oxford Policy Management) la începutul anului 2012, urmând ca Ministerul Sănătăţii să promoveze strategia revizuită conform prevederilor HG nr. 870/2006, prin act normativ, până la sfârşitul anului 2013 (termenul prevăzut iniţial era trim. IV/2012) şi, ulterior, să demareze implementarea măsurilor propuse în cadrul acesteia, în perioada 2013-2020.

Pentru eficientizarea economică a sistemului de sănătate, au fost implementate reţeta electronică, sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate, iar tipărirea cardurilor naţionale de sănătate şi proiectul Fişa electronică a pacientului sunt în curs de realizare, termenul de finalizare fiind reprogramat pentru data de 31 decembrie 2013. Proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans, la data de 17 iunie 2012. În cadrul acestui proiect au fost instruite un număr de 2.948 persoane cu privire la implicaţiile procesului de descentralizare din cadrul sistemului de sănătate. Legislaţia care reglementează înfiinţarea centrelor multifuncţionale a fost aprobată, fiind dezvoltat sistemul de asistenţă primară şi ambulatorie prin înfiinţarea a 9 centre multifuncţionale şi funcţionarea a 259 centre de permanenţă. În vederea reorganizării şi eficientizării spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale, iar ca urmare a implementării Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013 a fost redus numărul de paturi atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi pentru cele private - pentru care casele de asigurări de sănătate au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale - de la 135.698 paturi în 2010, ceea ce însemna 6,02 paturi la mia de locuitori, la 123.127 paturi, adică 5,72 paturi la mia de locuitori în 2013, apropiat de media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori. Rapoartele de monitorizare cu privire la implementarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor şi a Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate vor fi elaborate până la sfârşitul trimestrului I/2013.

În vederea dezvoltării şi modernizării infrastructurii furnizorilor de servicii medicale şi a dotării acestora cu aparatură/echipamente medicale şi mijloace de transport, au fost întreprinse măsuri în vederea (i) finalizării investiţiilor la Institutele Regionale de Oncologie din Iaşi şi Timişoara, dar şi la spitalul municipal din Fălticeni, (ii) reabilitării secţiilor de obstetrică şi neonatalogie din 20 spitale, dar şi a UPU Târgu Mureş (a cărui reabilitare a fost finalizată), (iii) dotării cu aparatură/echipamente medicale a unităţilor medicale de primiri urgenţe, a secţiilor care acordă servicii mamei şi nou-născutului, precum şi secţiilor de cardiologie şi (iv) achiziţionării unui număr de 257 ambulanţe şi a 3 elicoptere.

Evaluare Adoptarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale asigură implementarea unui sistem coerent de evaluare, monitorizare şi control al calităţii serviciilor sociale, asigurate deopotrivă de către furnizorii publici sau privaţi. Ca urmare a implementării măsurilor, finanţate din FSE, destinate incluziunii sociale active, 22.718 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au participat la programe de calificare/recalificare şi reconversie profesională (din care: persoane de etnie romă – 1.954; persoane cu dizabilităţi - 1.851; persoane dependente de droguri şi de alcool – 2.004). Se constată că, în cazul tinerilor care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, aceste măsuri au avut un impact redus, doar 182 tineri participând la măsuri de incluziune socială activă. În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, a continuat implementarea programelor naţionale, astfel încât 654.791 pensionari (cu venituri sub 700 de lei/lună) au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor. Deşi în 2012, fondurile alocate asistenţei medicale comunitare au fost majorate cu 23,7% faţă de cele prevăzute în anul 2011, nu a fost posibilă creşterea numărului de asistenţi comunitari şi mediatori sanitari datorită restricţiilor referitoare la ocuparea posturilor, noul termen propus pentru realizarea acţiunii fiind trim. IV/2013. Strategia de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural pentru perioada 2012-2020 a fost finalizată la începutul anului 2012, urmând ca Ministerul Sănătăţii să promoveze strategia revizuită conform prevederilor HG nr. 870/2006, până la sfârşitul anului 2013 (termenul prevăzut iniţial era trim. IV/2012). Pentru eficientizarea economică a sistemului de sănătate, au fost implementate reţeta electronică, sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate, iar tipărirea cardurilor naţionale de sănătate şi proiectul Fişa electronică a pacientului sunt în curs de realizare, termenul de finalizare fiind reprogramat pentru data de 31 decembrie 2013. Proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans, la data de 17 iunie 2012. În vederea reorganizării şi eficientizării activităţii spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale şi a fost dezvoltat sistemul de asistenţă primară şi ambulatorie prin înfiinţarea a 9 centre multifuncţionale şi funcţionarea a 259 centre de permanenţă. Ca urmare a implementării Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013, a fost redus numărul de paturi atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi pentru cele private - pentru care casele de asigurări de sănătate au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale - în prezent ajungându-se la 123.127 paturi, adică 5,72 paturi la mia de locuitori, apropiat de media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori. A continuat modernizarea serviciilor medicale, dotarea unităţilor medicale cu echipamente şi mijloace de transport şi au fost finalizate investiţiile în infrastructura spitalicească propuse pentru anul 2012, fiind reabilitate secţii de obstetrică şi neonatologie şi dotate cu aparatură, ambulanţe şi elicoptere, unităţile medicale de primiri urgenţe, secţiile care acordă servicii mamei şi nou-născutului, precum şi secţiile de cardiologie.

5.