Proiect raport anual pnr ian

4.2 Cercetare, dezvoltare, inovare

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului

În anul 2011, conform ultimelor date furnizate de Eurostat, valoarea investiţiilor în CDI a fost de 0,48% din PIB (0,31% PIB - surse publice şi 0,17% PIB - surse private).

Pentru anul 2012, nivelul investiţiilor publice în CDI, estimat de MEN⁵⁰ pe baza datelor privind execuţia bugetară preliminată, este de 0,26% din PIB⁵¹.

Pentru întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI), a continuat procesul de evaluare, clasificare şi certificare a institutelor naţionale de CD. Conform cadrului legislativ revizuit⁵², din totalul de 47 de institute naţionale de CD, au fost evaluate şi clasificate 32 de institute, toate primind clasificări de categorie A, ceea ce permite certificarea acestora pentru acordarea finanţării instituţionale de bază.

În scopul dezvoltării resurselor umane pentru cercetare, pe lângă cele peste 500 de proiecte aflate în derulare la sfârşitul anului 2011, în martie 2012 au fost lansate apelurile de proiecte pentru 2012 în cadrul programelor Idei şi Resurse Umane ale Planului Naţional de CDI 2007-2013 (PNCDI 2007-2013). În urma procesului de evaluare desfăşurat în octombrie 2012, au fost selectate 1072 de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe de cercetare independente şi a cercetării post-doctorale, în cadrul programului Resurse umane şi 607 proiecte de cercetare exploratorie, în cadrul programului Idei. În 2012, nivelul total al cheltuielilor destinate acestor două programe s-a ridicat la 324,59 mil. lei, pentru proiectele de la competiţiile anterioare.

Promovarea proiectelor de mare anvergură, asociate iniţiativelor pan-europene, susţine şi contribuie efectiv la realizarea Spaţiului European de Cercetare. De aceea, dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare a vizat, mai ales, infrastructurile mari, de înaltă performanţă, cu impact ştiinţific şi tehnologic major. Astfel, în cadrul PNCDI 2007-2013, prin programul Capacităţi, a continuat finanţarea celor şapte proiecte de investiţii pentru infrastructuri mari de CD, în domeniile: mediu, materiale, procese şi produse inovative, sănătate, cercetare exploratorie şi de frontieră.

În cadrul POS CCE au fost finalizate 9 proiecte de infrastructură publică de CD (din totalul de 53 proiecte de infrastructură contractate) şi 11 proiecte de infrastructură privată (din totalul de 45 proiecte contractate). Şase dintre infrastructurile finalizate în 2012 se încadrează în categoria infrastructurilor mari de CD, cu valori de peste 30 mil. lei fiecare.

În trim. I/2012 a fost publicat Raportul final de evaluare intermediară a Strategiei naţionale CDI 2007-2013 (SNCDI) şi a Planului Naţional CDI 2007-2013 (PNCDI), care cuprinde analiza conceptuală a SNCDI şi a PNCDI, analiza concordanţei dintre PNCDI, PC7 şi politicile sectoriale de la nivel naţional, analiza mecanismului de evaluare şi monitorizare a implementării PNCDI, modul în care documentele programatice au fost percepute de către actorii din domeniul CDI, concluzii. Pe baza examinării stadiului actual al îndeplinirii obiectivelor strategiei, precum şi a dinamicii sectorului CDI, raportul conţine recomandări privind necesităţile de adaptare a viitoarelor documente programatice, în acord cu tendinţele şi provocările actuale, naţionale şi globale, subliniind importanţa corelării dintre politica naţională de CDI şi politicile sectoriale, pentru stimularea dezvoltării tehnologice şi a potenţialului inovativ la nivel sectorial.

În iunie 2012 a demarat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de CDI 2014-2020 şi a Planului Naţional de CDI 2014-2020, prin organizarea atelierului naţional de lucru Către Strategia naţională de cercetare – dezvoltare – inovare 2014 – 2020. În septembrie 2012 a fost lansată procedura de atribuire a proiectului de elaborare a celor două documente. În noiembrie 2012 a fost organizată Conferinţa naţională a cercetării şi inovării, care a avut ca scop, printre altele, stabilirea posibilelor abordări pentru elaborarea SNCDI 2014-2020 şi a instrumentelor sale de implementare. Contractul pentru atribuirea proiectului de elaborare a SNCDI 2014-2020 şi a PNCDI 2014-2020, în valoare de 3,5 mil. lei, a fost semnat la data de 20 decembrie 2012.

În urma discuţiilor bilaterale cu Comisia Europeană şi în baza condiţionalităţile ex-ante ale Cadrului financiar de programare multianuală pentru perioada 2014-2020, MEN nu va elabora o strategie naţională în domeniul inovării. Însă, Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020 va pune un accent deosebit pe aspectele legate de inovare şi va introduce o componentă dedicată specializării inteligente, bazată pe sectoarele, domeniile şi regiunile identificate ca având un potenţial inovator ridicat.

La dezvoltarea componentei de specializare inteligentă vor contribui rezultatele obţinute în implementarea proiectului de dezvoltare a capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic (ITT). Proiectul, început în ianuarie 2011 şi finalizat în trim. IV/2012, a avut ca rezultate: elaborarea unor rapoarte de evaluare şi a unor metodologii de îmbunătăţire a sistemelor şi procedurilor de raportare şi monitorizare a activităţii de ITT; elaborarea unui standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic; crearea unei platforme pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante privind performanţele în domeniul ITT; instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de colectare şi analiză a informaţiilor specifice domeniului.

De asemenea, a fost contractat un proiect de asistenţă tehnică, finanţat de JASPERS, pentru identificarea sectoarelor/domeniilor cu avantaje economice comparative şi a celor cu potenţial de creştere bazat pe CDI. Studiul a fost derulat în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013 şi în prezent se află în analiză în cadrul departamentelor de CDI care coordonează elaborare SNCDI 2014-2020, urmând a fi publicat la începutul trim. II/2013. Rezultatele studiului reflectă domeniile de expertiză ale activităţii de CD (oferta de cercetare) şi sectoarele economice cu potenţial competitiv (cererea de cercetare), constituind astfel un input important pentru elaborarea SNCDI 2014-2020, precum şi a viitoarei strategii naţionale de competitivitate (care va include şi politica industrială).

Pentru stimularea creşterii investiţiilor private în CDI, au fost susţinute parteneriatele dintre universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi. Pe lângă cele 686 de contracte de finanţare a activităţii de CD din cadrul întreprinderilor, aflate în derulare la sfârşitul anului 2012, în trim. I/2013 au fost semnate trei contracte pentru valorificarea rezultatelor cercetării în întreprinderi. În cadrul programului Parteneriate al PNCDI 2007-2013 a fost supus dezbaterii publice Pachetul de informaţii pentru lansarea competiţiei 2013 pentru proiecte de cercetare aplicativă realizate în parteneriat public-privat.

În martie 2012, în cadrul programului Inovare al PNCDI 2007-2013, au fost aprobate pachetul de informaţii şi schema de minimis referitoare la cecurile pentru inovare, care au ca scop accelerarea transferului tehnologic între instituţiile de cercetare şi IMM-uri. Cecul pentru inovare a devenit operaţional începând cu trim. II/2012 şi, până la 15 martie 2013, au fost eliberate cecuri de inovare, în valoare totală de 6,15 mil. lei, pentru 148 de proiecte, din cele 175 selectate pentru a fi finanţate în cadrul competiţiei 2012.

În scopul stimulării investiţiilor private în CDI, OG nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscale⁵³, prevede pentru activităţile de CD, majorarea deducerii suplimentare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile. Noile prevederi stabilesc acordarea stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili. Deducerea suplimentară se acordă activităţilor de CD efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.

Pe lângă cele patru studii prospective, realizate în 2011, pentru domeniile nanotehnologii, energie verde, terapii celulare şi ştiinţa serviciilor, în 2012 au mai fost finalizate două studii prospective pentru evaluarea potenţialului naţional de cercetare în domeniile fizicii şi chimiei şi pentru elaborarea strategiilor naţionale de cooperare internaţională în aceste domenii. Aceste studii, lansate în regim “top-down”, constitui elemente de fundamentare a viitoarei strategii naţionale de CDI.

Dimensiunea europeană/internaţională a CDI a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi derularea unui număr de peste 450 de proiecte cu participare românească în cadrul programului PC7 şi al altor iniţiative europene şi internaţionale în domeniul CDI: EURATOM, Eureka, Eurostars, JTIs, CERN, FAIR etc., precum şi prin activităţile realizate în vederea creării Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

Aplicarea măsurilor de dezvoltare a dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI a contribuit la creşterea vizibilităţii, a gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirmare a cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România, în cadrul organismelor şi programelor internaţionale de CDI.

În calitatea sa de stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), România s-a remarcat prin lansarea în spaţiu, la data de 16 februarie 2012, a satelitului Goliat, primul satelit proiectat şi construit în întregime în România, finanţat prin programul Parteneriate al PNCDI. Controlul misiunii este asigurat de la centrul de control comun ROSA - Institutul de Ştiinţe Spaţiale aflat la Măgurele. Evenimentul contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a vizibilităţii şi competitivităţii sistemului naţional de CDI.

Pentru susţinerea participării României la programele şi activităţile ESA, în trim. III/2012 a fost aprobată schema de ajutor de stat pentru finanţarea proiectelor de CDI în cadrul programului de Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (STAR)⁵⁴, cu un buget total de 384,180 mil. lei pentru perioada 2012-2017 şi a fost lansată prima competiţie de proiecte. În urma procesului de evaluare, au fost selectate pentru finanţare 5 proiecte strategice şi 47 de proiecte de CDI, din totalul de 123 de propuneri depuse.

Acţiunile derulate pentru implementarea celor două proiecte strategice - Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră - contribuie la creşterea accesului la surse de informare-documentare şi la infrastructuri de nivel european şi internaţional, precum şi la creşterea nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România la producţia ştiinţifică şi tehnică realizată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.

ELI, prima facilitate de cercetare pan-europeană construită în Estul Europei, va propulsa România în grupul ţărilor deţinătoare de infrastructuri de cercetare pan-europene. În cadrul proiectului ELI, realizat în colaborare de România, Cehia şi Ungaria, se va dezvolta cea mai importantă facilitate pan-europeană din domeniul civil al laserului. Unitatea nuclear-fotonică ELI-NP, dedicată testelor din domeniul fizicii nucleare, va fi localizată în România şi va reprezenta unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului laser ELI.

La data de 16 februarie 2012, proiectul ELI a fost admis de către Comisia Europeană - DG Regio pentru a intra în procedură de analiza si verificare. În septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat contribuţia financiară din FEDR pentru prima fază a proiectului ELI - NP, în valoare de 180 mil. euro. În august 2012 a fost lansată procedura de achiziţie publică pentru lucrările de construcţie aferente ELI-NP (contract de peste 60 mil. euro). În decembrie 2012 a fost semnat contractul de finanţare din FEDR, dintre ANCS, în calitate de OI, în numele şi pentru ME, în calitate de AM, şi INCDFIN “Horia Hulubei”, în calitate de beneficiar.

Pentru susţinerea contribuţiilor româneşti la Strategia UE pentru Regiunea Dunării, au fost create premisele realizării Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. În cursul anului 2012 au fost organizate 3 sesiuni de dezbateri privind structura, direcţiile ştiinţifice, activităţile, guvernanţa şi finanţarea centrului. În urma acestor dezbateri a fost elaborată versiunea a 5-a a Cărţii Albe privind domeniile ştiinţifice care vor fi abordate în cadrul centrului.


Evaluare

Pentru întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI), au fost realizate progrese în procesul de evaluare, clasificare şi certificare a institutelor naţionale de CD şi a continuat implementarea proiectelor destinate dezvoltării bazei materiale pentru cercetare (în special a infrastructuri de mari dimensiuni) şi a resurselor umane.

În scopul stimulării creşterii investiţiilor private în CDI, au fost susţinuţi financiar peste 800 de operatori economici implicaţi în programe/proiecte de finanţate din fonduri publice sau din POS CCE şi a devenit operaţională schema de minimis referitoare la cecurile pentru inovare. În plus, noile modificări aduse Codului fiscal prevăd, pentru activităţile de CD, majorarea deducerii suplimentare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile.

Dimensiunea europeană/internaţională a CDI a fost consolidată prin asigurarea finanţării unui număr de peste 450 proiecte cu participare românească, precum şi prin derularea proiectelor strategice Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

Deşi au fost înregistrate unele progrese, acestea sunt insuficiente pentru atingerea ţintei naţionale 2020 în domeniul CDI, având în vedere că, pe baza estimărilor pentru 2012, cheltuielile publice de CDI se află pe un trend descrescător - în scădere cu 0,05 p.p. faţă de 2011.

În ceea ce priveşte progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor iniţiativei emblematice O Uniune a inovării, raportul Tabloul de bord al Uniunii Inovării 2012⁵⁵ plasează România pe ante penultima poziţie în clasamentul statelor membre. Punctele slabe ale inovării în România se referă la lipsa de deschidere şi atractivitate a sistemului de cercetare, precum şi la nivelul scăzut de implicare a antreprenoriatului, atât în activitatea de CD, cât şi în preluarea produselor şi serviciilor inovative. O serie de probleme sunt identificate şi în concluziile Raportului final de evaluare intermediară a SNCDI 2007-2013 şi a PNCDI 2007-2013: existenţa unui număr prea mare de priorităţi tematice şi omiterea unor probleme specifice sistemului românesc de cercetare (migrarea studenţilor talentaţi, nevoia urgentă de a obţine inovaţii practice); ritmul prea rapid al schimbărilor (schimbarea criteriilor de evaluare de la un apel de proiecte la altul, suspendarea apelurilor în 2009 şi 2010 şi tăierea retroactivă a subvenţiilor deja contractate), care a condus la o semnificativă pierdere a încrederii; existenţa unor criterii de evaluare prea complexe pentru a fi practice etc.

În consecinţă, Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020 trebuie să pună un accent deosebit pe aspectele legate de inovare, de specializare inteligentă şi să fie în strânsă corelare cu viitoarea strategie naţională pentru competitivitate, astfel încât să conducă la îndeplinirea obiectivelor iniţiativei emblematice O Uniune a inovării şi, implicit, la încadrarea pe traiectoria de atingere a ţintei naţionale 2020.