Proiect raport anual pnr ian

REZUMAT

Raportul anual privind implementarea PNR 2011-2013 reflectă progresele înregistrate în perioada 15 martie 2012 – 15 martie 2013. Raportul a fost elaborat în conformitate cu Metodologia de monitorizare a PNR 2011-2013, aprobată de guvern la data de 14 septembrie 2011 şi este structurat în conformitate cu domeniile tematice ale PNR.

În ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice, continuarea acordului semnat cu instituţiile financiare internaţionale a contribuit la asigurarea unui climat macroeconomic stabil. Conform datelor operative, deficitul bugetului general consolidat pe anul 2012 a reprezentat 2,5% din PIB, fiind continuate eforturile de creştere a veniturilor bugetare şi de reducere a cheltuielilor. Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă pe parcursul anului 2012, sistemul financiar românesc funcţionând în parametri corespunzători; au fost întreprinse măsuri care au vizat, în principal, reglementarea prudenţială, supravegherea şi administrarea riscurilor sistemice.

În vederea creşterii eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, raportul remarcă efortul instituţiilor responsabile de a transpune acţiunile definite pe baza recomandărilor BM (etapa I a Analizei funcţionale) în proiecte cu susţinere financiară, în special, din FSE/PO DCA. Există, însă, şi situaţii în care instituţiile au întâmpinat unele dificultăţi în implementare, cum ar fi SGG - dezvoltarea sistemului integrat de management al documentelor, MFP - fluidizarea serviciilor de tranzacţionare bancară, MT - îmbunătăţirea gestionării sectorului transport feroviar, MEN - crearea unui mecanism de coordonare a activităţii agenţiilor subordonate/aflate în coordonare, reorganizarea şi dezvoltarea bazei de date.

Raportul semnalează faptul că adoptarea cu întârziere de către guvern a Codului administrativ afectează demararea procesului de elaborare a Codului de procedură administrativă, acţiune estimată să înceapă în 2014. În ceea ce priveşte profesionalizarea funcţionarilor publici, au fost înregistrate evoluţii pozitive, atât din perspectiva fundamentării proiectelor de acte normative, cât şi a componentei de perfecţionare profesională. În privinţa asigurării unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale, măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative se va încheia în trim. I/2014, cu un trimestru întârziere faţă de termenul prevăzut (trim. IV/2013). Este de menţionat că, după finalizarea celui de-al doilea pachet de proiecte (iulie 2013), va fi elaborat un prim plan de simplificare a legislaţiei.

Planul de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a fost revizuit şi discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, la începutul anului 2012. Revizuirea a constat în reformulări şi comasări ale unor măsuri, precum şi în introducerea de măsuri noi, ca urmare a priorităţilor rezultate din evaluarea stadiului implementării PO. Chiar dacă implementarea PMP a continuat în 2012, gradul de absorbţie a fost în continuare sub aşteptări, astfel încât, în noiembrie 2012, Comisia Europeană a propus elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate de la nivelul PMP şi să propună măsuri noi pe termen scurt, mediu şi lung. O primă versiune a acestui plan a fost elaborată în decembrie 2012 şi agreată de reprezentanţii Comisiei Europene, versiunea revizuită a acestui plan aflându-se în consultări inter-instituţionale.

În domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, s-au făcut progrese în ceea ce priveşte securitatea sistemelor informatice şi lupta împotriva criminalităţii cibernetice prin operaţionalizarea CERT-RO. Nu s-au înregistrat în schimb evoluţii pozitive în realizarea portalului eRomânia şi nici în implementarea Strategiei pentru acoperirea cu internet în bandă largă.

Referitor la dezvoltarea teritorială, se înregistrează întârzieri cu privire la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, care va fi prezentată guvernului în trim. IV/2013. În ceea ce priveşte elaborarea Pactului teritorial, termenul de realizare a studiilor pentru fundamentarea soluţiilor de implementare este depăşit, astfel că semnarea pactelor teritoriale va putea fi iniţiată abia după încheierea acestor studii, estimată de MDRAP pentru trim. IV/2013.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri şi consolidarea sectorului IMM-uri, neadoptarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri şi a Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM a condus la întârzieri în implementarea unor acţiuni importante, cum ar fi: crearea de reţele de business angels, promovarea schemei de vouchere pentru serviciile de consultanţă, inventarierea structurilor de susţinere a afacerilor şi promovarea unei politici publice în domeniul cooperaţiei.

Pe de altă parte, implementarea Programului Mihail Kogălniceanu s-a dovedit a fi un succes; astfel, au fost încheiate 2406 de contracte de creditare a investiţiilor realizate de IMM-uri, pentru care au fost subvenţionate parţial dobânzile de la bugetul de stat. La sfârşitul anului 2012, au fost îmbunătăţite condiţiile de participare în program, în principal prin majorarea plafonului de creditare şi subvenţionarea integrală a dobânzii. Prin FEDR au fost finanţate proiecte de investiţii realizate de 1.353 întreprinderi, inclusiv IMM-uri, fiind create 7.923 de noi locuri de muncă.

A fost extins sistemul de depunere on-line a declaraţiilor fiscale cu alte 12 declaraţii, respectiv declaraţiile fiscale prin care se stabilesc obligaţii de plată, declaraţiile privind venitul realizat şi declaraţiile fiscale informative.

În anul 2012 rata ocupării (grupa de vârstă 20-64 ani) a fost de 63,8%¹, iar rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23,9%².

Pentru facilitarea tranziţiei de la şomaj sau inactivitate către ocupare din FSE au fost finanţate proiecte destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, 64.702 persoane, din care 31.480 femei şi 17.791 tineri beneficiind de programe de măsuri active de ocupare. Ca urmare a implementării Programului de ocupare finanţat din bugetul asigurărilor de şomaj (BAŞ), 1.761.784 persoane au participat la măsuri active, din care 689.623 persoane au fost încadrate în muncă. O influenţă deosebită asupra creşterii gradului de ocupare o are şi nivelul de competenţe, 154.832 de persoane participând la programe finanţate din FSE pentru formarea profesională continuă a lucrătorilor.

Având în vedere complexitatea şi costurile generate de implementarea măsurilor incluse în Planul Naţional pentru Locuri de Muncă (redenumit Planul naţional pentru stimularea ocupării tinerilor - 2013), este necesară asigurarea resurselor financiare adecvate şi lansarea de urgenţă a unor programe ce ar putea beneficia de finanţare din anvelopa financiară a FSE 2007-2013.

Progresele înregistrate în domeniul cercetării şi dezvoltării au vizat întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului de CDI, stimularea creşterii investiţiilor private în acest domeniu şi consolidarea dimensiunii europene a cercetării româneşti. Prin POS CCE sau PNCDI 2007-2013 a continuat finanţarea de proiecte destinate dezvoltării resurselor umane şi a bazei materiale pentru cercetare şi au fost susţinuţi financiar peste 800 de operatori economici implicaţi în proiecte de CDI. De asemenea, a continuat derularea celor două proiecte strategice Extreme Light Infrastructure şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. Cu toate acestea, progresele sunt insuficiente pentru atingerea ţintei naţionale 2020 în domeniul CDI, având în vedere că, pe baza estimărilor pentru 2012, cheltuielile publice de CDI se află pe un trend descrescător - în scădere cu 0,05 p.p. faţă de 2011.

În domeniul schimbărilor climatice, totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF³) a scăzut cu 51,84% între 1990⁴ şi 2011 (de la 256.108,38 Gg CO2 echivalent la 123.331,15 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor de GES (incluzând LULUCF) a scăzut cu 57,13% între 1990 şi 2011 (de la 228.826,01Gg CO2 echivalent la 98.095,93 Gg CO2 echivalent). Valorile emisiilor de gaze cu efect de seră, înregistrate în perioada raportată, arată că România se înscrie în obiectivul de reducere a emisiilor de GES asumat.

În domeniul surselor regenerabile de energie (SRE), au fost înregistrate progrese în aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi (1584,8 MW nou instalaţi în perioada 01.01.2012 – 10.03.2013) şi a fost continuată promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu. Vor fi necesare eforturi susţinute pentru valorificarea bugetului suplimentar, de 200 mil. euro, aprobat pentru proiectele din domeniul SRE prin realocare în interiorul Axei prioritare 4 a POS CCE.

În domeniul eficienţei energetice, 36 de operatori economici au beneficiat, în anul 2012, de schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012 fiind de 1,52 mld. lei. Au fost realizate progrese şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, pentru care, în anul 2012, s-au cheltuit efectiv 31,2 mil. lei de la bugetul de stat (din totalul de 39,46 mil. lei repartizat), la care se adaugă 28,98 mil. lei contribuţia de la bugetele locale. Pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei.

Pentru prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a şcolii, măsurile de reformă au vizat lansarea clasei pregătitoare, relansarea învăţământului profesional, dezvoltarea educaţiei timpurii şi elaborarea şi adoptarea metodologiilor de implementare pentru programele Şcoala după şcoală, A doua şansă şi Alfabetizarea funcţională, în paralel cu continuarea implementării programelor anuale de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate. În perioada 2009-2012, rata părăsirii timpurii a şcolii a avut o evoluţie oscilantă, aceasta ajungând de la nivelul de 15,9% în 2008, la 18,4% în 2010 şi 17,4% în 2012. Pentru încadrarea fenomenului într-o curbă constant descendentă, este necesară elaborarea unei strategii naţionale în domeniu, aceasta fiind şi o condiţionalitate ex-ante pentru încheierea Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.

În ceea ce priveşte reforma în învăţământul superior, au fost intensificate eforturile de modernizare a sub-sistemului de calificări (există un singur sistem național de calificări care integrează instrumente, sub-sisteme, instituții!) şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii. Printre realizări, raportul menţionează finalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS) şi a Registrului Matricol Unic al universităţilor de stat şi particulare din România, precum şi derularea unor studii de inserţie a absolvenţilor de învăţământ superior pe piaţa muncii. Întârzieri notabile se semnalează în finalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi a Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii (ultima fiind o condiţionalitate ex-ante pentru încheierea Acordului de parteneriat 2014-2020). Din lipsa resurselor financiare, nu a putut fi realizat un sistem de creditare pentru studenţi şi unul de scutire de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural.

În domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei, prin aprobarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale s-a asigurat un sistem coerent de evaluare, monitorizare şi control al calităţii serviciilor sociale.

Prin implementarea măsurilor destinate incluziunii sociale active, 22.718 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au participat la programe de calificare/recalificare şi reconversie profesională (din care: 1.954 persoane de etnie romă; 1.851 persoane cu dizabilităţi; 2.004 persoane dependente de droguri şi de alcool). În cazul tinerilor care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, aceste măsuri au avut un impact redus, doar 182 tineri participând la măsuri de incluziune socială activă. În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, a continuat implementarea programelor naţionale, astfel încât 654.791 pensionari cu venituri sub 700 de lei/lună au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

În scopul eficientizării economice a sistemului de sănătate, au fost implementate reţeta electronică şi sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate, proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans, iar în vederea reorganizării şi eficientizării activităţii spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale. Ca urmare a implementării Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013 a fost redus numărul de paturi, în prezent ajungându-se la 123.127 paturi, adică 5,72 paturi la mia de locuitori, apropiat de media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori.