Proiect raport anual pnr ian
Schimbări climatice şi energie
Yüklə 0,62 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Surse regenerabile de energie
- Eficienţa energetică
4.3 Schimbări climatice şi energieCombaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabileEvoluţia indicatorului de realizare a obiectivului Conform ultimelor date disponibile56 din Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), nivelul emisiilor GES din principalele sectoare economice se prezintă astfel: în sectorul energetic, emisiile GES au scăzut cu 58,26% între 1989 şi 2011, considerând nivelul de emisii din anul de bază 1989 drept nivel de referinţă în realizarea INEGES; în aceeaşi perioadă emisiile de GES din sectorul „procese industriale” au scăzut cu 67,04%; emisiile de GES din agricultură au scăzut cu 53,50%; nivelul net al emisiilor/reţinerilor prin sechestrare de GES a crescut cu 17,70%. În ceea ce priveşte sectorul „deşeuri”, emisiile au crescut cu 15,95% faţă de nivelul înregistrat în anul 1989. Pe ansamblu, totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF57) a scăzut cu 51,84% între 1990 şi 2011 (de la 256.108,38 Gg CO2 echivalent la 123.331,15 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor de GES (incluzând LULUCF) a scăzut cu 57,13% între 1990 şi 2011 (de la 228.826,01Gg CO2 echivalent la 98.095,93 Gg CO2 echivalent). Valorile se înscriu în obiectivul de reducere a emisiilor de GES asumat de România. În cursul anului 2011, autorităţile române pentru protecţia mediului au demarat procesul de implementare a cerinţelor din pachetul legislativ „Energie-schimbări climatice”, referitoare la aplicarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) pentru perioada 2013-2020, unul dintre instrumentele legislative prin care Uniunea Europeană şi-a propus îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de GES cu 20% până în anul 2020. Astfel, măsurile naţionale de implementare prin care a fost stabilit numărul de certificate de emisii de GES alocate cu titlu gratuit instalaţiilor de sub schemă în perioada 2013-2020 (aprox. 250 de instalaţii) au fost notificate de România la Comisia Europeană în luna octombrie 2011, urmând ca o decizie de aprobare a alocărilor să fie luată de CE la începutul anului 2013. În anul 2012 a fost adoptată HG nr. 668/2012 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1570/2007 privind înfiinţarea SNEEGES. Echipa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) dedicată administrării SNEEGES/INEGES şi parteneri în cadrul SNEEGES au fost instruiţi în analiza categoriilor cheie şi a incertitudinilor, instruire susţinută de reprezentanţii consorţiului Agenţia de Mediu a Austriei - Universitatea din Graz în contextul implementării la ANPM a proiectului Sistemul Informaţional Integrat de Mediu. Echipa ANPM dedicată administrării SNEEGES/INEGES a primit în coordonatele menţionate la punctul anterior, aplicaţii informatice asociate analizei categoriilor cheie şi analizei incertitudinilor, pentru optimizarea fluxurilor asociate şi utilizarea inclusiv a unui nivel de abordare superior. România a iniţiat şi continuat politicile care vizează reducerea emisiilor de GES şi promovarea producerii de energie din surse regenerabile. Este în faza finală de pregătire o colaborare extinsă cu Banca Mondială, una dintre componente vizând completarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice cu Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice, precum şi cu un studiu referitor la Creşterea Verde şi un proces eficient de tranziţie către o economie cu emisii reduse de carbon pentru România. În anul 2012, au fost derulate 40 de proiecte care vor contribui la creşterea ponderii energiei din surse alternative, nepoluante şi fără emisii de GES în total consum de energie, iar 15.590 de gospodării private şi 195 de persoane juridice au primit fonduri publice pentru instalarea unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile şi fără emisii de GES. De asemenea, prin Planul European de Redresare Economică (PERE), care alocă României o suplimentare de fonduri de 101,7 mil. euro (126,29 mil. euro valoarea publică), au fost contractate până în prezent 595 proiecte cu o valoare publică de 22,26 mil. euro. Dintre acestea, pentru achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile, altele decât biocombustibilii, au fost contractate 512 proiecte în valoare publică de 5,4 mil. euro. Tot pentru acest domeniu, sunt în derulare, prin POS Mediu, 7 proiecte în valoare totală de 2.033,72 mil. lei pentru retehnologizarea unor instalaţii mari de ardere şi creşterea eficienţei energetice. Pentru reducerea emisiilor de GES din sectorului transporturi, în anul 2012, au fost derulate în continuare politicile pentru retragerea din uz a automobilelor poluante şi încurajarea achiziţiei de automobile cu emisii scăzute şi automobile electrice şi hibride. Au fost scoase din uz un număr de 161.497 de autovehicule cu grad înalt de emisii poluante şi au fost înregistrate la Registrul Auto Român (RAR) 426 de autovehicule hibride şi 62 de autovehicule electrice. În primele luni ale anului 2013, RAR a eliberat 123 de cărţi de identitate pentru autovehicule hibride aparţinând categoriei autoturisme. Pentru sporirea performanţelor tehnice şi energetice ale parcului de material rulant, la nivelul operatorului naţional de transport feroviar de călători, în anul 2012, nu au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru achiziţia de locomotive, vagoane, automotoare şi rame noi şi modernizate. În anul 2013 se are în vedere identificarea altor surse de finanţare a programelor de investiţii ale CFR Călători, care să cuprindă şi dotarea cu material rulant nou şi modernizat. Pentru stocarea geologică a emisiilor de GES, România a demarat studii de cercetare pentru identificarea zonelor majore cu potenţial de stocare geologică de CO2. Pe teritoriul României au fost identificate şapte zone majore cu potenţial de stocare geologică de CO2: Platforma Moldoveneasca; Platforma Scitica, Orogenul Nord Dobrogean, Platforma Moeşica, Depresiunea Getica, Depresiunea Panonică, Depresiunea Transilvaniei. În vederea atenuării efectelor schimbărilor climatice, în anul 2012 au fost împădurite 11.791 ha, regenerare naturală s-a realizat pe 11.714 ha. Totodată, pentru consolidarea plantaţiilor din anii anteriori s-au realizat pe 5.449 ha completări curente şi pe 1.276 ha lucrări de refacere calamităţi. În cadrul măsurii „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR, până în prezent au fost împădurite 810,7 ha prin intermediul a 29 proiecte. Prin intermediul Fondului pentru Mediu au fost împădurite 1.735 ha terenuri degradate iar prin Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV) s-au împădurit 797 ha terenuri degradate finanţate de la bugetul de stat şi din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. Regia Naţională Pădurilor (RNP) – Romsilva a împădurit, în anul 2012, 19 ha de teren impropriu pentru utilizare în agricultură, preluat şi introdus în fondul forestier proprietate publică a statului. Finanţarea acestor împăduriri s-a făcut din Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor constituit la nivelul RNP – Romsilva, precum şi din fonduri de la bugetul de stat, în total 2,9 milioane lei. În vederea susţinerii dezvoltării durabile şi îmbunătăţirii calităţii mediului, România a continuat în 2012 programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu. În luna decembrie 2012 au fost inventariate la nivel naţional 1.065 reţele de canalizare, din care 693 funcţionale şi 372 în diferite stadii de executare. În ceea ce priveşte staţiile de epurare a apelor uzate, în decembrie 2012, existau 580 de staţii, din care 479 funcţionale şi alte 101 staţii finalizate, la care populaţia nu s-a racordat încă. Astfel, gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate corespunde unei încărcări biologice de 58,95% locuitori echivalenţi, iar gradul de acoperire cu staţii de epurare a apelor uzate corespunde unei încărcări biologice de 48,32% locuitori echivalenţi. Prin POS Mediu se derulează în prezent, 42 de proiecte în domeniul apei/apei uzate cu o valoare totală de 22.934,79 mil. lei. Prin implementarea acestor proiecte, în 263 de localităţi vor fi reabilitaţi/realizaţi circa 6.263,9 km reţea de canalizare şi vor fi realizate 199 staţii noi de epurare care vor deservi circa 8.638.801 locuitori echivalenţi. De asemenea, vor fi reabilitaţi/realizaţi circa 3.831,7 km de reţea de distribuţie şi transport a apei potabile şi vor fi realizate 178 de staţii de clorinare şi tratare a apei. În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, în prezent, sunt demarate 21 proiecte în cadrul POS Mediu, în valoare totală de 3.895,38 mil. lei, iar prin Fondul pentru Mediu 44 de operatori economici au implementat sisteme de management al deşeurilor. În prezent, 10.597.149 locuitori beneficiază de sisteme de management integrat al deşeurilor. În ceea ce priveşte protecţia naturii, siturile Natura 2000 ocupă circa 22,7% din teritoriul ţării. Pentru aceste arii, a fost intensificat procesul de îmbunătăţire a managementului. Astfel, au fost atribuite în custodie/administrare 664 de arii naturale protejate, s-au elaborat studiile specifice şi au fost aprobate58 115 noi situri de importanţă comunitară, iar 28 de situri de importanţă comunitară existente au fost extinse. Totodată, au fost aprobate 40 de noi arii de protecţie avifaunistică şi au fost extinse 20 de arii de protecţie avifaunistică existente. În domeniul protecţiei naturii şi conservării biodiversităţii, se află în implementare, 146 de proiecte, în valoare totală de 736,171 mil. lei, finanţate prin POS Mediu. Până în martie 2013 a continuat implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), pentru care MDRAP are calitatea de ordonator principal de credite, alături de MMSC. Prin OUG nr. 14/24.04.2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, componenta coordonată de MDRAP (fost MDRT) a acestui program a fost redimensionată, în sensul limitării procesului de contractare. Astfel, începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 14/2012, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu au mai putut fi încheiate contracte cu executanţii de lucrări, prestatorii de servicii şi furnizorii, contracte finanţate în baza OUG nr. 105/2010 pentru aprobarea PNDI, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2011, cu completările ulterioare, cu excepţia celor pentru care a fost comunicat rezultatul procedurii anterior datei de intrare în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Având în vedere că investiţiile din cadrul PNDI, aferente programelor prioritare „Sisteme de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor” şi ”Modernizarea localităţilor”, nu au fost contractate până la data intrării în vigoarea a OUG nr. 14/2012, acestea intră sub incidenţa prevederilor mai sus precizate şi prin urmare nu mai fac obiectul PNDI. Aceeaşi situaţie s-a aplicat şi pentru restul investiţiilor aferente programului prioritar „10.000 km drumuri judeţene şi drumuri de interes local”, care nu s-au încadrat în prevederile legale aprobate. În prezent, în cadrul PNDI, sunt semnate şi adjudecate opt contracte de lucrări pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local pentru perioada 2011-2020, cu execuţie în termen de până la 3 ani, după cum urmează:
Valoarea totală a celor opt contracte de lucrări menţionate mai sus se ridică la 4.209,86 mil. lei. Totuşi, având în vedere situaţia economică, MDRAP a luat - în condiţiile legii - decizia de a nu semna cele trei contracte de lucrări atribuite pentru judeţele Argeş, Braşov şi Teleorman, respectând, astfel, acordul cu instituţiile financiare internaţionale. De asemenea, s-au realizat lucrări de proiectare (proiecte tehnice, avizate în CTE-MDRT şi recepţionate) pentru care s-au emis facturi confirmate la plată, în valoare de 67,48 mil. lei, pentru un număr de 247 obiective de investiţii. Fondurile aprobate pentru lucrări ce au putut fi executate în anul 2012, sunt în valoare de 250 mil. lei. Fondurile bugetare prevăzute în bugetul MDRT pentru anul 2012 au fost în valoare de 10 mil. lei, credite care au avut ca scop iniţial achiziţionarea de servicii de consultanţă şi dirigenţie şantier. Valoarea totală estimată a lucrărilor de execuţie finalizate şi a celor în curs de realizare pentru cele 14 obiective de investiţii este de 210,81 mil. lei (inclusiv costurile de finanţare şi TVA), valoare care se încadrează în limita stabilită la nivel guvernamental de 250 mil. lei. MDRAP va face demersuri pentru închiderea contractelor încheiate în cadrul PNDI. Acest lucru se va realiza prin negociere cu firmele executante, iar plata lucrărilor executate până în prezent, în valoare de 211 mil. lei, se va eşalona pe o perioadă de trei ani.
În domeniul schimbărilor climatice, au fost continuate eforturile pentru dezvoltarea aranjamentelor instituţionale, legale şi procedurale asociate Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES). Astfel, a fost adoptată HG nr. 668/2012 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1570/2007 privind înfiinţarea SNEEGES; echipa ANPM dedicată administrării SNEEGES/INEGES şi parteneri în cadrul SNEEGES au constituit subiectul instruirii referitoare la analiza categoriilor cheie şi analiza incertitudinilor, instruire susţinută de reprezentanţii consorţiului Agenţia de Mediu a Austriei - Universitatea din Graz, în contextul implementării la ANPM a proiectului Sistemul Informaţional Integrat de Mediu; echipa ANPM dedicată administrării SNEEGES/INEGES a primit aplicaţii informatice asociate analizei categoriilor cheie şi analizei incertitudinilor; acestea permit optimizarea fluxurilor asociate şi utilizarea inclusiv a unui nivel de abordare superior. Au fost continuate proiectele de infrastructură în domeniul managementul apei, însă, pentru atingerea ţintelor prevăzute în Tratatul de aderare, trebuie intensificate eforturile în acest domeniu. La sfârşitul lui 2012, gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate urbane corespunde unei încărcări biologice de 58,95% locuitori echivalenţi (faţă de 69% locuitori echivalenţi, procent ce trebuie realizat până la sfârşitul anului 2013), iar gradul de acoperire cu staţii de epurare a apelor uzate urbane corespunde unei încărcări biologice de 48,32% locuitori echivalenţi. (faţă de 61% locuitori echivalenţi, procent ce trebuie realizat până la sfârşitul anului 2013). Începând din anul 2012, MDRAP (fost MDRT) a continuat implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii doar pentru proiectul referitor la realizarea, modernizarea şi reabilitarea a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local. Prin OUG nr. 14/24.04.2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, acest program a fost redimensionat, în sensul limitării procesului de contractare. Surse regenerabile de energieEvoluţia indicatorului de realizare a obiectivului Pe baza datelor publicate de INS59, se estimează pentru anul 2012 o valoare de 20,79% pentru ponderea energiei din SRE în consumul final brut de energie60. Această valoare este practic egală cu cea înregistrată în anul 2011 (20,82%)61. În conformitate cu traiectoria orientativă stabilită prin Directiva 2009/28/CE (asumată şi în Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile/PNAER), valoarea aferentă anului 2012 trebuia să fie (cel puţin) 19,04%. Prin aplicarea unor măsuri de eficienţă energetică, dar şi datorită efectelor crizei economice, valoarea estimată a consumului final brut de energie are o valoare mai redusă decât cea prognozată prin PNAER (25.100 mii tep valoare estimată faţă de 26.900 mii tep valoare prognozată) şi acest lucru a contribuit la o pondere ridicată a energiei din SRE. Cantitatea de energie din SRE consumată în anul 2012 a fost de 5.220 mii tep cu puţin mai mare decât cea din anul 2011 (5.190 mii tep), dar mai redusă decât în anul 2010 (5.500 mil. tep). Condiţiile meteorologice au determinat o scădere importantă a producţiei de energie hidroelectrică, care nu a putut fi compensată de creşterea producţiei de energie electrică eoliană. S-a înregistrat, de asemenea, o scădere a consumului de lemne de foc şi biomasă faţă de anul 2010. Pentru atingerea ţintei naţionale asumate în domeniul surselor regenerabile de energie, a fost continuată promovarea acestora prin intermediul certificatelor verzi. Pe baza prevederilor OUG nr. 88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, au fost adoptate:
Prin Legea nr. 134/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobată OUG nr. 88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ca urmare a aprobării acestei legi, a fost modificat, prin ordinul ANRE nr. 37/2012, Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare (aprobat anterior prin Ordinul ANRE nr. 42/2011). Legea nr. 134/2012 a adus o serie de modificări, printre care: suplimentarea numărului de certificate verzi pentru categoria biomasei provenite din deşeuri forestiere; modul de aplicare a măsurilor de ajustare a numărului de certificate în cazul supra-compensărilor la nivel de producător; modificarea regulii cumulului de certificate verzi; reducerea penalităţilor şi schimbarea destinaţiei fondului de penalităţi. În acest context, autorităţile române au fost invitate de Comisia Europeană să pre-notifice aceste modificări ca amendamente ale schemei de ajutor de stat aprobate anterior. Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012, a condus la punerea în funcţiune a 1212,8 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând SRE, iar în perioada 01.01.2013 - 10.03.2013 au fost puşi în funcţiune încă 372 MW. În consecinţă, la data de 15.03.2013, puterea instalată în centralele care beneficiază de sistemul de promovare este de 2673 MW. Lista operatorilor economici acreditaţi şi a centralelor electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi se regăseşte pe pagina de internet a ANRE (www.anre.ro). La finanţarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile contribuie consumatorii finali, prin preţul plătit pentru energia electrică, şi furnizorii, prin eforturile proprii de eficientizare a activităţii. În vederea modernizării şi realizării de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, a fost continuată, prin intermediul POS CCE62, sprijinirea investiţiilor pentru valorificarea biomasei, a resurselor hidro-energetice (în unităţile cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene şi a biocombustibililor. În urma cererilor de propuneri de proiecte desfăşurate în perioada 2008-2010, au fost contractate 44 proiecte (cu o valoare totală de circa 3,053 mld. lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de circa 1,43 mld. lei). Numărul mare de proiecte care au primit punctajul minim necesar finanţării a determinat suplimentarea bugetului DMI 2 cu 200 mil. euro (prin realocare de la alte operaţiuni ale AP 4). Această suplimentare a fost aprobată prin HG nr. 248/2012 privind modificarea şi completarea HG nr. 750/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie. Promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu, a fost continuată prin două mecanisme distincte de finanţare:
Pentru asigurarea cerinţelor de certificare pentru instalatorii care operează în domeniul SRE63, se află în derulare un proiect de asistenţă tehnică, contractat în cadrul programului Energie Inteligentă pentru Europa. Proiectul, cu termen de finalizare în anul 2013, va conduce la crearea unei platforme naţionale de calificare, care să reunească toţi factorii principali implicaţi în calificarea şi formarea profesională în domeniul eficienţei energetice şi al utilizării în clădiri a energiei din surse regenerabile. Pentru aceasta, s-a obţinut aprobarea introducerii în Clasificarea ocupaţiilor din România a ocupaţiilor de instalator de sisteme geotermale (cod 712615) şi de instalator de pompe de căldură (cod 712614) şi s-a solicitat asistenţă metodologică pentru elaborarea standardelor ocupaţionale pentru acestea. A fost solicitată, de asemenea, asistenţă metodologică pentru elaborarea standardului ocupaţional pentru instalatorul de panouri fotovoltaice. Evaluare Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi a condus la punerea în funcţiune, în perioada 01.01.2012 – 10.03.2013, a 1584,8 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând surse regenerabile. A fost continuată, de asemenea, promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu. La data de 15 martie 2013, numărul gospodăriilor individuale, susţinute financiar pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, era de 18.073. Vor fi necesare eforturi susţinute pentru valorificarea bugetului suplimentar de 200 mil. euro, aprobat pentru DMI 2 al POS CCE. Pentru asigurarea la termen a cerinţelor de certificare pentru instalatorii care operează în domeniul SRE, se recomandă accelerarea procesului de stabilire şi aplicare a metodologiilor necesare elaborării standardelor ocupaţionale ale acestora.
Consumul de energie primară a fost de 35.648 mii tep, în anul 201166, şi este estimat la 36.600 pentru anul 201267. În anul 2007, COM a prognozat pentru România un consum de energie primară de 41.890 mii tep, în anul 2010, şi de 46.946 mii tep, în anul 2015. Nu sunt precizate valori de prognoză pentru anii 2011 şi 2012, dar se pot estima valori de 42.900 mii tep pentru anul 2011 şi 43.900 mii tep pentru anul 2012. Rezultă, astfel, pentru anii 2011 şi 2012, o reducere a consumului de energie primară de 7.252 mii tep (16,9%), respectiv 7300 mii tep (16,6%) faţă de prognoza PRIMES din anul 2007. În vederea creşterii eficienţei energetice, la data de 1 aprilie 2011, a devenit operaţională schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Schema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică şi termică ce deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, care realizează economii de combustibil de cel puţin 10% faţă de producerea separată. În perioada aprilie 2011 - decembrie 2012, de schema de sprijin au beneficiat 36 de operatori. Finanţarea măsurii este extrabugetară, cheltuielile fiind suportate de toţi consumatorii şi de furnizorii exportatori de energie. Sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012, sunt în valoare de 1,52 mld. lei. În scopul promovării eficienţei energetice în cadrul procesului de achiziţii publice, a fost realizat şi prezentat Ghidul în domeniul achiziţiilor IT şi al aparaturii imagistice (22 noiembrie 2012, Braşov, Convenţia Primarilor în România: rezultate după 4 ani de implementare). Identificarea posibilelor implicaţii ale noii directive privind eficienţa energetică a făcut obiectul dezbaterilor seminarului intitulat Căi posibile de implementare în România a articolului 7 al noii directive europene privind eficienţa energetică (5 decembrie 2012, Bucureşti). În vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, în cadrul programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, s-au repartizat de la bugetul de stat pentru anul 2012, 39,46 mil. lei, pentru 17 unităţi administrativ-teritoriale, din care s-au cheltuit efectiv 31,20 mil. lei. La această ultimă sumă, se adaugă contribuţia de la bugetele locale, în valoare de 28,98 milioane lei. Pentru a creşte atractivitatea participării la program, a fost aprobat (prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 124/2012, publicat în MO nr. 396/13.06.2012) un nou regulament privind implementarea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort - componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică. Astfel, a fost majorat procentul de finanţare de la bugetul de stat la maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului de investiţii. Pentru implementarea programului, autorităţile locale beneficiare au cheltuit, în perioada 2008-2012, sume în valoare totală de 533 mil. lei (286,4 mil. lei contribuţie locală şi 246,57 mil. lei transferuri de la bugetul de stat), pentru finanţarea lucrărilor de retehnologizare a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor. Prin finanţarea proiectelor incluse în programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (componenta căldură), până la data de 15 martie 2013, au fost realizate, în principal, lucrări privind:
Lucrările efectuate au contribuit la creşterea eficienţei energetice (prin eficientizarea sistemelor centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice), dezvoltarea pieţei de energie termică, eficientizarea producţiei de energie termică în cogenerare şi creşterea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică. Eficienţa energetică obţinută ca urmare a progreselor înregistrate prin punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii, este de 21.127 tep/an. Bugetul de stat pe anul 2013 prevede transferuri de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP către bugetele locale în valoare de 45,2 mil. lei pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii realizate în cadrul programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort. În ceea ce priveşte Programul naţional de eficienţă energetică pentru perioada 2011-2013, proiectul de act normativ pentru aprobarea acestuia nu a fost promovat datorită constrângerilor bugetare. Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, până la data de 15 martie 2013, au fost semnate 23 contracte de finanţare în valoare totală de 495,2 mil. lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de aprox. 180 mil. lei. Sunt în curs de contractare 6 proiecte. În cursul anului 2012, s-a organizat un apel de proiecte pentru eficienţa energetică, cu un buget de 240 mil. lei. În cadrul acestui apel s-au depus 19 proiecte, cu o valoare totală de 429,8 mil. lei şi asistenţa financiară nerambursabilă solicitată de 178 mil. lei. Proiectele sunt, în prezent, în faza finală de evaluare tehnico-financiară. Au fost continuate, de asemenea, acţiunile de reabilitare termică a clădirilor. În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe (aprobat prin OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe), până la data de 15 martie 2013, s-au efectuat plăţi pentru creşterea performanţei energetice la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei. Din totalul blocurilor finanţate, la un număr de 568 blocuri de locuinţe (21.231 apartamente) s-au efectuat recepţiile la finalizarea lucrărilor. OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe a fost modificată şi completată prin OUG nr. 63/2012, prin care se prevede, în principal:
Evaluare În domeniul eficienţei energetice, 36 de operatori economici au beneficiat în anul 2012, de schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012 fiind de 1,52 mld. lei. Au fost realizate progrese şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (componenta căldură), pentru care, în anul 2012, s-au cheltuit efectiv 31,20 mil. lei de la bugetul de stat (din totalul de 39,46 mil. lei repartizat), la care se adaugă 28,98 mil. lei contribuţia de la bugetele locale. Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, până la data de 15 martie 2013, au fost semnate 23 contracte de finanţare (în valoare totală de 495,2 mil. lei) şi sunt în curs de contractare şase proiecte. Au fost continuate, de asemenea, acţiunile de reabilitare termică a clădirilor. Pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei. Pentru calculul reducerii consumului de energie primară, în 2011 şi 2012, este necesară valoarea prognozată pentru acest indicator, cu ajutorul modelului PRIMES. Yüklə 0,62 Mb. Dostları ilə paylaş:
|