Proteza totală este un corp fizic care reface morfologia şi tinde să reabiliteze parţial funcţiile aparatului dento-maxilar

Problema obţinerii unor dinţi cu nuanţe apropiate de cele naturale s-a realizat prin ,,efectul de perlă”, care constituie o calitate optică a materialului original. Acesta se manifestă printr-o transparenţă particulară, nu doar la nivelul marginii incizale, ci al dintelui în întregime, în condiţiile de luminozitate ale cavităţii bucale.

• Problema obţinerii unor dinţi cu nuanţe apropiate de cele naturale s-a realizat prin ,,efectul de perlă”, care constituie o calitate optică a materialului original. Acesta se manifestă printr-o transparenţă particulară, nu doar la nivelul marginii incizale, ci al dintelui în întregime, în condiţiile de luminozitate ale cavităţii bucale.

Firma Ivoclar (Lichtenstein) a obţinut acest efect prin încorporarea în masa acrilică a unor particule a căror dimensiuni corespund diferitelor lungimi de undă ale culorilor ce compun lumina.

• Firma Ivoclar (Lichtenstein) a obţinut acest efect prin încorporarea în masa acrilică a unor particule a căror dimensiuni corespund diferitelor lungimi de undă ale culorilor ce compun lumina.

Aceste elemente numite ,,elemente opace” absorb undele cele mai lungi şi difuzează undele mai scurte, ceea ce explică irizarea albăstruie a dintelui atât sub influenţa luminii naturale, cât şi în lumină artificială, neutralizând nuanţele gri-întunecate care caracterizează fundul cavităţii bucale. Efectul de perlă este marcat prin iniţialele ,,PE” care apar pe unele garnituri de dinţi produse de firma mai sus amintită.

• Aceste elemente numite ,,elemente opace” absorb undele cele mai lungi şi difuzează undele mai scurte, ceea ce explică irizarea albăstruie a dintelui atât sub influenţa luminii naturale, cât şi în lumină artificială, neutralizând nuanţele gri-întunecate care caracterizează fundul cavităţii bucale. Efectul de perlă este marcat prin iniţialele ,,PE” care apar pe unele garnituri de dinţi produse de firma mai sus amintită.

Ar putea fi numiţi ,,dinţi de strictă necesitate” deoarece sunt folosiţi foarte rar, când nu există dinţi fabricaţi sau când cei care sunt nu corespund cazului clinic (culoare, formă, dimensiune). Ei sunt inferiori calitativ celor obţinuţi industrial deoarece:

• Ar putea fi numiţi ,,dinţi de strictă necesitate” deoarece sunt folosiţi foarte rar, când nu există dinţi fabricaţi sau când cei care sunt nu corespund cazului clinic (culoare, formă, dimensiune). Ei sunt inferiori calitativ celor obţinuţi industrial deoarece:

Au o structură mai puţin compactă;

• Au o structură mai puţin compactă;

• Se abrazează intens;

• Îşi modifică culoarea prin îmbătrânire mai rapidă;

• Sunt penetraţi de lichidul bucal şi se impregnează de resturi alimentare.

În tipare (ştanţe) metalice procurate din comerţ sau confecţionate chiar de tehnicieni prin turnare din bronz sau aliaje inoxidabile, după imprimarea prealabilă a unor garnituri de dinţi de forme şi dimensiuni diferite.

• În tipare (ştanţe) metalice procurate din comerţ sau confecţionate chiar de tehnicieni prin turnare din bronz sau aliaje inoxidabile, după imprimarea prealabilă a unor garnituri de dinţi de forme şi dimensiuni diferite.

Tiparele sunt formate din două părţi care se asamblează printr-un sistem asemănător chiuvetelor pentru polimerizarea acrilatelor. Datorită pereţilor rigizi, dinţii rezultaţi au o structură mai compactă, necesitând o prelucrare minimă faţă de dinţii realizaţi prin celelalte două metode.

• Tiparele sunt formate din două părţi care se asamblează printr-un sistem asemănător chiuvetelor pentru polimerizarea acrilatelor. Datorită pereţilor rigizi, dinţii rezultaţi au o structură mai compactă, necesitând o prelucrare minimă faţă de dinţii realizaţi prin celelalte două metode.

Pregătirea pastei direct în tipar: se introduce mai întâi pulberea adăugându-se apoi lichidul. Metoda nu permite realizarea nuanţelor coloristice;

• Pregătirea pastei direct în tipar: se introduce mai întâi pulberea adăugându-se apoi lichidul. Metoda nu permite realizarea nuanţelor coloristice;

• Introducerea pastei deodată în tipar: pasta se introduce direct în cele trei nuanţe coloristice (de bază, colet şi incizal). Există posibilitatea întrepătrunderii culorilor în timpul presării;

Introducerea pastei în două etape: se introduce mai întâi pasta care are culoarea de bază, se închide tiparul şi se presează. Se deschide apoi tiparul, cu un bisturiu se îndepărtează prin două tăieturi oblice o parte din culoarea de bază în zona de colet şi în cea incizală (ocluzală), creându-se spaţiul necesar în care se introduc pastele cu culoare de colet şi incizală. Se închide din nou tiparul şi se presează. În acest mod culorile nu se întrepătrund.

• Introducerea pastei în două etape: se introduce mai întâi pasta care are culoarea de bază, se închide tiparul şi se presează. Se deschide apoi tiparul, cu un bisturiu se îndepărtează prin două tăieturi oblice o parte din culoarea de bază în zona de colet şi în cea incizală (ocluzală), creându-se spaţiul necesar în care se introduc pastele cu culoare de colet şi incizală. Se închide din nou tiparul şi se presează. În acest mod culorile nu se întrepătrund.