Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

n -ie 

---

Inteligenţa şi măsurarea ei 
43 
diferenţele de comportament dintre gemeni identici pot fi atribuite, 
aproape în totalitate, efectelor mediului. 
Examinând figura 1.5 se poate observa: 
1. Cu cât gradul de rudenie este mai apropiat, cu atât 
coeficientul mediu de corelaţie a nivelului de inteligenţă este mai înalt 
(deci CI sunt mai apropiaţi). Se observă, de asemenea, creşterea 
coeficienţilor de corelaţie odată cu similaritatea condiţiilor de mediu. 
2. Cei mai înalţi coeficienţi de corelaţie se întâlnesc în cazul 
gemenilor monozigoţi, indicând similaritatea nivelului de inteligenţă 
mai mult decât în oricare alt caz de rudenie. Această similaritate este 
atribuită, de către specialişti, gradului mare de asemănare genetică 
dintre gemenii monozigoţi. Totuşi, aceasta poate fi şi un rezultat al 
similarităţii influenţelor de mediu la care sunt supuşi gemenii 
monozigoţi; aceştia sunt trataţi într-o manieră mult mai unitară decât 
gemenii dizigoţi. 
3. Gemenii monozigoţi crescuţi separat au coeficienţi de 
inteligenţă mai apropiaţi decât gemenii dizigoţi crescuţi împreună. 
Acesta este un argument solid în favoarea bazei genetice a inteligenţei. 
Comentarii asupra studiilor pe gemeni 
Aşa cum am amintit deja, adepţii eredităţii susţin rolul major al 
moştenirii genetice în dezvoltarea inteligenţei, pe baza studiilor asupra 
gemenilor. Dar, adepţii influenţei mediului au adus o serie de critici 
referitoare la aceste studii: 
1. Studiile utilizează teste de inteligenţă diferite şi, de aceea, o 
comparaţie validă între ele este dificil de realizat. 
2: Mulţi dintre gemenii monozigoţi crescuţi separat au 
beneficiat, de fapt, de familii foarte asemănătoare sau, în unele cazuri, 
au fost crescuţi de membrii aceleiaşi familii. Ca urmare, ei au fost 
supuşi unor influenţe de mediu relativ similar. (Kamin, 1974). Unul 
dintre exemplele date de Newman în studiul său (1937) este acela al 

---

44 Diferenţe interindividuale 
unor gemeni monozigoţi crescuţi în medii total diferite, care au 
înregistrat, la testele de inteligenţă, o diferenţă de 24 de puncte. 
3. Loturile de subiecţi pe care s-au desfăşurat primele studii de 
acest gen au fost inexacte, din cauza impreciziei metodelor iniţiale de 
identificare a gemenilor monozigoţi. 
4. Herman (1984) a remarcat că familiile care au gemeni nu 
sunt reprezentative la nivelul populaţiei generale şi, ca urmare nu se 
pot face generalizări pornind de la studiile asupra gemenilor. 
5. Rezultatele relevate de Burt sunt incerte, deoarece unele date 
ale studiului său s-au dovedit false (rezultatele lui Burt nu au fost 
incluse în cercetarea lui Bouchard şi McGue).