Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

parte; trebuie alese cu grijă, deoarece ceea ce reprezintă recompensă 
pentru o persoană poate fi pedeaptă pentru alta. 
c) Biofeedback-ul. Această tehnică are, ca bază, atât condiţionarea 
clasică, cât şi cea operantă. 
Pacienţii sunt antrenaţi pentru a-şi putea controla procesele 
organismului; precum bătăile inimii sau presiunea sangvină, care, în 
mod normal, sunt controlate autonom şi nu voluntar. Pacienţii sunt 
conectaţi la un aparat care înregistrează permanent răspunsurile 
fiziologice de tipul celor amintite şi li se cere să încerce, conştient, să 

---

Tratamente şi terapii 219 
reducă intensitatea acestor semne. Când aparatul nu înregistrează un 
anumit nivel de răspuns, se declanşează o sonerie. Pacientul va 
încerca să menţină acel nivel al răspunsurilor sale fiziologice. întărirea 
acestui comportament pentru pacienţii hipertensivi constă în conştiinţa 
faptului că-i ajută să-şi îmbunătăţească starea de sănătate. Rezultatele 
iniţiale ale acestei tehnici au fost încurajatoare, dar biofeedback-ul nu 
a putut fi stabilit ca un tratament, standard pentru hipertensivi (Shapiro 
şi Surwit, 1979). Blanchard şi colab. (1979) consideră antrenamentul 
de relaxare ca fiind mai eficient; acestuia trebuie să i se asocieze 
schimbări ale stilului de viaţă, pentru a obţine menţinerea unui nivel 
normal al tensiunii arteriale şi în situaţiile reale de viaţă. 
Prin biofeedback au fost tratate şi unele forme de epilepsie: 
pacienţii au fost antrenaţi pentru a-şi creşte nivelul activităţii corticale 
în zonele senzo-motorii. îmbunătăţirile obţinute prin această tehnică nu 
s-au păstrat la încetarea şedinţelor terapeutice (Sterman, 1973). 
Afecţiunile neurocerebrale, precum paralizia cerebrală, paralizia 
determinată de atacuri cerebrale sau poliomielită, au fost, şi ele, tratate 
prin biofeedback (Basmajian, 1977). Pacienţii erau informaţi, prin 
biofeedback, despre dezactivarea unei celule musculare şi erau antrenaţi 
pentru a o reactiva. Căile nervoase se află sub control voluntar, fiind 
ideale, în cazul afectării lor, pentru reantrenarea prin biofeedback. In 
ţesuturile lezate, semnele musculare sunt slabe şi necesită amplificare. 
Astfel, biofeedback-ul poate acţiona ca o întărire, dar şi ca o 
încurajare pentru eforturile viitoare.