Psihologie pastorală

7. Voyeurismul – „spionajul” psiho-patologic

Este o perversiune în care plăcerea sexuală derivă din observarea sau studierea atitudinilor erotice ale altor persoane. Pentru adolescent este o normală exigenţă instinctivă, nu doar curiozitatea de a cunoaşte faptele sexuale, ci şi de a le vedea. În cazul în care este traumatizat în satisfacerea acestei exigenţe, poate să menţină o patologică curiozitate vizibilă şi ca adult.

Voyeuristul caută să spioneze cuplurile în timpul raportului sexual, sau o persoană în timp ce se dezbracă; îi sunt indiferente persoanele, plăcerea dobândită este insaţiabilă şi îl expune la osteneli şi neplăceri evidente. Acţiunii sexuale i se substituie privitul, deoarece a rămas fixat pe angoasa infantilă a „scenei primare”, pe care a experimentat-o într-o manieră excesiv de erotizant şi de traumatizant. Cu această perversiune voyeuristul caută în mod inconştient o fortificare a acelei tensiuni infantile ne-depăşită.