Publicatie realizata cu suportul ministerului comunitatii flamande, departamentul economiei
Yüklə 2,25 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- FORMATORULUI
- A primi cunostinte de pedagogie sindicalã
|
00DEZE PUBLICATIE WERD GEREALISEERD MET DE STEUN VAN HET MINISTERIE VAN DE VLAAMSE GEMEENSCHAP, DEPARTEMENT ECONOMIE. LA PUBLICATION EST REALISEE AVEC LE SOUTIEN DU MINISTERE DE LA COMMUNAUTÉ FLAMANDE, DEPARTEMENT DE L’ECONOMIE PUBLICATIE REALIZATA CU SUPORTUL MINISTERULUI COMUNITATII FLAMANDE, DEPARTAMENTUL ECONOMIEI MANUALUL
SINDICAL Culegere de materiale de la programele educationale GEORGESCU P. IOAN (IANOS) Expert sindical DEPARTAMENT EDUCATIONAL C.N.S.L.R.-FRÃTIA GRUP TINTÃ: - Formatori -Viitori formatori - Cei alesi în conducerea organizatiilor sindicale - Membrii de sindicat 
OBIECTIVE: A întelege foarte clar ce înseamnã educatie sindicalã
A stabili obiective A analiza “grupuri tintã” A planifica cursuri A elabora materiale educationale A preda adultilor
INTRODUCERE “Cel mai bun învãtãtor este experienţa” - SYRUS
Urmând tradiţia europeanã, educaţia sindicalã a constituit o parte integrantã a activitãtii sindicale, încă de la început, din 1990. Sindicatele s-au dezvoltat si datoritã educaţiei sindicale. Educaţia sindicalã este deosebit de importantã în perioadele de constituire, de schimbare, de crizã. Confruntarea cu problemele noi, cu situaţii inedite, solicitã dezvoltarea unui sistem educaţional bine pus la punct. Jucând un rol important în dezvoltarea tãrii, fiind un “stâlp” al democraţiei, sindicatele trebuie sã permită salaratilor sã trăiască cât mai bine într-o lume în plinã evoluţie economicã, politicã, socialã. Organizarea si dezvoltarea prin educaţie sindicalã constantã permit reacţii corecte la evenimente si adaptări realiste la situaţii si schimbări. Prin educaţie sindicalã, membrii de sindicat castigã cunostinte si abilitaţi necesare pentru a-si apăra interesele la locul de muncã si în societate. EDUCATIA SINDICALÃ ESTE O INVESTITIE PE TERMEN LUNG. Educaţia sindicalã este o investiţie rentabilã. Cele mai bune rezultate se observã pe termen lung. Ea nu are final, ci este constituitã dintr-o serie de etape care trebuie sã permită organizaţiilor sindicale si membrilor de sindicat sã progreseze puţin câte puţin. Aceasta înseamnă cã un seminar educaţional ar trebui sã nu fie un eveniment izolat, ci o treaptã pentru o etapã următoare, într-un proces bine planificat. UN SISTEM EDUCATIONAL DESCENTRALIZAT, DAR INTEGRAT, DÃ CELE MAI BUNE REZULTATE. Pe termen lung, un sistem educaţional trebuie conceput foarte suplu, pentru a face fatã dificultãtilor care apar (adoptarea de noi legi de muncã, privatizarea , etc.). Un sistem educaţional realist trebuie sã încurajeze cooperarea activã între participanţi. Dorinţele si nevoile lor trebuie constant luate în consideraţie. Numai aşa, membrii de sindicat nu rămân simpli observatori. Ei se implicã, analizează probleme, propun soluţii. În educaţia sindicalã existã mai multe obiective generale: 1. Prin educaţie, sindicatele trebuie sã-si găsească locul si rolul într-o societate democraticã. 2. Sindicatele sã aibă aderenţi bine informaţi si constienti de responsabilitãtile lor. Membrii de sindicat au posibilitatea descoperirii capacitãtilor cerute pentru o participare mai bunã la activitatea sindicalã. FORTA UNUI SINDICAT DEPINDE DE FORTA CALITÃTILOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE ALE MEMBRILOR SÃI. Viitorul unei organizaţii sindicale depinde si de posibilitatea oferitã membrilor săi de a participa la un program educaţional dinamic, realist. EDUCATIA SINDICALÃ AJUTÃ LA RECRUTAREA DE NOI MEMBRI! Pentru a funcţiona eficient, un sindicat are nevoie de un număr mare de membrii activi. În general, existã o lipsã de membrii activi. Atitudinea multora este pasivã, activitatea slabã. Educaţia sindicalã trebuie sã intãreascã ataşamentul membrilor fatã de activitatea sindicalã. Seminariile educaţionale trebuie oferite membrilor de sindicat si oferta sã se bazeze pe dorinţele lor. Ar trebui sã se profite de curiozitatea lor si sã se creeze prilejul dezvoltării personalitãtii individuale. Cu cât educaţia sindicalã este mai puţin constrângătoare si rigidã, cu atât obiectivele ei vor fi atinse mai rapid. EDUCATIA SINDICALÃ CONTRIBUIE LA ACTIVAREA MEMBRILOR DE SINDICAT! 3. Diferendele interne pot fi rezolvate mai uşor prin crearea unui sistem educaţional eficient. Membrii de sindicat trebuie sã apere nu numai interesele lor, ci si interesele altor grupuri de oameni. Altfel, unanimitatea nu este posibilã. Un sindicat nu trebuie sã facă diferenţieri între membrii ca subiect de discuţie (punctele în care oamenii diferă si care cauzează conflicte). Prin participarea la seminarii, membrii de sindicat învatã sã respecte opiniile fiecăruia. EDUCATIA SINDICALÃ AJUTÃ LA ÎNTÃRIREA SOLIDARITÃTII! Un program educaţional nu satisface toate necesitãtile unui sindicat, nici nu rezolvã toate problemele. Important! LA CURSURILE DE EDUCATIE SINDICALÃ NU SE DAU SOLUTII. SE ÎNVATÃ CUM SE GÃSESC SOLUTII! 4. Un sindicat trebuie sã fie o organizaţie democraticã. Pot exista diferende interne, dar deciziile trebuie luate democratic. Educaţia sindicalã poate fi un instrument de întărire a democraţiei interne. Aceasta conferă educaţiei un caracter deschis si democratic. Poate servi si ca instrument pentru schimbare si reformã. Oamenii, lucrând împreunã, vor emite idei critice si novatoare. Aceasta duce la schimbări în politica sindicalã si, totodată, la o schimbare a sindicatului ca organizaţie. EDUCATIA SINDICALÃ PROMOVEAZÃ DEMOCRATIA SI REFORMA MISCÃRII SINDICALE! 5. Membrii de sindicat au mai puţine informaţii decât patronii. Chiar si cu un grad ridicat al educaţiei, majoritatea oamenilor au insuficiente cunostinte si mai putinã încredere în sine care sã echilibreze influenta patronilor. Educaţia sindicalã oferă oamenilor cunostintele si aptitudinile necesare, ajutã la dezvoltarea încrederii în sine pentru rezolvarea adecvatã a diverselor probleme si situaţii cu care se confruntã. De aceea, educaţia sindicalã nu trebuie sã implice numai transferul de cunostinte. Trebuie sã existe disponibilitãti pentru dobândirea de abilitaţi si instruire prin exerciţii practice. Atitudinea si comportamentul sunt la fel de importante precum cunostintele teoretice. EDUCATIA SINDICALÃ SUSTINE CONTRABALANSAREA INFLUENTEI (POZITIEI) PATRONILOR! Elementele comune asemănătoare unui sistem 1. Integrare si echilibru între componente: - în interiorul sistemului - în exteriorul sistemului - între interior si exterior (interacţiune) 2. Repartiţia judicioasã a funcţionarii pentru: - eficientã - eficacitate - coerentã - coeziune - integrare - obiective justificate - adaptabilitate 3. Asigurarea fluxului schimbării: - schimbări în ansamblu - comunicare - informare - a insista pe schimbări globale 4. Gestionarea conflictelor: - tinerea lor în limite pozitive (sã nu se ajungă la crize sau la “zgomot infernal”) SCHEMÃ GENERALÃ: Organizarea si planificare la nivel de sistem Definirea (stabilirea) politicii educaţionale Stabilirea politicii de formare Analiza Definirea -Situatia la început grupului necesitaţilor -Functionarea sindicatului ţinta generale după formare de formare Stabilirea obiectivelor generale de formare Definirea Concepţia si metodelor asteptãrile, punctele si a conţinutului de evaluare (strategia pedagogicã) Organizarea resurselor Apropieri analitice si sistemice Apropieri analiticeApropieri sistemiceIzolat: se concentrează pe elementeUnit: se concentrează pe interacţiunile dintre elementeIa în considerare natura interacţiunilorIa în considerare efectele interacţiunilorSe sprijină pe precizarea detaliilorSe sprijină pe percepţia globalãModificã o variabilã deodată Modificã grupele de variabile simultanIndependent de duratã: fenomenele considerate sunt reversibileIntegrat duratei si ireversibilitãtiiValidarea cazurilor se realizează prin probe experimentale în cadrul unei ipoteze, a unei teoriiValidarea cazurilor se realizează prin compararea cu funcţionarea unui model din realitateModelarea precisã si detaliatã, dar dificil de utilizat în acţiuneModel insuficient riguros pentru a servi ca bazã de cunostinte, dar utilizabil în decizii si acţiuniApropiere, eficace, deoarece interacţiunile sunt lineare si facileApropiere, eficace, deoarece interacţiunile nu sunt lineare si puterniceConduce la învãtãmânt printr-o singurã disciplinã (temã)Conduce la un învãtãmãnt pluridisciplinarConduce la o acţiune programatã în detaliul sãuConduce la o acţiune prin obiectiveCunoaşterea detaliilor, scop rău definitCunoaşterea scopurilor, detalii imprecise
- Chestionarea persoanelor cheie din sindicat si din afara lui - Discuţii de grup cu membrii de sindicat - Comparaţie analiticã cu alte sindicate - Raportare la situaţia idealã
- structura de cerinţe - obiective ale formãrii si perfectionãrii - idei didactice fundamentale/principii - conţinuturi - structura/durata - organizare/realizare - evaluare/perfectionare Verificaţi schiţa în raport cu obiectivele formulate, cu resursele (mijloace financiare, formatori, săli, alte elemente de infrastructurã). 4. Formularea unei decizii asupra conceptului educaţional - prezentarea unei formulări clare si plăcute a conceptului - pregătirea unei explicaţii orale - formularea unei cereri clare, incluzând bugetul si planificarea temporalã.
Obiectivele educaţiei sindicale * Sã schimbe mentalitatea. * Sã dezvolte Democraţia. * Sã creeze sindicate libere si democratice. * Sã facă cunoscut rolul sindicatelor, drepturile si obligaţiile membrilor de sindicat în cadrul organizaţiei, în întreprinderi si în societate. * Sã ajute sindicatele în apărarea drepturilor si intereselor membrilor lor. * Sã furnizeze sindicaliştilor cunostintele si aptitudinile necesare pentru înţelegerea si rezolvarea problemelor economice, sociale si alte subiecte care îi interesează ca salariaţi si cetãteni. * Sã se transmită către sindicalişti date si practici care vor influenta în bine deciziile importante pentru salariaţi, pentru ameliorarea condiţiilor de muncã si viatã. * Sã lupte împotriva discriminărilor, permitãnd participarea femeilor si tinerilor la activitãti sindicale, permitãnd egalitatea şanselor pentru toţi, în sindicat si societate. * “Mecanismul formãrii este si un mecanism de ordonare a opiniilor”. * Eficacitate si eficientã maximã. EFICACITATE: raport între obiective si rezultate EFICIENTÃ: raport între resursele utilizate si rezultate (produs).
Prin învãtare înţelegem orice schimbare de durata a atitudinii sau a dispoziţiei care se naşte prin exerciţiu, analizã sau observaţie; schimbarea de atitudine nu trebuie sã fie rezultatul vârstei, a oboselii, a consumului de droguri , etc. CULTURA Cultura este fenomenul confluentei dintre un om care învatã si mediul cultural în care va fi introdus si pe care doreşte sã si-l apropie. (Weniger, 1963). DIDACTICA Cuvântul vine din verbul grecesc “didaskein” = a învãta ceva pe cineva. Definiţiile didacticii depind de concepţia socialã si de domeniul realitãtii la care se raportează disciplina. Pot fi identificate patru tipuri de definiţii: 1. Didactica - stiintã a învãtarii pur si simplu. 2. Didactica - stiintã a educaţiei. 3. Didactica - teorie a continuturilor educaţionale, a structurilor si selecţiei acestora - de exemplu, obiectivele învãtãrii raportate la conţinuturile si sarcinile subsumate acestora. 4. Didactica - teorie a conducerii unor procese de învãtare, de exemplu economia transmiterii de informaţii.
(Ce înseamnă “pedagogie sindicalã”) PEDAGOGIA - poate fi definitã ca arta de a creste, de a educa tineretul. Pentru sindicat, un salariat care devine membru de sindicat este un tânăr in organizaţia sindicalã; asta nu înseamnă cã el nu are o istorie, o viatã trăita, o capacitate de judecatã.
Procesul învãtãrii în sindicat are ca scop nu numai sã-i facă pe sindicalişti sã asimileze anumite cunostinte sau sã-si însuseascã anumite deprinderi, ci îşi propune, aproape întotdeauna, sã producă o schimbare de atitudine, sã schimbe mentalitatea. Este vorba de a produce fisuri în rezistenta puternicã a unei persoane la unele schimbări necesare în obiceiurile de muncã, atitudini, comportament , etc. Procesul învãtãrii în cadrul sindicatului cere mult de la cel care predã “si de la metodele de predare alese. Se cere mult de la mediul sau situaţia în care are loc predarea”. O mare importantã are forma sub care sunt transmise cunostintele si influenţate atitudinile. În cadrul procesului învãtãrii în sindicat liderii si membrii de sindicat trebuie continuu sã-si îmbunãtãteascã nivelul de informare, metodele de lucru. Procesul are loc toatã viata. Trebuie sã ne coborâm la lucruri mărunte, zilnice pentru a-i învãta pe sindicalişti cum sã si le rezolve, pentru cã numai pe acestea le înţeleg si le acceptã mai uşor. De asemeni, trebuie atraşi tinerii în munca de sindicat. Nu se iau “diplome” în acest sistem de învãtãmânt. O laturã importantã a acestui proces este schimbarea mentalitãtii. Persistã lipsa de încredere în posibilitãtile de afirmare a propriei personalitãti. În comunism individul nu are personalitate proprie, creatã prin culturã, prin studiu, ci are o personalitate impusã, uniformã. Libertatea economicã a individului are o importantã mare. Trebuie bine înţeleasa forma de proprietate privatã ca sistem superior. Se constatã: - Lipsa de încredere în instituţiile democratice, în separarea puterilor în stat; - Lipsa spiritului de iniţiativa prin desfiinţarea proprietãtii private; - Suspiciune exageratã; - Decepţia, care nu trebuie sã ia locul speranţei; - Neînţelegerea democraţiei; - Lipsa de încredere în organizaţiile profesionale si obstesti. Prezentarea avantajelor acestora: a) avantaje imediate b) avantaje pe termen lung. - Trebuie stabilit de la ce plecãm si unde vrem sã ajungem, ce mentalitate dorim sã aibă membrii de sindicat. Reiese clar cã procesul învãtãrii în sindicat: - este foarte important atât pentru oameni cât si pentru sindicat; - este important pentru democraţie; - este continuu si trebuie sã tinã toatã viata. Se preferã “profesori” - persoane care au legătura cu producţia, cu ce se întâmplã în practicã. Ei, la rândul lor, trebuie sã facă cursuri de pedagogie, de psihologie, sã fie informaţi la zi cu legislaţia, cu activitatea sindicalã. “A ÎNVÃTA” ÎN SINDICAT Asimilarea de cunostinte are loc În urma predării. Predarea constã în crearea de condiţii cât mai prielnice pentru învãtare. ÎNVÃTARE - schimbare de comportament durabilã COMPORTAMENT - Sentimente Intelect
Subconştient Agresiuni Cunostinte Mediu
Educate etc.,
sau modul în care se comportã oamenii. Ştim puţin despre modul în care functioneazã creierul; în realitate, nu ştim prea mult despre modul în care are loc asimilarea de cunostinte. Ne dãm seama totuşi ce metode functioneazã si ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca învãtarea sã fie mai eficace. Întotdeauna este mai uşor sã înveţi ceea ce vrei sã înveţi. Voinţa este un factor principal. Profesorul trebuie sã ştie cum îi face pe cursanţii adulţi sã înteleagã din ce motive au nevoie de noile cunostinte si, în acelaşi timp, sã adapteze predarea la voinţa si interesul lor de a învãta. O întrebare pe care “profesorul” trebuie sã si-o pună este: “Cât de mult din ceea ce predau eu i se pare cursantului ca având sens si în ce fel mă asigur eu cã activitatea mea de predare are sens?” Procesul de predare trebuie sã semene cât mai mult cu realitatea. Îndoielile privind capacitatea noastră de a învãta cresc cu cât Înaintãm în vârstã, devenind o piedicã în procesul de învãtare. “CURSANTUL” trebuie încurajat, trebuie sã i se reamintească tot timpul de legătura dintre exerciţiu si progres. Profesorul trebuie sã încerce sã creeze o atmosferã de predare, în care este permis sã se facă greşeli si sã se pună întrebări referitoare la ceea ce nu s-a înţeles. Încurajarea si sprijinul primit din partea grupului sunt foarte importante. Cel mai uşor mod de a învãta un lucru nou este de a-i imita pe cei care-l cunosc deja. Sunt aptitudini pe care adulţii le “imitã” si care trebuie recreate. Jocurile, simulările, jocul de roluri pot sprijini învãtarea. Deci, câteva din cuvintele-cheie ale pedagogiei sindicale sunt: - NECESITATEA - VOINTA
- SENSUL - FOLOSIREA A CEEA CE A FOST ÎNVÃTAT - FEED-BACK-ul - CURAJUL - ÎNCREDEREA - LAUDA
- JOCUL - LEGÃTURA FIREASCÃ DINTRE DIFERITELE CUNOSTINTE EDUCATIA ADULTILOR Adulţii au tendinţa sã se îndoiască de ceea ce este nou si ceea ce impune ca ei sã-si modifice obiceiurile si atitudinea. Educaţia primitã poate schimba profund cunostintele, intelegerea, sentimentele si comportamentul. Adăugam cã amenintãrile, criticile negative sau presiunile apărute în întrecerea dintre participanţi au o influentã nefastã asupra studiului si riscã sã incite o persoanã sã nu participe în mod activ la curs. Este înţelept sã se păstreze aceşti factori prezenţi ai spiritului, mai ales la începutul unui curs sau stagiu, când este indispensabil sã se instaureze un climat de înţelegere.
|