Rapor t labilantuldemedi u

c. Procesul tehnologic

Activitatea in cadrul carierei presupune desfasurarea mai multor tipuri de lucrari si parcurgerea mai multor etape de lucru: lucrari de deschidere si pregatire a frontului de extractie, lucrari de exploatare propriu-zisa a rocii utile, prelucrarea minereului, depozitarea produsului finit in vederea livrarii ulterioare, in functie de cereri si necesitati.

Lucrari de deschidere a zacamantului

Exploatarea in cariera se realizeaza cu trepte orizontale descendente, inlate de cca. 15 m. Primele lucrari de deschidere a actualei cariere au fost executate in zona de sud-est a perimetrului de exploatare, unde a fost deschisa o treapta temporara, la cota + 122 m, pentru ca apoi sa fie deschisa si trapata situata la cota + 115 m.

In prezent treapta temporara se afla in curs de lichidare, urmand ca in continuare exploatarea sa se faca cu o singura treapta, cuprinsa intre suprafata naturala a terenului si vatra finala a carierei de la cota + 115 m cu o inaltime de cca. 20 m. Inaltimea acestei trepte va creste pe masura avansarii spre nord, pana in momentul in care se va ajunge cu taluzul superior la cota + 140 m, cand va avea 25 m.

Din acel moment se va trece la ruperea treptei unice in alte doua trepte:

• 
  Treapta I, cuprinsa intre suprafata terenului si cota + 130 m;
  
• 
  Treapta II, cuprinsa intre cotele + 130 m si + 115 m.
  

Pentru realizarea acesor lucrari este necesara si amenajarea/reabilitarea drumului de hotar din extremitatea estica a perimetrului, drum ce face legatura intre buncarul de alimentare al instalatiei si berma treptei I / + 130 m. Acesta se realizeaza cu steril provenit de la instalatie si cribluri din productia proprie, avand urmatorii parametrii geometrici:

• 
  Cota de plecare + 116 m;
  
• 
  Cota berma, treapta I + 130 m;
  
• 
  Lungime tronson – 130 m;
  
• 
  Latimea caii de rulare – 6 m;
  
• 
  Panta medie – max. 9%;
  
• 
  Raza de curbura – minim 50 m.
  

Lucrari de pregatire

Riolitele afloreaza frecvent sub patura extrem de subtire de sol vegetal, fara ca intre aceste doua formatiuni litologice sa se interpuna o coperta sterila de genul loessului, sisturilor sau argilelor reziduale.

Singurele lucrari de pregatire ce se executa in perimetr sunt cele de inlaturare a solului vegetal, unde este cazul si unde operatiunea se poate executa mecanizat. Solul decapat cu lama buldozerului este transportat in depozitul special amenajat in vestul carierei, unde este pastrat pentru lucrarile de resolificare si refacere a zonelor afectate de activitatea miniera.

Pe suprafata unde a fost amenajat depozitul de agregate solul vegetal a fost indepartat si depozitat in imediata vecinatate a amplasamentului, in vederea reutilizarii acestuia.

Lucrari de exploatare propriu-zisa a rocii utile

Lucrarile de exploatare au ca obiect extractia resursei utile cantonate intre suprafata naturala a terenului si cota + 115 m, conform esalonarii productiei si cererii de pe piata. Cea mai mare parte a materialului derocat alimenteaza instalatia de prelucrare, pentru obtinerea sorturilor granulate – clasate. O parte din piatra bruta si/sau blocuri de riolit va fi valorificata ca atare, cu livrare directa din fronturile carierei catre utilizatori.

Principalele etape in cadrul fluxului tehnologic de exploatare a rocilor sunt:

• 
  Forarea gaurilor verticale, cu lungimi (adancimi de forare) in functie de inaltimea frontului;
  
• 
  Puscarea gaurilor de sonda cu explozivi clasici, respectiv AM1 si astralita/dinamita II;
  
• 
  Indepartarea agabaritilor, prin releu mecanic, cu depozitarea lor pe vatra carierei, pentru: livrare blocuri, lichidarea lor prin spargere cu piconul sau perforare manuala si puscare secundara;
  
• 
  Excavarea materialului derocat si incarcarea acestuia in utilajele de transport tehnologic;
  
• 
  Curatirea frontului de lucru si a treptei, cu lama buldozerului, ori de cate ori este necesar;
  
• 
  Copturirea fronturilor carierei prin ranguire;
  
• 
  Umectarea materialului derocat, in perioadele secetoase ale anului.
  

Lucrari de executie a gaurilor de sonda

Obiectivul principal al exploatarii zacamantului din cariera este extractia utilului, atat sub forma bruta (blocuri, piatra bruta sparta) cat si afanata, in vederea prelucrarii acestuia in produse concasate si sortate, pentru utilizari in constructii de drumuri. Singurul procedeu de extractie utilizat in acest moment si in astfel de cazuri este procedeul de extragere a rocilor cu explozivi.

Varioanta de extragere cu explozivi amplasati in gauri de sonda este singura varianta tehnologica posibila de aplicat la exploatarea rocii utile, din acest perimetru.

Lucrari de foraj

Pentru operatiunile de forare se foloseste o foreza hidropneumatica cu sapa – foreza, prevazuta cu un captator de praf si un compresor cu motor termic (consum de 30 l?ora). Productivitatea inregistrata a forezei poate fi de 60 m / schimb (10 ml/ora).

Parametri folositi la amplasarea gaurilor de sonda

Tinandu-se cont de faptul ca inaltimea treptelor de exploatare este cuprinsa intre valoarea minim, adoptata pentru subtreapata de exploatare cu h_min = 5 m si valoarea maxima, deja cunopscuta de h_max = 15 m si ca distanta relativa dintre gauri va fi pentru situatia impusa in roci greu de dislocat (riolite) = 0,8 m, au fost stabiliti urmatorii parametrii de amplasare a gaurilor de sonda:

• 
  Inaltimea treptei – h = min. 5 m – maxim 15 m;
  
• 
  Lungimea gaurilor de sonda – Lg (inclusiv subadancirea) = Lg max 6 m;
  
• 
  Distanta intre gaurile de pe acelasi rand pentru treapta cu h = 5 m, a = 3 m;
  
• 
  Distanta intre randuri, pentru treapata cu h = 5 m, b = 2,5 m.
  

Dupa conturarea treptelor si retezarea partii superioare a primei trepte, la fiecare semitreapta se va orienta pe directia N – S, avansul facandu-se spre V. Directia de aruncare a pietrei va fi de la vest la est. Lungimea maxima a frontului de lucru, ce se va impusca in cariera la un ciclu va fi de 18 m, pentru sectorul cu treapata cu h = 5 m. Dar, avandu-se in vedere faptul ca cantitatea de exploziv ce se va folosi la o puscare nu va depasi in general 1.000 kg de exploziv (echivalent TNT), lungimea frontului ce se va impusca la un ciclu va fi redusa in mod corespunzator.

In functie de dimensiunile pietrei brute solicitate se pot folosi si distante mai mari intre gaurile de foreza. Gaurile vor fi amplasate in retea tip sah, prin urmare gaurile din randul urmator vor fi amplasate la jumatatea distantei dintre gaurile randului din fata.

Prelucrarea miniera

Aceasta etapa in cadrul procesului tehnologic are scopul de a realiza sorturile granulare dorite dar si sa corijeze tendinta naturala a pietrei de a se sfarama in fragmente cu aspect mai mult sau mai putin aschios, corijare realizata prin granulare in urilaje adecvate.

Utilajele sunt noi, performantele lor se regasesc in functionarea lineara a subansamblelor, fara zgomote sau vibratii. Instalatia mobila de prelucrare este prevazuta cu retea de stropire a materialului prelucrat, in punctele generatoare de praf.

Prelucrarea miniera se realizeaza cu:

• 
  Instalatia de concasare mobila tip Finaly, ce foloseste drept combustibil motorina;
  
• 
  Instalatia fixa de concasare primara, secundara si tertiara cu selectie si stocaj prin cumul de materiale inerte.
  

Principalele componente ale instalatiei de concasare mobila sunt:

1. 
   Sfaramarea primara:
   

• 
  Buncar de receptie, cu capacitatea de 9 mc, alimentat direct cu incarcatoprul frontal;
  
• 
  Alimentator vibrant cu bare Grizzly, spatiu 125 mm, cu presortare pe ciur Ø 25 mm si descarcare selectibila prin by-pass:
  

• 
  Pe banda laterala splitul 0 – 25 mm, respectiv pierderile de prelucrare;
  
• 
  Pe banda principala ecartul 25 – 125 mm, care alimenteaza granulatorul.
  

• 
  Concasor cu falci 1.070 * 762 mm, Finaly, model J1.1175;
  

• 
  Motor Caterpillar C9;
  
• 
  Material alimentat: +125 mm;
  
• 
  Granulatia la evacuare: 0 – 200 mm;
  
• 
  Banda de evacuare 1 = 1.000 mm;
  
• 
  Sistem de desprafuire (bara de duze in 3 zone diferite ale concasorului);
  
• 
  Operatii de mers inapoi al falcii, pentru lucrul in cazul blocajelor.
  

2. 
   Sfaramarea secundara/granulare:
   

• 
  Buncar de receptie, cu capacitatea de 9 mc, partile laterale pliabile hidraulic;
  
• 
  Alimentator vibrant, acoperit partial la evacuare;
  
• 
  Concasor cu impact Finaly, model I 1.312:
  

• 
  Motor Caterpillar C 11 Acert diesel, racit cu apa;
  
• 
  Setare asistata hidraulic;
  
• 
  Material alimentat: 0 – 200 mm;
  
• 
  Granulatia la evacuare: 0 – 90 mm;
  
• 
  Banda de evacuare 1 = 1.000 mm;
  
• 
  Sistem de desprafuire.
  

3. 
   Clasare pe doua ciururi inseriate, tip Finaly 694 Supertrak, dotate fiecare cu:
   

• 
  Buncar de alimentare cu capacitatea de 8 mc;
  
• 
  Motor diesel Deutz, racit cu apa;
  
• 
  Radio comanda ce actioneaza hidraulic gratarul la alimentare;
  
• 
  Trei suprafete de cernere fiecare, din seturi de plase metalice, respectiv:
  

• 
  Ø 90; 63 si 25 mm, pentru ciurul 1 / clasare primara;
  
• 
  16:8 si 4 mm, pentru ciurul 2, clasare secundara.
  

• 
  Dimensiunile nivelelor de cernere:
  

• 
  6.100 * 1.520 mm, pentru primul nivel (Ø90 mm respectiv 16 mm);
  
• 
  4.880 * 1.520 mm, pentru mijlocul si ultimul nivel de cernere al fiecarui ciur in parte.
  

Fluxul tehnologic de prelucrare a riolitelor in instalatia de concasare este urmatorul:

• 
  Alimentarea instalatiei, direct din frontul carierei;
  
• 
  Separarea materialului brut pe barele grizzly:
  

• 
  Refuzul, + 125 mm, care alimenteaza sfaramarea primara;
  
• 
  Trecerea barelor grizzly (0 – 125 mm) supusa presortarii, pe ciur echipat cu o singura suprafata de cernere, Ø 25 mm, din care rezulta:
  

• 
  Refuzul ciurului de presortare (25 – 125 mm), dirijat direct in concasorul cu impact;
  
• 
  Trecerea ciurului (splitul nevalorificabil, 0 – 25 mm = pierdere de prelucrare);
  

• 
  Concasorul cu falci este alimentat cu refuzul barelor grizzly (+125 mm);
  
• 
  Evacuarea concasorului cu falci (0-200 mm) + refuzul ciurului de presortare (25 – 125 mm) va alimenta concasorul cu impact (sfaramarea secundara);
  
• 
  Calcarul granulat este clasat pe ciurul nr. 1, care functioneaza in circuit inchis cu concasorul cu impact. De pe ciurul echipat cu trei suprafete de cernere, Ø 90, 63 si 25 mm, rezulta:
  

• 
  Clasele > 90 mm, recirculate in concasorul cu impact (sarcina recirculanta apreciata la cca. 7% din alimentarea instalatiei de prelucrare);
  
• 
  Piatra sparta, sort 63 – 90 mm;
  
• 
  Piatra sparta, sort 25 – 63 mm.
  

• 
  Trecerea ciurului 1 (0 – 25 mm) alimenteaza ciurul 2, echipat cu trei suprafete de cernere, respectiv: Ø 16, 8 si 4 mm, pentru a fi obtinute patru sorturi finite:
  

• 
  Criblura, sort 16 – 25 mm;
  
• 
  Criblura, sort 8 – 16 mm;
  
• 
  Criblura, sort 4 – 8 mm;
  
• 
  Nisip de concasaj, sort 0 – 4 mm.
  

Prin prelucrare se are in vedere producerea unei game variate de sorturi granulare, pornind de la sortimentatia mentionata anterior, pana la o varianta extrem de simplificata, cum ar fi:

• 
  Piatra bruta sortata, 63 – 200 mm;
  
• 
  Piatra sparta, 25 – 63 mm;
  
• 
  Cribluri in ecartul 0 – 25 mm.
  

Ecarturile granulometrice ale sorturilor prelucrate pot fi modificate functie de cererea pietii, prin echiparea ciururilor cu suprafetele de cernere dorite.

Instalatia de prelucrare este dotata cu benzi transportoare, echipate cu covoare de cauciuc, care fac legatura intre utilajele componente sau evacueaza sorturile realizate, in conturile de produse finite.

Latimile covoarelor de cauciuc variaza intre 500 si 1.200 mm, functie de granulatia si debitul materialului mineral transportat.

Depozitarea produsului finit

Sorturile finite rezultate din instalatia de concasare sunt preluate de benzile transportoare aferente si deversate in conturi la zi, cu capacitatea de 1.000 tone fiecare. Conturile de produsele finite sunt delimitate in padocuri, pentru a se evita amestecul nedorit intre sorturi.

De asemenea, in cadrul obiectivului, in zona de sud-vest a acestuia a fost amenajat un depozit de agregate pe o suprafata de aproximativ 5 ha pe care SC Comprest Util SRL le detine in zona. Pe suprafata unde a fost amenajat depozitul de agregate, solul vegetal a fost indepartat si depozitat in imediata vecinatate a amplasamentului, in vederea reutilizarii acestuia.

Bilantul de materiale

Materiile prime care intra in statiile de concasare, sunt riolitele exploatate din cariera prin procesul de puscare.

Functie de gradul de procesare, produsele minerale prognozate vor insuma cca. 100.000 tone, din care:

• 
  Blocuri de riolite si/sau piatra bruta, valorificate ca atare, cca. 8.750t;
  

- Sorturi finite, prelucrate (sorturi granulate – clasate), cca. 91.250 t, din care:

• 
  piatra bruta, sortata, sort 63 – 90 mm, cca. 15.750 t;
  
• 
  piatra sparta, sort 25 – 63 mm, cca. 43.750 t;
  
• 
  criblura, sort 16 – 25 mm, cca. 7.000 t;
  
• 
  criblura, sort 8 – 16 mm, cca. 7.000 t;
  
• 
  criblura, sort 4 – 8 mm, cca. 5.250 t;
  
• 
  nisip de concasaj, sort 0 – 4 mm, cca. 12.500 t.
  

Productia obtinuta este formata din produsele miniere valorificabile obtinute in urma cererii de piata:

• 
  piatra sparta 0 – 63 mm;
  
• 
  piatra sparta 25 – 90 mm;
  
• 
  piatra sparta 25 – 63 mm;
  
• 
  criblura 16 – 25 mm;
  
• 
  criblura 8 – 16 mm;
  
• 
  criblura 4 – 8 mm;
  
• 
  nisip concasaj 0 – 4 mm.
  

Consumul mediu de motorina inregistrat pentru desfasurarea activitatilor pe amplasament este de 5.000 l/luna.

In ceea ce priveste materialele explozibile, puscarea gaurilor de sonda se realizeaza cu explozivi clasici, utilizati in toate exploatarile miniere din zona, respectiv derivati de dinamita si azotat de amoniu.

Materialele explozive utilizate pentru puscare sunt aduse pe amplasament numai in momentul efectuarii operatiunilor de puscare, doar in cantitatile necesare si sunt manipulate numai de personal autorizat.

Puscarea fronturilor are un caracter discontinuu si de scurta durata, respectiv o puscare la 3 zile, materialele utilizate pentru o puscare fiind de aproximativ 200 kg derivati de dinamita si 2.000 kg azotat de amoniu.

4.2. Materiale de construcţii

Materialele de constructii utilizate pentru amenajarea zonei organizarii de santier sunt materiale clasice de constructii (piatra, beton) pentru amenajarea platformelor pietruite, pentru amenajarea zonei de amplasare a grupului administrativ sau a parcului auto, a depozitelor de produse finite.

De asemenea, in cadrul organizarii santier sunt amplasate 4 containere metalice cu destinatia birouri, vestiare, magazii.

4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare

subterane

Stocarea materialelor

Sorturile finite rezultate din instalatia de concasare sunt preluate de benzile transportoare aferente si deversate in conuri la zi, cu capacitatea de 1.000 t fiecare. Conurile de produse finite sunt delimitate in padocuri, pentru a se evita amestecul nedorit intre sorturi.

De asemenea, in cadrul obiectivului, in zona de sud-vest a acestuia a fost amenajat un depozit de agregate pe o suprafata de aproximativ 5 ha pe care SC Comprest Util SRL le detine in zona.

O parte din piatra bruta si/sau blocuri de riolit este valorificata ca atare, cu livrarea directa din fronturile carierei catre utilizatori.

Combustibilul utilizat de mijloacele de transport si de utilajele si echipamentele ce deservesc obiectivul este stocat intr-un rezervor cilindric orizontal, metalic, cu pereti dubli, avand capacitatea de 20 mc, amplasat pe o platforma betonata in zona organizarii de santier si prevazut cu pompa de distributie combustibil.

Apa este inmagazinata intr-un rezervor cu capacitatea de 20 mc, amplasat langa sediul administrativ.

Instalatia de prelucrare este dotata cu un rezervor pentru apa cu capacitatea de 10 mc, utilizata pentru umectarea materialului.

Resursa utila programata pentru exploatare

Trim/treapta	Suprafete calcul (mp)	Suprafete medii (mp)	Distante (ml)	Volume (mc)	Cantitati (t)
I / II+115	850	425	50	21.250	53.125
II / II+115	1976	1072	28	18.624	46.560
III/ II+115	1976	988	20	19.760	49.400
IV / II+115	1976	988	19	18.772	46.930
TOTAL	6792	3.473	117	78.406	196.015

Nota: S = 1.976 mp reprezinta suma suprafetelor pe care profilul P2-P2` intersecteaza resursa exploatabila, respectiv: S = 168 mp; S = 197 mp; S = 761 mp si S = 850 mp.

Total resursa utila in perimetrul de exploatare

Insumand cantitatile calculate, rezulta ca subsuprafata perimetrului de exploatare este cantonata o resursa totala de roci magmatice de constructii/riolite in cantitate de cca. 3.582.000 tone, din care:

• 
  2.639.000 t – resursa exploatabila / extractibila, din care:
  

• 
  19.000 t preliminate sa se extraga din cele atribuite prin precedentul permis;
  
• 
  196.015 t resursa riolitica programata pentru extractie in perioada 2012-2013;
  
• 
  2.424.000 t resursa utila ramasa neexploatata la finele perioadei.
  

• 
  943.000 t resursa neexploatabila, imobilizata in pelierii de protectie/taluzele finale.
  

Cele 2.639.000 t masa miniera exploatabila, sunt asiguratoare cantitativ atat pentru productia programata, cat si pentru eventualele solicitari suplimentare de produse miniere, care se intrevad pentru perioada contractuala, din care:

• 
  215.000 t masa miniera programata sa fie consumata in perioada analizata;
  
• 
  2.424.000 t resursa utila ramasa neexploatata la finele perioadei.
  

Avansarea pe orizontala a actualelor trepte de exploatare asigura decalajul necesar pe orizontala locului, pentru treptele subiacente, proiectate sa fie deschise la cotele +100 m si + 85 m.

Situatia celor 43.100 mp suprafata totala a perimetrului de exploatare a Carierei Baia – Vacarie, este urmatoarea:

• 
  15.704 mp terenuri neafectate cu lucrarile miniere;
  
• 
  27.296 mp terenuri neproductive afectate de activitatea miniera din anii anteriori, din care:
  
  • 
    9.643 mp cu lucrarile de pregatire executate la sud de cariera;
    
  • 
    14.703 mp afectati treptei I / + 131 m;
    
  • 
    3.050 mp afectati treptei II / + 115 m;
    

La acestea se adauga cei 14.107 mp terenuri concesionate afectate cu excavatiile miniere in afara perimetrului de exploatare.

Total terenuri afectate cu excavatiile miniere = 41.503 mp.

Haldarea terenului steril

La nivelul productiei programate de 215.000 t masa miniera consumata, rezulta un volum total de 16.000 mc deseuri miniere, din care:

• 
  7.000 mc steril intercalat si riolite alterate din fronturile carierei, echivalent a celor 17.000 t pierderi de exploatare estimate (8% din totalul masei miniere consumate);
  
• 
  9.000 mc split nevalorificabil (0-25 mm), separat printre barele grizzly, respectiv cele 23.000 t pierderi de prelucrare (cca. 12% din alimentarea instalatiei).
  

Deseurile miniere sunt inerte chimic, compozitia lor mineralogic canstand din: biotit, muscovit, egirin, riebeckit, illit, subordonat cuartz, etc.

Deseurile miniere sunt formate dintr-un amestec de materiale argiloase, sistoase si fragmente de roca utila, nevalorificabile din cauza continutului ridicat in clase marunte si parti levigabile; vor fi astfel gospodarite:

• 
  intretinerea drumului de acces la perimetrul de exploatare reabilitat, in lungime de cca. 2.500 m si latime carosabil de 6 m = 1.500 m;
  
• 
  depozitare in halda de steril a exploatarii = 14.500 mc.
  

Total volum sterile miniere gospodarite = 16.000 mc.

Haldarea nu va mai afecta suprafete suplimentare de teren in urmatoarele 12 luni, depozitarea deseurilor miniere conducand la inaltarea haldei, prin restrangerea suprafetei sale, cu constituirea bermelor de stabilitate pe versantii acesteia.

Se are in vedere ca, in viitor, actual procedeu de haldare sa fie inlocuit cu haldarea interioara in spatiul creat de cariera analizata, insa acest lucru este posibil numai dupa atingerea cotei finale a carierei si crearea unui avans suficient de mare al lucrarilor de extractie miniera fata de cele de rambleiere a spatiului excavat.
4.4. Emisii în atmosferă – emisii în procese tehnologice, alte emisii în atmosferă

4.4.1. Sursele de emisii atmosferice

Principalele emisii de poluanti provin de la:

• 
  detonarea incarcaturilor explozive;
  
• 
  functionarea mijloacelor auto si a utilajelor cu combustibil lichid;
  
• 
  activitatea de concasare, manipulare si sortare a agregatelor de cariera.
  

Punctele sau zonele de emisie ale poluantilor sunt repartizate pe intreaga suprafata a carierei.

4.4.2. Cantităţile de poluanţi evacuate în atmosferă în urma proceselor de ardere

a. Emisiile de poluanţi provenite de la exploziile de derocare

Exploziile de derocare constituie surse poluante punctuale si instantanee. La o astfel de explozie, cantitatile cele mai mari de poluanti sunt:

• 
  CO = cca. 0,225 kg;
  
• 
  H2S = cca. 0,200 kg;
  

Se estimeaza ca in timpul unei explozii este afectat un volum de aer de cca. 250.000 mc, rezultand astfel o concentratie medie de:

• 
  CO = 225.000 mg : 250.000 Nmc = 0,9 mg/Nmc
  
• 
  H2S = 200.000 mg : 250.000 Nmc = 0,8 mg/Nmc
  

Limitele maxime admise pentru cei doi poluanti, la limita perimetrului, conform STAS 12574, sunt:

• 
  CO = 6 mg/Nmc;
  
• 
  H2S = 0,015 mg/Nmc.
  

Avand in vedere ca exploziile sunt procese de scurta durata, cu emisii de maxim 1 – 2 secunde, valorile concentratiilor se reduc rapid la distante relativ mici, astfel incat exista premisele ca la limita incintei valorile sa se incadreze in concentratiile maxime admisibile, prevazute in STAS 12574/1987.

De asemenea, utilajele de transport, care functioneaza in cariera se constituie in surse de pulberi, in cazul analizat, minimizarea impactului realizandu-se prin stropirea drumurilor tehnologice.

Avand in vedere tipul de productie a carierei, directia dominanta a vanturilor din zona (nord-est spre sud-vest), distanta locuintelor de cariera (peste 2 km), masurile luate in fluxul tehnologic (umectarea) se considera ca impactul activitatii asupra factorului de mediu aer, va fi relativ redus si, manifestat in special, in zona amplasamentului carierei.

Datorita faptului ca dimensiunile particulelor de praf emise sunt mari, de tip sedimentabil, acestea se depun in zona limitrofa, cu o raza maxima de pana la 200 m.

Deoarece statiile de concasare lucreaza in timpul anului la o capacitate de aproximativ 2-3 ori mai redusa, valorile corespunzatoare se reduc in aceeasi masura, rezultand concentratii acceptabile in medie de 0,075 mg/mc.

Sursele de emisii sunt surse de inaltimi mici, fata de nivelul solului, iar prin miscarea acestora de catre aerul atmosferic, si a utilajelor, se realizeaza un efect asemanator unei suprafete cu emisie discontinua in timp.

b. Arderea combustibilului in motoare diesel

O alta sursa de poluare a aerului o reprezinta functionarea motoarelor utilajelor tehnologice si ale mijloacelor de transport.

Emisiile poluante de la esapamentele mijloacelor de transport auto afecteaza aerul, in special in zona drumurilor de exploatare. De asemenea, circulatia mijloacelor de transport pe drumurile carierei produce pulberi (sedimentabile si in suspensie).

Toate aceste utilaje folosesc drept combustibil, motorina, astfel incat principalele gaze poluante evacuate in atmosfera (prin esapare) sunt: CO, NO, SO, COV, pulberi.

Coreland productia obtinuta cu capacitatea mijloacelor de transport folosite cu distantele parcurse si categoriile de drum folosite se poate estima ca suma orelor de functionare ale mijloacelor de transport este de cca. 7 ore/zi, parcurgand o distanta medie de transport de 80 km/zi.

Tinand seama de emisiile de gaze arse in g/km (Norma AP 42) se pot calcula urmatoarele debite masice de poluanti evacuati in atmosfera de catre aceste surse de poluare:

• 
  CO = 0,672 kg/zi = 0,096 kg/ora;
  
• 
  HC (nearse) = 0,408 kg/zi = 0,068 kg/ora ;
  
• 
  NOx = 0, 720 kg/zi = 0,102 kg/ora;
  
• 
  Pulberi = 0,240 kg/zi = 0,034 kg/ora;
  
• 
  SOx = 0,624 kg/zi = 0,089 kg/ora;
  
• 
  Aldehide = 0,0384 kg/zi = 0,0055 kg/ora;
  
• 
  Acizi organici = 0,067 kg/zi = 0,0096 kg/ora
  

TOTAL = 2,770 kg/zi = 0,400 kg/ora.
Evaluarea surselor de emisie specifice activităţii societăţii a fost realizată pe baza factorilor de emisie din metodologia Corinair, conform datelor puse la dispoziţie de beneficiar.

Prezentăm în continuare cantităţile principalelor emisii evacuate în aer în anul 2013 provenite de la utilajele si mijloacele de transport ale punctului de lucru. Consumul lunar de motorina este de 5.000 l.

Emisii Poluanţi	An 2013 (kg/luna)
NOx	212,28
CH4	0,7395
CO	68,73
NH3	0,03045
N2O	5,655
NMVOC	30,798
SO2	10,44
PM	24,92
Conţinut de sulf	0,12%

În concluzie, emisiile atmosferice datorate activităţii obiectivului, nu reprezintă un factor de risc în zonă, conform evaluării calculate.
c. Emisiile de poluanţi provenite din procesul tehnologic

Evaluarea emisiilor specifice activităţii obiectivului ce provin de la instalatiile tehnologice a fost realizată pe baza factorilor de emisie din metodologia CORINAIR.

Luand in considerare ca resursa utila programata pentru exploatare, in conformitate cu permisul de exploatare este de 196.000 t, emisia de TSP calculata in conformitate cu metodologia Corinair, va fi de 13,72 kg, emisia de PM₁₀ va fi de 7,84 kg iar emisia de PM_2,5 va fi de 0,784 kg.

SC COMPREST UTIL SRL a efectuat măsurători pentru determinarea pulberilor totale in suspensie, prin laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta. Masuratorile au fost efectuate in zona de lucru a carierei obtinandu-se urmatoarele rezultate:

Nr. crt.	Data prelevarii / ora prelevarii	Rezultat obtinut g/m^2/luna	CMA (g/m^2/luna) STAS 12574/87
1	05.07.2012 / 11:00 – 11:30	0,388	0,5
2	05.07.2012 / 11:35 – 12:05	0,305	0,5
3	05.07.2012 / 12:10 – 12:40	0,382	0,5

In baza analizelor realizate de catre APM Constanta se constata ca valorile obtinute pentru indcatorul pulberi sedimentabile sunt sub limita admisa.

4.5. Alimentarea cu apă potabilă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Apa subterană este cantonată la o adancime medie de 15-20m (la baza perimetrului de exploatare), in depozitele nisipoase cu granulatie mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adincimea de cca. 200-250 m. Din punct de vedere hidrochimic, apele de adancime sunt potabile, cu mineralizări mai mici de 1,0 g/L

Pe amplasament exista in zona depozitelor de agregate, un put forat pana la adancimea de 40m, ce asigura alimentarea cu apa a obiectivului.

Apa este pompata in bazinul tampon cu capacitatea de 20 mc situat langa sediul administrativ, din care este alimentat bazinul ce deserveste instalatille de concasare. Bazinul are capacitatea de 10 mc iar apa este utilizata pentru stropirea materialului, in punctele generatoare de praf ale instalatiei. De asemenea, apa din bazinul tampon este utilizata pentru umectarea materialului derocat in fronturile carierei si a drumurilor tehnologice. Aceasta operatie se executa cu ajutorul autocisternei din dotare, cu capacitatea de 10 mc.

Apa este utilizata si in procesul tehnologic de forare a gaurilor pentru puscare, fiind folosita ca agent de racire si transport a particulelor de roca dislocata.

Pe amplasament apa nu este utilizata in scop menajer. Apa folosita in scop potabil este asigurata din surse imbuteliate. Obiectivul este dotat cu grupuri sanitare traditionale.

Evacuarea apelor uzate

In cadrul obiectivului apa este utilizata in procesul tehnologic de concasare pentru umectarea materialului mineral din punctele generatoare de prah si pentru umectarea materialului derocat in fronturile carierei si a drumurilor tehnologice, drept urmare nu rezulta ape uzate tehnologice.

Apa uzata provenita de la forarea gaurilor de puscare este incarcata numai cu particule de roca. Suspensiile continute de aceasta apa nu reprezinta un poluant major pentru factorii de mediu. Debitul de apa uzata rezultat de la perforator, conform parametrilor tehnici este de 0,06 mc/h.

Aceasta apa practic ramane in zona frontului carierei si contribuie la umectarea rocilor dupa puscare.

Din cadrul obiectivului nu rezulta ape uzate menajere.

Colectarea apelor pluviale

Pentru evacuarea aperlor pluviale din zona amplasamentului carierei au fost realizate rigole de preluare si evacuare a apelor pluviale. Apele pluviale sunt dirijate catre firul vaii existente, incarcarea acestor ape in suspensii este formata in special din nisip si parti leviganile, elemente nepoluante.

4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor

Principalele tipuri de deseuri care se produc in cadrul activitatii desfasurate sunt:

Descrierea deseului	Codificarea deseului conform HG 856/2002
Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere	13.02.05*
Anvelope uzate	16.01.03
Fier vechi	12.01.01
Deseuri menajere	20.03.01
Steril	01.01.02
Split	01.04.08

Deseurile produse sunt stocate in spatii special amenajate in incinta obiectivului, pe categorii si ulterior sunt predate catre societati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii deseurilor, astfel:

5.1. Deseuri menajere: Sunt stocate in containere de tip europubele si preluate ritmic de catre Consiliul Local Baia, Serviciul public GOSCOM. Pentru colectarea deseurilor menajere societatea detine europubele plasate in spatiu special amenajat pe platforma betonata din vecinatatea sediului administrativ.

5.2. Uleiul uzat: schimburile de ulei se realizeaza in spatiu special amenajat pe platforma de stationare a mijloacelor de transport si a utilajelor.

Uleiul uzat este colectat si pastrat in butoaie metalice, pe platforma betonata de depozitare a deseurilor fiind preluat pentru valorificare de catre SC Ecomaster Servicii Ecologice SA.

5.3. Fierul vechi: se depoziteaza pe platforma betonata si este preluat de firme autorizate in valorificarea acestui tip de deseu.

5.4. Anvelope uzate: se depoziteaza pe platforma betoanta si sunt preluate de firme autorizate in valorificarea acestui tip de deseu.

5.5. Splitul: material rezultat de la concasare, de dimensiuni 0 – 25 mm, este transportat din zona instalatiei de concasare in depozitul de steril si ulterior utilizat la sistematizarea incintei si a drumurilor tehnologice din zona obiectivului, sau comercializat catre terti.

Pierderile de prelucrare sunt estimate de catre producatorul utilajului la cca. 12,2 %.

5.6. Sterilul: este format din material loessoid, ce rezulta din lucrarile de decoperata a utilului. Datorita specificului zacamantului, roca utila este acoperita de steril nin foarte putine portiuni, iar in aceste cazuri sterilul are grosimi reduse, astfel incat cantitatile de steril rezultate sunt destul de mici.

Materialul steril rezultat este transportat in halda de steril amenajata in incinta obiectivului.

Evidenta gestiunii deseurilor la punctul de lucru se realizeaza conform HG 856/2002.

In ceea ce priveste substantele si preparatele periculoase, puscarea gaurilor de sonda se realizeaza cu explozivi clasici, utilizati in toate exploatarile miniere din zona, respectiv derivati de dinamita si azotat de amoniu, sistem de initiere tip NONEL, capse pirotehnice si electrice, filit detonant si bickford, transportate si folosite de societati autorizate in conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul materialelor explozive.

Materiale explozive utilizate pentru puscare sunt aduse pe amplasament numai in momentul efectuarii operatiunilor de puscare,m doar in cantitatile necesare si sunt manipulate numai de personal autorizat.

Puscarile sunt efectauate de catre SC Geominex SRL conform contractului incheiat intre parti.
4.7. Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică pe amplasament se realizează din LEA 20kV, in lungime de cca. 700 m, prin racordarea la reţeaua de medie tensiune din zonă, conform soluţiei de racordare emisă de ENEL – Electrica Dobrogea.

Pentru situatiile in care exista avarii ale retelei electrice, punctul de lucru este dotat cu un grup electrogen propriu de 125 kVA. Acesta este prevazut cu rezervor propriu de motorina cu capacitatea de 100 l si are un consum de 6 l/ora.

4.8. Protecţia şi igiena muncii

Prin specificul sau, activitatea de extractie miniera in cariera presupune respectarea cu strictete a prevederilor legale de protectie a muncii fara de care aceasta nu se poate derula in conditii de normalitate.

Din cumularea tuturor prevederilor continute de acestea, rezulta reguli stricte, pentru fiecare operatiune miniera in parte, cum sunt:

- executarea/forarea gaurilor de foreza;

- depozitarea – transportul si manipularea materiilor explozive;

- pregatirea materialului exploziv in frontul de lucru;

- incarcarea si burarea gaurilor de sonda;

- declansarea exploziei;

- lichidarea rateurilor de puscare;

- excavarea mecanica si incarcarea materialuluio derocat in mijloace de transport auto;

- transportul auto in incinta perimetrului analizat, precum si pe drumurile publice;

- circulatia personalului in cariera;

- operatiuni de ranguire a frontului carierei;

- functionarea, exploatarea si repararea transportoarelor cu covoare de cauciuc;

- reparatii la instalatiile electrice, mecanice si hidraulice ale utilajelor din dotare;

- protectia instalatiilor electrice;

- protectia contra electrocutarii;

- folosirea/exploatarea utilajelor si sistemelor de ridicare;

- iluminatul obiectivului;

- prevenirea incendiilor, etc.

Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor economice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic.

Problemele legate de protecţia muncii sunt reglementate prin:

• 
  Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
  
• 
  Normele metodologice de aplicare;
  
• 
  Normele Generale de Protecţia Muncii;
  
• 
  Norme Specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă a localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuţie) NSSM 20/1995;
  
• 
  STAS-uri şi instrucţiuni proprii de securitate a muncii.
  

Potrivit legislaţiei în vigoare agentul economic are obligaţii şi răspunderi

în domeniul protecţiei muncii.

În funcţie de natura, complexitatea şi riscurile specifice activităţii desfăşurate, precum şi de numărul salariaţilor conducerea numeşte prin decizie personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.

Se poate aprecia că activitatea societăţii constă în câteva categorii mari

de lucrări ce pot produce accidente în muncă în cazul nerespectării normelor generale şi / sau specifice de protecţia muncii cum ar fi :

• 
  activităţi desfăşurate cu unelte manuale;
  
• 
  activităţi desfăşurate cu mijloace auto propulsate.
  

În scopul prevenirii accidentelor de muncă, prin dispoziţia conducerii

societăţii a fost numit un responsabil cu probleme de protecţia muncii, această persoană fiind pregătită în acest sens. La rândul său responsabilul cu protecţia muncii, cu atribuţii clar specificate prin fişa postului, a desemnat prin decizii interne persoane competente din fiecare sector de activitate cu rol de instruire şi verificare a cunoştinţelor personalului şi de sesizare a oricăror situaţii neprevăzute, ce ar putea contraveni normelor de protecţia muncii.

Pentru evidenţierea accidentelor şi a cauzelor determinate există un registru de evidenţă a accidentelor. Orice accident se raportează Inspectoratului Teritorial de Stat pentru Protecţia Muncii.

Pentru a reduce riscul accidentelor zona de lucru va fi menţinută în ordine şi curăţenie. Conducerea societăţii va întocmi un plan de urgenţă care să descrie măsurile de intervenţie în cazuri de necesitate.

În conformitate cu legislatia în vigoare (Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca) şi a normelor interne, salariaţii beneficiază de echipament de protecţie (salopete, halate, cizme de cauciuc, mănuşi, etc.) şi materiale igienico – sanitare acordate periodic. Necesarul de echipament şi materiale se stabileşte anual, pentru fiecare loc de muncă în parte.

Este organizat, potrivit Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, pentru realizarea cerinţelor de protecţia muncii la nivelul unităţii.

Au fost identificate locurile de muncă cu pericol deosebit, se ţine evidenţa acestora, urmând să fie evaluat gradul de risc potrivit prevederilor Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.

După identificarea riscurilor de accidentare, nivelul acestora, se trece la normalizarea condiţiilor de muncă pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale prin aplicarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii şi a Normelor specifice de securitate a muncii pe fiecare domeniu de activitate specific unităţii prin:

• 
  dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie (EIP) şi de lucru (EIL), potrivit Normativului cadru de acordare a EIP;
  
• 
  asigurarea ventilaţiei artificiale şi a celei naturale în funcţie de locul de muncă pentru realizarea microclimatului, respective menţinerea concentraţiei noxelor sub cele maxime admise.
  

Echipamentele tehnice din dotare corespund din punct de vedere al

normelor şi standardelor de protecţia muncii, specificat prin completarea fişei cu cerinţele minime de securitate.

Există dotări la locurile de muncă pentru intervenţii în caz de avarii – mijloace fixe şi mobile de stins incendiu, materiale de stins incendiu (nisip), mijloace de transport disponibile, legătură telefonică, etc.

Există truse medicale de acordare a primului ajutor în caz de accident sau de intoxicaţii conform baremurilor prevăzute de norme.

Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii.
Prevenirea referitoare la normele sanitare şi de securitate a muncii din cadrul societăţi, în domeniile de activitate cu problemele de protecţia mediului

Protectia muncii impune:

1.amenajarea instalatiilor de protectie prin legare la pamant a utilajelor si echipamentelor electrice si luarea tuturor masurilor de siguranta care au drept scop protectia muncii in exploatarea instalatiilor si aparatajului electric;

2.amenajarea iluminatului corespunzator bunei desfasurari a activitatii la locul de munca si introducerea instalatiilor de iluminat la tensiune redusa;

3.introducerea la locul de munca a mijloacelor de ridicare si transport a pieselor si materialelor grele, precum si mecanizarea operatiunilor grele si periculoase, in vederea reducerii efortului fizic si a eliminarii accidentelor.

4.amenajarea pasajelor de nivel si a locurilor de trecere spre punctele de lucru, pentru asigurarea unei circulatii nepericuloase.

5.amenajarea ventilarii corespunzatoare a incaperilor de lucru cu atmosfera viciata.

Cunoasterea amanuntita a proceselor tehnologice si a pericolelor care exista sau pot sa apara in procesul de productie, la locul de munca, precum si masurile care se asigura in asfel de cazuri, constituie o obligatie a fiecarui angajat.

De asemenea angajatii trebuie sa aiba o preocupare permanenta pentru respectarea normelor de protectia muncii si pentru asigurarea conditiilor normale de lucru.

Preocuparea permanenta si controlul pentru respectarea normelor de protectia muncii si pentru asigurarea conditiilor normale de lucru constituie o obligatie de servici incepand de la conducatorul unitatii repective pana la seful de tura.

4.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor

Prevenirea şi stingerea incendiilor, ca parte integrantă a activităţii productive, cuprinde totalitatea măsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea incendiilor, exploziilor şi asigurarea condiţiilor optime de muncă şi protejarea mediului.

Normele PSI au drept scop stabilirea măsurilor tehnico – organizatorice ce trebuie respectate în clădiri, instalaţii, la utilaje şi maşini, sunt obligatorii şi se aplică în următoarele domenii de activitate prezente pe amplasament:

• 
  exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi a altor mijloace din dotarea unităţii;
  
• 
  întreţinerea şi repararea construcţiilor, instalaţiilor din dotare;
  
• 
  manipularea substanţelor şi materialelor combustibile.
  

Conducerea administrativă are obligaţia ca pe baza normelor specifice, să

asigure elaborarea instrucţiunilor proprii de prevenire şi stingere a incendiilor, care să cuprindă măsuri suplimentare, specifice fiecărei activităţi şi loc de muncă.

Normele se aplică cumulativ pentru fiecare caz în parte (construcţie,

instalaţie, depozit, etc.).

Personalul agenţilor economici, care desfăşoară activităţi permanente sau temporare în perimetrul societăţii, este obligat să respecte normele şi măsurile de PSI specifice profilului unităţii, stabilite pentru obiectivele în care lucrează şi pentru activităţile ce le execută.

Activitatea desfăşurată în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor de personalul încadrat în muncă la nivelul agentului economic, face parte din sarcinile de serviciu şi se trece ca activitate de serviciu în fişa postului.

Măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor existente pentru obiectivul analizat cuprinde tehnici şi modalităţi de prevenire a incendiilor, asigurarea echipamentelor şi mijloacelor de stins incendiu, respectiv dotarea, repartizarea, verificarea şi întreţinerea mijloacelor de stins incendiu.

Societatea are în dotare mijloace de primă intervenţie, stingătoare, furtune şi materiale antiincendiare (lopeţi, târnăcoape, etc.), amplasate în locuri cu risc de incendiu, în conformitate cu HG nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor republicată în anul 1996.

Întreg personalul angajat este obligat să cunoască măsurile prevăzute în planul operativ de prevenire şi lichidare a avariilor şi în special căile de evacuare în caz de pericol şi regulile de comportare în timpul lichidării avariilor.

Instruirea personalului se face la începutul anului, trimestrial şi ori de câte ori intervin schimbări importante în construcţii şi instalaţii.

Obiectivul este dotata cu pichet PSI amplasat in zona organizarii de santier.

4.10. Zgomotul şi vibraţiile

Nivelurile de zgomot generate de activităţi specifice desfăşurate pe amplasamentul obiectivului sunt de mărimi diferite.

Efectul rezultant al zgomotelor de durată şi nivele variabile înregistrate practic în secţiile de producţie ale societăţii, în decursul unei săptămâni de lucru nu depăşeşte valoarea de 90 dB (A) (nivel acustic echivalent continuu pe săptămână, admis la locul de muncă).

Recomandările ISO pentru zgomot exterior imobilelor prevăd ca, criteriile de nivel de zgomot admis să ţină seama de particularităţile zonei şi împrejurimilor, respectiv de nivelul zgomotului preexistent care se fixează în funcţie de zonă.

Astfel, pentru imobilele din zonele predominant industriale, la nivelul admis al zgomotului exterior, de 35 – 45 dB (A) se aplică o corecţie de +29 dB (A) rezultând un nivel maxim admis al zgomotului exterior de 64 – 74 dB (A).

Surse de zgomot şi vibraţii

Posibilele surse de zgomot si vibratii in cadrul punctului de lucru analizat, sunt reprezentate de:

• 
  circulatia autovehiculelor in cadrul incintei;
  
• 
  puscarea cu explozivi pentru derocarea rocii utile;
  
• 
  functionarea statiilor de concasare.
  

In ceea ce priveste zgomotul si vibratiile generate de procesul de puscare, utilizarea sistemului NONEL, permite realizarea de trepte de intarziere prin interconectarea elementelor de legatura si intarziere tip SL, astfel incat numarul maxim de gauri ce pot avea aceasta intarziere pe acelasi rand, sa nu fie mai mare de 4.

Schema de amplasare a gaurilor cat si sistemul NONEL, va duce la o puscare cu trepidatii foarte reduse, sfaramare foarte buna, si imprastiere foarte mica a rocii.

Prin folosirea sistemului NONEL, in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce afectau, de regula, vecinatatile unei cariere).

Cladirile de locuit se afla la distante mult mai mari decat distantele de siguranta, determinate in functie de masa de exploziv, echivalent TNT, astfel:

• 
  la o incarcatura de 1000 kg echiv. TNT, distanta de siguranta este de 260 ml;
  
• 
  la o incarcatura de 4000 kg echiv. TNT, distanta de siguranta este de 486 ml;
  
• 
  la o incarcatura de 8000 kg echiv. TNT, distanta de siguranta este de 753 ml.
  

Dintre toate activitatile din cadrul obiectivului, operatiunile de puscare a fronturilor carierei produc nivelul de intensitate cel mai ridicat de zgomote si vibratii, insa durata fiecareia este de mai putin de 1 secunda.

Zgomotul de tip impuls, produs prin explozia de derocare, se propaga in zona locuita la valori de 50 – 60 dB, in conditiile in care, o discutie la nivel obisnuit intr-o incinta se caracterizeaza prin niveluri de presiune sonora de aprox. 65 dB.

La distanta de 1 m, tipic pentru o incarcatura de 1.000 kg, nivelul maxim este de 115 dB, la o distanta de 100 m, pentru un receptor in vedere directa.

Avand in vedere distanta fata de locuinte, precum si obstacolele ecran existente, rezulta atenuari importante ale nivelului de zgomot receptat.

Nivelul de zgomot rezultat din functionarea utilajelor de transport si ridicare, si a instalatiei de concasare, se incadreaza in limite acceptabile raportat la cea mai apropiata zona de locuinte (Sat Camena), fiind vorba de utilaje noi, performante tehnic, utilizate pentru prima data pe acest amplasament.

Vibratiile produse de utilajele din fluxul tehnologic (incarcare, transport, descarcare, concasare, etc), sunt neimportante pentru mediul locuit, deoarece distanta pana la cele mai apropiate constructii din zona este suficient de mare pentru ca nivelurile lor sa fie neglijabile.

Nivelul de zgomot

În analiza acestor parametrii trebuie avut în vedere, în primul rând amplasarea statiei de fabricare a betonului intr-o zona inconjurata de arbori, cât şi a faptului că activitatea desfăşurată nu provoacă poluarea sonoră a altor vecinătăţi.

Nivelul de zgomot este relativ mic, în principal datorită numărului redus de autovehicule care tranzitează obiectivul si nu depăşeşte limitele admisibile impuse de STAS 10009/1989 pentru această categorie de obiectiv.

Dintre sursele de zgomot enumerate la paragraful anterior, cele mai semnificative din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, sunt utilajele din dotare, a căror nivel maxim de zgomot poate atinge 70 – 80 dB(A).

Conform teoriei, neglijându-se absorbţia, la o undă sferică radiantă într-un spaţiu deschis, intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă.

Cunoscând valorile nivelului maxim de intensitate sonoră la limita zonei sursei de zgomot şi neglijând efectul absorbţiei în aer, se poate calcula nivelul maxim de intensitate sonoră la limita zonei de locuit pe baza relaţiei:

r₁

L_receptor = L_ext.inc. + 20 lg ----

r₂
unde:

L_ext.inc. - nivelul de zgomot la distanţa r₁ faţă de sursă;

r₁ - distanţa faţă de sursă, r₁ = 1m;

r₂ - distanţa de la sursă până la limita celui mai apropiat receptor sensibil a aşezărilor umane de cca. 150m.

Absorbţia energiei sonore în aer este foarte mică şi poate fi luată în considerare numai în cazul distanţelor mari.

Nivelul de zgomot maxim calculat la limita zonei de locuit:

1

L_receptor = 53 + 20 lg------ = 9,5 dB(A)

150
L_admis = 50 dB(A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte, conform OMS nr. 536/1997, deci zgomotul din incinta carierei nu va afecta zona de locuit, fiind mult sub limitele admise.

SC Comprest Util SRL, prin Agentia pentru Protectia Mediului Constanta a efectuat in data de 05.07.2012, masuratori sonometrice in zona de lucru, inregistrandu-se valoarea de 65 dB. Atasat prezentam buletinul de analiza nr. 288/08.08.2012.
4.11. Securitatea zonei

Paza obiectivului este asigurata prin intermediul unei firme specializate de paza. Exista doua puncte fixe de paza, prevazute cu cabine de paza, unul in nordul obiectivului si unul in sudul acestuia.

Exista de asemenea, un sistem de iluminare adecvata a intregului perimetru al punctului de lucru.
4.12. Administraţia

Forma de proprietate a SC Comprest Util SRL Constanta, este privată.