Raport de activitate la disciplina limba şi literatura româNĂ

Din nr. total de 91 de instituții, absolvenții cărora și-au exprimat dezacordul cu nota oferită la examen de către Comisia Municipală de Evaluare (11-17 iunie 2015 ) - ca și în anii precedenți, din cîteva, doar, s-a parvenit, în contestație, masiv:

Nr. rînd	instituția	nr. total de elevi	lucrări contestate		note confirmate
			nr.	%	nr.	%
	LT ”S.Haret”	128	65	50,8%	61	93,8%
	LT „I.Creangă”	107	37	34,6%	32	86,5%
	LT „M.Berezovschi	158	37	23,4%	26	70,3%
	LT ”M.Eminescu”	99	27	27,3%	24	88,9%
	LCI ”Prometeu-Prim”	78	20	25,6%	15	75%

Deși, constatată permanent și criticată răspicat, de la tribună, în toate Reuniunile Metodice la disciplină din august, tendința de a depune în contestație toate lucrările cu numărul de puncte la limita de note, rămîne vie și atotbiruitoare. În situația în care, dintr-o instituție parvin în reexaminare jumătate din lucrările scrise de elevi sau fie și 1/3 din aceastea, se creeează impresia unei reavoințe sau a detestării competenței Comisiei de Evaluare, care, la rîndul său, a lucrat în strictă conformitate cu baremul ori e vorba de incompetența/impertinența actorilor examenului: orice candidat are dreptul legitim la re-evaluarea lucrării și obținerea notei meritate, dar oare fiecare solicitant al contestării poate pretinde la majorarea notei? % notelor confirmate oferă un răspuns de prisos de comentat.

În aceeași ordine de idei și respectîndu-se strictul adevăr, s-ar merita totuși constatată proasta, în ultimă instanță, calitate, în general, a unei părți considerabile din lucrările contestate; a scăzut vizibil calitatea rezumatelor cerute a fi reevaluate, s-au atestat mai multe, decît în anii precedenți, rezumate transcrise la persoana I și cu dialog înaintate în contestație ; cei mai solicitați pentru re-evaluare fiind:

• 
  rezumatul totalmente lipsit de anumite detalii semnificative, necesare pentru demonstrarea înțelegerii fragmentului - it.2;
  
• 
  comentarea atitudinii unui personaj față de altul, în care nu erau prezente nici elemente de interpretare a figurilor, cel puțin, traducerea lor - it. 3;
  
• 
  elaborarea compoziției argumentative, care nu avea argumente, situațiile de viață nefiind corelate cu termenul esențial al sarcinii – necesitatea – it.4;
  
• 
  dialogul, divagant și echivoc, aplicabil în oricare altă circumstanță, deși era vorba de sport și colegi de echipă, și competiții, cele scrise se refereau la orice altceva it. 7;
  
• 
  descrierea vehiculului care nu era descriere, ci mai repede o enumerare a părților componente ale obiectului ales, de ex.” Avionul are o coadă și două aripi strălucitoare” – it. 8;
  
• 
  ilustrarea, în enunțuri, a celor două sensuri indicate în articolul lexicografic, s-a cerut revendicată în cazul în care s-a utilizat sensul figurat ne-indicat it. 11;
  
• 
  anunțurile, care, realmente, au avut sorți de îzbîndă în ridicarea notei
  
• 
  corectitudinea, pentru care, aproximativ în 50% din lucrări, s-a meritat contestația.
  

Dintre aceștia, după cum s-a observat din rezultatele reevaluării, permisibili majorării punctajului s-au dovedit a fi numai itemii : 12 - anunțul, parțial textul argumentativ - it. 4 și corectitudinea secvențelor indicate în barem pentru redactare, ceea ce, de fapt, consemnează, pe de o parte, obiectivitatea/corectitudinea verificării inițiale, iar, pe de alta - caracterul problematic al aprecierii algoritmizate a itemilor subiectivi cu răspuns deschis, personalizat, căci, în majoritatea cazurilor, candidații au utilizat termenii cheie, dar numai atît, nedemonstrînd înțelegerea sarcinii și referindu-se la de toate pentru toți (pentru că așa au fost învățați la clasă) ori au divagat, cu pretenții de inteligență, în termeni generali, uneori comici, dar inconsistenți, pe marginea comportamentului la masă – să mîncăm cu gura închisă, să nu spunem învățătorilor cuvinte urîte ș.a. - în opinia lor, educaționali, pierzînd intenția itemului, care cerea demonstrarea competenței de aplicare a unor unități de vocabular active din domeniul comunicării și al comportamentului de fiecare zi, în această ordine de idei, subiectul s-a apropiat de cerințele PISSA.

Cu toate acestea, și în cadrul procedurii de contestație, ca și în unele instituții în cadrul examenului, la fel, factorul uman decisiv, cum îl cred elevii – profesorul de clasă - a fost inițiatorul și/sau susținătorul unor acțiuni frauduloase în scopul obținerii, cu orice preț, a majorării notei, astfel:

• 
  în instituție, s-au șters din detaliile textului elaborat de candidat – „Prometeu-Prim”;
  
• 
  în instituție s-a completat, după evaluare, informația necesară, aflată din barem – „M. Viteazul”; „M.Eliade”;
  
• 
  în instituție, s-a scris cu albastru peste roșu și s-au cerut reevaluați itemii apreciați maxim – „M. Eminescu”, „S.Haret” ș.a., masiv;
  
• 
  s-au prezentat, pentru consemnarea rezultatelor contestației, borderouri incorecte (cele pentru examene) din LT „Grătiești”, LT „Pro Succes”, LT „Dragoș-Vodă”, LT „Budești”, Gimnaziul „Steliana Grama”, - momente contravenționale care nu numai profanează ideea unui examen imparțial și corect, notat obiectiv, dar sfidează chiar norme de comportament uman esențial.
  

La sesiunea suplimentară din cei 49 candidați înscriși au participat 46 de candidaţi din 20 instituții, dintre care 44 au susținut examen repetat, iar 2 - amînat. Au promovat examenul 35 de candidați, iar 11, și de această dată, au luat note insuficiente. Printre candidații înscriși au fost cei 10 elevi lucrările cărora au fost anulate pentru fraudă în timpul examenului, 1 elev lucrarea căruia a fost anulată pentru semn la sfîrșitul examenului/predarea lucrărilor și cei 4 lucrările cărora au fost anulate pentru semn de către comisia de evaluare.

Din numărul total al candidaților care din anumite motive au lipsit și/sau au luat note insuficiente (72) la sesiunea de bază nu s-au înscris pentru sesiunea suplimentară 23 de elevi. În urma sesiunii respective, înregistrîndu-se, de facto, 18 note insuficiente. Rezultatele înregistrate sunt următoarele:

Note	„1”	„2”	„3”	„4”	„5”	„6”	„7”	„8”	„9”	„10”
Nr. elevi	0	5	1	5	20	4	8	2	1	-
%	0	10,8	2,17	10,8	43,47	8,69	17,39	4,34	2,17	0

În rezultatul ambelor sesiuni, au susţinut examenul de absolvire a gimnaziului la Limba şi literatura română 4511 elevi (4497 din sesiunea de bază+11 lucrări neincluse în tabela de scoruri/anulate+ 3 elevi care nu au fost în sesiunea de bază din LT „M.de Cervantes”, „P.Zadnipru” (neadmiși inițial la examen), „N.Dadiani”). Au promovat examenul 4493 candidați, iar 18 au luat note insuficiente.

Tabel sinoptic al rezultatelor finale obținute de către absolvenții gimnaziului la examenul de Limba și literatura română:

Rezultate finale	Note:							Total	Neprezentați	% reuşitei	% calităţii	% eşec	Nota medie
	10	9	8	7	6	5	4-1
Elevi:	24	169	1372	1628	932	362	18	4511	101	99,61	34,73	0,39	7
%	0,53	3,74	30,41	36,08	20,66	8,02	0,39

Datele prezentate în tabel diferă de cele prezentate la AAC a ME în baza rapoartelor prezentate la DGETS conform anexelor din Metodologiei din motiv că unii manageri școlari, președinți ai comisiilor școlare de examen au admis unele carențe în rapoartele solicitate. Asemenea greșeli s-au atestat în 9 cazuri: fie că nu au fost incluse rectificările de la contestație sau sesiunea suplimentară, fie că au fost numărate greșit notele. E cazul gimnaziilor „Galata”, „S.Grama”, ”D.Matcovschi”, gimnaziului nr.42, LT „Hyperion”, „Gr.Vieru”, „T.Bubuiog”, „Grătiești”, „Ștefan Vodă”. Date incorecte au prezentat unele instituții și referitor la elevii neprezentați.

În cadrul sesiunii de bază au susținut examenul și 4 elevi cu CES (2 elevi din LT „Al.I.Cuza și cîte un elev din gimnaziul „D.Matcovschi” și gimnaziul nr.93, Hulboaca. Subiectele de examen au fost elaborate de profesorul la clasă în baza curriculumului adaptat și aprobate la DGETS, respectiv baremele de verificare. Rezultatele înregistrate sunt următoarele:

Instituţia	Limba şi literatura română
	10	9	8	7	6	5	1-4	N
IP Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”						1
Gimnaziul nr.93		1
IP LT „Alexandru Ioan Cuza”			1	1
Total:	-	1	1	1		1	-

Topul instituțiilor după indicele reuşitei la examen de 100%, urmat de nota medie şi coeficientul calităţii cunoştinţelor şi competenţelor demonstrate în sesiunea de examen 2015:

Nr. d/r	Instituţia	% calităţii	Nota medie	% reușitei
1.	LT „Elitex”	100	8	100
2.	LT „Litterarum”	93.10	8,66	100
3.	LT „Orizont”, Buiucani	88,64	8,09	100
4.	LT „Waldorf”	82,35	7,76	100
5.	LLMT „Socrate”	75	8	100
6.	LT „Elimul Nou”	75	8,13	100
7.	LT „M. Eliade”	64,94	7,81	100
8.	Gimnaziul nr. 42	62,05	7,81	100
9.	LT „Iu. Hasdeu”	61,44	7,66	100
10.	Gimn. „I.L.Caragiale”	60	7,3	100
11.	LT „Orizont”, Durlești	58,33	7,63	100
12.	LT „T.Vladimirescu”	56,60	7,58	100
13.	LT „I.Creangă”	57	7,56	100
14.	LT „C.Negruzzi”	55,41	7,58	100
15.	LT „D.Alighieri”	54,55	7,51	100
16.	LCI „Prometeu-Prim”	51,28	7,50	100
17.	Șc.specială nr.12	50	7,5	100
18.	LT „Ștefan cel Mare”	50	7,4	100
19.	LT „L.Blaga”	50	7,34	100
20.	LT „M.Eminescu”	47	7,29	100
21.	LT „Gh.Asachi”	46,34	7,29	100
22.	Gimnaziul nr.51	45,45	7,29	100
23.	Gimnaziul nr.99	45,24	7,29	100
24.	LT „M.Kogălniceanu”	42,59	7,3	100
25.	LT „S.Haret”	41,41	7,3	100
26.	LT „Pro Succes”	40,74	7,28	100

Analiza comparativă evidențiază că se mențin și se regăsesc în top majoritatea instituțiilor din anul precedent: LT „Orizont”, Buiucani, LT „Litterarum”, LMTI „Socrate”, LT „Elimul Nou”, Gimnaziul „I.L.Caragiale”, LT „I.Hasdeu”, LT „Orizont”, Durlești, LCI „Prometeu-Prim”, LT „M.Eliade”, LT „D.Alighieri”, LT „S.Haret”.

Și în acest an DGETS a pus accent pe sporirea exigenței factorilor de conducere implicați în examene, monitorizarea examenelor în corespundere cu prevederile Metodologiei, prin minimalizarea încercărilor de fraudă. Într-un număr mare de instituții examenele s-au desfășurat în sălile cu camere de luat vederi, de altfel, ca și procesul de evaluare a lucrărilor în Centrul de Evaluare LT „V.Vasilache”.

Analiza comparativă a notelor medii la disciplină și a celor de la examen denotă faptul că în unele instituții managerii școlari fie că nu au sporit exigența în organizarea și desfășurarea examenului, fie că, pur și simplu, au tolerat sau/și au încurajat fraudarea acestuia. Atfel, cum se explică faptul că, spre exemplu, în gimnaziul nr. 42 indicele calității calculat după notele medii ale celor 16 elevi constituie 18,75%, iar în baza notelor de la examen - 62,5%, instituția calificîndu-se în top după IP LT „M.Eliade”. Nota medie pe clasă la disciplină constituie 6,25, iar la examen - 8,12. Analiza comparativă a notelor medii cu cele de la examen indică asupra majorării notelor la examen (în baza lucrărilor scrise) cu 4 puncte într-un caz (de la „5” la „9”), cu 2 puncte în 5 cazuri (în cîte 2 de la „5” și de la „7” și de la „7” la „9”, într-un caz - de la „6” la „8”); în 6 cazuri nota de la examen este mai mare decît nota medie cu 1 punct; într-un caz nota este mai mică cu 1 punct și doar în 3 cazuri nota a fost confirmată. O altă necorespundere a notei s-a atestat în cazul elevului M.Soldatov, care are nota anuală „5” la disciplină, la examen a luat nota „9” (Toate lucrările din instituția respectivă au fost verificate de un evaluator competent, care deține gradul didactic I, iar lucrările de nota„9” au fost reverificate de președinte), iar în baza de date de pe Sistemul de personalizare a certificatelor gimnaziale (SPCG) s-a introdus incorect (?) nota „8” la examen.

CONCLUZII:

1. Examenul de Limba și literatura română pentru absolvirea gimnaziului, sesiunea 2105, a răspuns cu prisosință criteriilor unui examen obiectiv și a evaluat gradul de posedare de către elevi a cunoștințelor și a competențelor, reclamate a fi obligatorii la finele acestei trepte de învățămînt.

2. Probat în cadrul simulării de examen și, deci, familiar la nivel de conținut, structură și operaționalizare, subiectul de Limba și literatura română a pus în fața candidaţilor sarcini de lucru menite a le oferi oportunităţi reale de demonstrare/aplicare practică a competențelor de comunicare scrisă formate/dezvoltate pe parcursul celor 5 ani de gimnaziu.

3. Sporirea exigenței factorilor implicați în examene, monitorizarea examenelor în corespundere cu prevederile Metodologiei și prevenirea încercărilor de fraudă prin scrierea examenului în sălile cu supraveghere video într-un număr mare de instituții, cît și în centrul de evaluare, a permis obținerea unor rezultate reale, obiective.

4. Responsabilitatea factorilor implicați în Comisia de evaluare, calităţile manageriale, profesionismul, probităţile practic-eficiente, operativitatea au asigurat finisarea cu succes și în termenii stabiliți a activității de evaluare a lucrărilor de examen.

Totodată, examenul a scos în evidență și unele momente, pe marginea cărora este necesar de reflectat și de luat atitudine.

1. 
   Cunoaşterea superficială sau nerespectarea prevederilor Metodologiei de examen de către elevi, părinții acestora și cadrele manageriale și didactice implicate în examen duc la eliminarea elevilor din sălile de examen, anularea lucrărilor, fraudarea examenului și oferirea unor date neveridice despre rezultate, ceea ce impune și luare de decizii.
   
2. 
   La comiterea unor derogări duce și neglijența în exercitarea atribuțiilor de către asistenţi în unele unităţi şcolare: utilizarea rechizitelor nepermise la examen: creion simplu, ceruză; diferite semne suspecte pe lucrare, altă caligrafie de o altă mînă în testul de examen, dar și admiterea plagiatului etc.
   
3. 
   Pe parcursul activității de apreciere a lucrărilor de examen, s-au constatat, cu regret, aceleași lacune, devenite deja tradiționale, atît în administrarea, cît, mai ales, în realizarea subiectelor. Simularea examenului în corespundere cu prevederile Metodologiei, sporirea exigenței și asigurarea corectitudinii din partea administrației ar fi responsabilizat atăt cadrele didactice implicate în examen, cît și elevii în pregătirea pentru evaluarea de certificare. Analiza minuțioasă a structurii testului, a itemilor propuși în cadrul premergătoarei testări tradiționale la disciplină din martie 2015, respectiv, analiza rezultatelor, operaționalizare algoritmizată a soluțiilor propuse de elevi, conştientizat lacunele și lucrul asupra greşelilor ar fi remanierat situațiile vulnerabile în perioada de pînă a examen, sub îndrumarea profesorului la clasă.
   
4. 
   Tradițională rămîne pentru unele instituții prezentarea unui număr exagerat de lucrări pentru contestare, inclusiv cu indicarea verificării repetate a itemilor apreciaţi cu punctaj maxim, a lucrărilor reevaluate de Preşedintele Comisiei. Vie și atotbiruitoare, deși constatată permanent și criticată răspicat, de la tribună, în toate Reuniunile metodice la disciplină din august, rămîne și tendința de a depune în contestație toate lucrările cu numărul de puncte la limita de note. Inexplicabil, de altfel, și gestul de a „cerși” un punct fie prin re-contestare, fie prin comportament indecent atît din partea elevului, cît și a părintelui. Înscrisă în același context uneori și solicitarea contestării cînd pierderea unui singur punct duce la micșorarea notei, în detrimentul elevului.
   
5. 
   Comportamentul incorect al unor profesori în cadrul contestațiilor din instituții care nu au experiență de evaluator, încurajarea neargumentată, neîntemeiată a elevilor pentru contestație, duc la crearea unor situații infecte, dezagreabile.
   
6. 
   Completarea centralizatoarelor de către mai mulți profesori, sumarea punctelor pe instituții în parte și pe municipiu duce la comiterea unor erori în tabelul de scoruri.
   
7. 
   Încurajarea fraudelor în sesiunea de examen de către unii factori constituie un risc ce duce după sine lipsa motivaţiei elevilor pentru o învățare calitativă, pentru pregătirea calitativă pentru evaluarea finală de certificare, dar și imposibilitatea furnizării unor rezultate credibile. Este vorba de decalajul atestat între notele anuale și notele de la examen. Analiza competentă, comparativă a rezultatelor la nivel de instituţie, profesor și proiectarea unor acţiuni concrete de corectare ar eficientiza procesul educațional la disciplină și, respectiv, pregătirea calitativă a elevilor către examene.
   

Cu riscul de a repeta unele propuneri din sesiune precedentă, se insistă pe:

1. 
   Analiza, la nivel de instituție, cadru didactic, a rezultatelor examenului, prin identificarea problemelor cu care se confruntă profesorii/elevii în activitatea lor curentă la disciplină în scopul stabilirii priorităţilor şi nevoile de autoinstruire şi formare continuă a cadrelor, dar și a sporirii calității cunoștințelor și competențelor elevilor în pregătirea acestora pentru examene.
   
2. 
   Crearea unei concepţii/atitudini morale-comportamentale coerente intenţiei nobile finale a învăţămîntului gimnazial – obţinerea de cunoştinţe/competenţe reale, abordabile în practici de viaţă - nu numai la absolvenţi, dar şi la alţi factori educaţionali: părinţi, profesori, conducători ai instituţiilor.
   
3. 
   Formarea/dezvoltarea, la ore şi în pregătirea independentă a elevilor, a competenţelor de algoritmizare certă a operaţiilor intelectuale invocate de cerinţe în testul de evaluare.
   

2.