Raport de activitate la disciplina limba şi literatura româNĂ


VI. PROBLEME EXISTENTE ŞI OBIECTIVE SPECIFICE ANULUI ŞCOLAR 2015 - 2016



Yüklə 0,7 Mb.
səhifə5/5
tarix07.08.2018
ölçüsü0,7 Mb.
#68179
1   2   3   4   5

VI. PROBLEME EXISTENTE ŞI OBIECTIVE SPECIFICE ANULUI ŞCOLAR 2015 - 2016

Sunt multe aspecte care pot fi îmbunătățite în școlile municipiului, încercăm să le prioritizăm și să ne planificăm acțiunile prin care putem obține un progres în tot ceea ce înseamnă mediul educațional. Încercăm în acest an să punem mai mult accent pe consilierea și îndrumarea cadrelor didactice, inclusiv a celor debutante, ne dorim implementarea unor măsuri care să vină în sprijinul elevilor în vederea susținerii examenelor de absolvire, urmărim o mai bună comunicare a școlilor cu părinții, cu autoritățile locale, cu partenerii sociali.

Evidențiem aspectele pozitive și cele negative ale procesului educaţional în învăţămîntul municipal după următoarele compartimente:


Aspect pozitive

Aspecte ce trebuie îmbunătățite

1.Realizarea managementului operațional la disciplină

Toate activitățile planificate s-au desfășurat în conformitate cu Planul complex de activitate a DGETS.

Numărul de ore din Planul-cadru la disciplină sunt respectate la ambele trepte de școlaritate și la toate clasele.

Toate instituțiile de învățămînt sunt asigurate cu cadre didactice de specialitate.

În toate unitățile școlare sunt create condiții pentru un parcurs didactic calitativ.

Curriculumului la decizia şcolii asigură trecerea de la centrarea pe conţinuturi la centrarea pe nevoile şi interesele elevului.


Rămîn rezerve la problema incluziunii școlare și activitatea cadrelor didactice cu elevii cu CES.

Calitatea procesului educațional are de suferit din cauza lipsei profesorului pe motiv de boală sau din motivul frecventării cursurilor de formare continuă.

Nivelul de pregătire, responsabilitatea cadrelor didactice față de procesul educațional este diferit.

În unele instituții lecțiile se desfășoară după sistem de clasă, ceea ce știrbește din calitatea demersului didactic; în unele cazuri, lasă de dorit dotarea cabinetelor cu mijloace tehnice, calculatoare, dar și material didactic necesar.

Un număr mare de opționale, tematici diferite; lipsa experienței de a elabora un CDȘ calitativ; lipsa procedurilor specifice de monitorizare şi evaluare a eficienţei cu care este aplicat curriculum-ul la decizia şcolii.


2. Managementul educațional la nivel de instituție

Practicarea unui management implicativ şi transformaţional în vederea optimizării procesului

instructiv-educativ.

Structurile manageriale dețin competențe de conducere a instituției de învățămînt și de elaborare a planului managerial, planul comisiei metodice în corespundere cu cerințele și adaptate nivelului de competență specifică.

Existența unei strategii instituţionale privind implementarea curriculumului, proiectarea unor activităţi formative, a unor forme de monitoring şi control intern pentru asigurarea unei calităţi optimale procesului de implementare a curriculumului modernizat la disciplină.

Existența unui sistem de evaluare a rezultatelor școlare ale elevilor, sistem fundamentat de prevederile Concepției instituționale de evaluare a rezultatelor școlare.

Receptivitatea managerilor școlari pentru crearea condițiilor pentru asigurarea incluziunii educaționale.



Cunoaşterea insuficientă a actelor normative în domeniul managementului educaţional şi cele cu referinţă la disciplina şcolară în unele instituții.

Existența unor documente și instrumente formale în controlul și şi dirijarea procesului educaţional la disciplină.

Lipsa unui sistem calitativ de monitorizare a progresului şcolar pe clase, profesori.

Lipsa unei baze de date a copiilor cu CES.

Lipsa unui plan strategic de dezvoltare a educației incluzive. Insuficiența pregătirii cadrelor didactice pentru elaborarea PEI, adaptărilor/modificărilor curriculare, lipsa cadrului didactic de sprijin.


3.Managementul implementării curriculumului la disciplină

Majoritatea profesorilor de română au o bună pregătire de specialitate şi desfăşoară activităţi didactice de calitate.

PDLD/PDUÎ respectă prevederile curriculumului, scrisorii metodice, ghidurilor metodologice de implementare și se realizează corespunzător.


Existența conexiunilor pe orizontală și pe verticală în implementarea curriculumului.

Se pune accent pe achiziționarea de competențe de către elevi și pe centrarea actului educațional pe copil.

Materialul didactic existent este utilizat eficient.

Se folosesc mijloace moderne - calculatorul, prezentări Power - Point, mijloace audio - video, soft-uri educaţionale, şi alte auxiliare didactice.

Se realizează frecvent corelaţii inter şi transdisciplinare, parcursul didactic fiind bine structurat.

Se valorifică în lecţii experienţa de viaţă şi informaţiile extracurriculare ale elevilor.


Gradul de realizare a prevederilor curriculumului, rezultatele evaluării performanţelor obţinute de elevi, notarea ritmică se analizează la fiecare sfîrşit de semestru sau an şcolar.

Identificarea și promovarea elevilor cu aptitudini vocaţionale prin pregătirea acestora pentru participarea la concursuri şcolare, conferinţe, alte activităţi cu caracter competitiv.



Lipsa motivației pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactică a disciplinei.

Unele documente de planificare/proiectare curriculară rămîn a fi formale sau chiar preluate de la alţi colegi.

Nu în toate instituțiile de învățămînt se urmărește continuitatea trecerii de la o treaptă de școlaritate la alta.

Mai există situații cînd activităţile de învaţare sunt proiectate şi desfăşurate frontal fiind secvenţiate tradiţional, centrate pe conţinuturi, profesorul deţinînd rolul central, fără a implica elevii activ în construirea propriilor cunoştinţe.

Indicatorii de calitate nu sunt formulaţi în termeni măsurabili corespunzător obiectivelor urmărite. Nu se urmărește în dinamică randamentul școlar al elevilor. Monitorizarea şi evaluarea necalitativă a competențelor elevilor la clasă ca urmare a rezultatelor slabe atestate la examene.

Lipsa strategiilor pe termen lung privind susţinerea elevilor capabili de performanţă.


Calitatea procesului didactic poate fi definită ca un demers care conduce la învățare eficientă, la cunoștințe, abilități și competențe profunde și durabile ale elevilor prin planificarea şi realizarea efectivǎ a rezultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internă a rezultatelor, evaluarea externǎ a rezultatelor şi prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a acestora.



Orientări de perspectivă

  1. Consilierea şi îndrumarea cadrelor didactice și de conducere pe probleme de politici educaţionale cu impact asupra îmbunătăţirii calităţii prestaţiei manageriale; implementarea prevederilor curriculei modernizate.

  2. Elaborarea și administrarea calitativă a sistemului instituțional de evaluare, a sistemului la nivel de cadru didactic, clasă, competent să furnizeze date relevante referitor la competențele formate/dezvoltate la elevi;

  3. În cadrul controlului intern să nu se mizeze doar pe asistență și controlul documentelor, dar să se analizeze şi să comunice rezultatele obținute prin indicatori cu referire la realizarea competenţelor, urmată de proiectarea și implementarea unor acțiuni de remediere.

  4. Sensibilizarea cadrelor didactice pentru o mai bună abordare a predării – învățării - evaluării, precum și a directorilor pentru cea a progresului managerial, în scopul asigurării calității și eficienței procesului educațional la disciplină.

  5. Promovarea educației incluzive pentru antrenarea tuturor copiilor cu CES în activități instructiv-educative și în pregătirea cadrelor didactice la disciplină în lucrul cu aceștia.

Obiectivele specifice pentru anului şcolar 2015-2016:

  • Creşterea calităţii managementului şcolar prin elaborarea unei strategiei instituţionale privind implementarea curriculumului şcolar şi realizarea corectă a formelor de monitoring şi control la disciplină;

  • INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Consilierea şi îndrumarea echipelor manageriale prin promovarea politicilor educaționale, cu impact asupra implementării calitative a curriculumului şcolar.

  • Asigurarea calităţii procesului educaţional în conformitate cu prevederile curriculumului naţional; conştientizarea avantajelor curriculum-ului bazat pe competenţe.

  • INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Implementarea recomandărilor ME, de aplicare a curriculei modernizate, centrarea pe elev şi crearea unui demers didactic dezirabil; Monitorizarea activităţii pentru evaluarea nivelului de implementare a curricula modernizate (activităţi de interasistenţe, discuţii, dificultăţi intîmpinate la implementarea curriculum-ului modernizat).

  • Crearea unei concepţii/atitudini morale-comportamentale coerente intenţiei nobile finale a învăţămîntului gimnazial /liceal – obţinerea de cunoştinţe/competenţe reale, abordabile în practici de viaţă - nu numai la absolvenţi, dar şi la alţi factori educaţionali: părinţi, profesori, conducători ai instituţiilor.

  • INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Identificarea problemelor cu care se confruntă profesorii/elevii în activitatea lor curentă la disciplină în scopul stabilirii priorităţilor şi nevoile de autoinstruire şi formare continuă a cadrelor, dar și a sporirii calității cunoștințelor și competențelor elevilor în pregătirea acestora pentru examene.

  • Susţinerea şi promovarea elevilor cu reuşite deosebite la olimpiadele municipale, republicane şi internaţionale şi a altor activităţi cu caracter competitiv; Promovarea activităţilor cu elevii dotaţi.

  • INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Stimularea elevilor cu performanţe şcolare.

  • Promovarea educației incluzive, prin pregătirea cadrelor didactice pentru activitatea cu copiii cu CES în cadrul lecțiilor și activităților educaționale.

  • INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Mese rotunde, seminare, şedinţe organizate cu scopul diseminării bunelor practici în activitatea cu elevii cu CES.

  • Implementarea temei de cercetare şi aplicare pentru anul şcolar 2015-2016.

  • INDICATOR DE PERFORMANŢĂ: Includerea și desfășurarea unor activități la temă în cadrul comisiilor metodice locale, a comisiei metodice municipale, studiu și materiale elaborate la subiect.

În concluzie:

Asigurarea calității este indisolubil legată de încredere: asigurarea calității cuprinde toate acțiunile planificate şi sistematic realizate care generează încrederea că un anumit produs sau serviciu va satisface cerințele de calitate. Asigurarea calității înseamnă crearea încrederii, în rîndul publicului, că sistemul de învățămînt răspunde așteptărilor societății.

Preocupările specialistului la disciplină, în acest context, sunt multiple, dar ele, de fapt, constituie un tot, pentru că fiecare se reflectă, se prelungeşte şi se defineşte prin celelalte, ca în orice demers pe care îl gândim unitar şi pe care sperăm să îl ducem la bun sfârşit. Voi menţiona doar două, sub rezerva numeroaselor corelaţii pe care acestea le presupun şi pe care, pe de altă parte, le generează.

Ne preocupă rezultatele elevilor sub toate aspectele, rezultate la clasă, la testări şi examene, la concursuri şi olimpiade, fiindcă ameliorarea unora ori sporirea vectorului valoric al altora va fi semnul cel mai sigur al reuşitei noastre, a tuturor profesorilor de limbă și literatură română. Şi cred că este posibil să plasăm aceste rezultate sub cupola muncii de calitate, a responsabilităţii şi a speranţei. Apoi, consider că este foarte importantă imaginea pe care DGETS Chișinău o transmite, imagine în care să regăsim transparenţă, corectitudine şi promptitudine, respect faţă de toţi partenerii actului educațional. Dacă actele demersului nostru vor fi în spiritul adevărului şi al valorii, speranţele se vor putea împlini.


Silvia Gîlcă, specialist principal la limba şi literatura română, DGETS, municipiul Chişinău


Yüklə 0,7 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin