Raport de bilanţ 2008

1.6. Probleme generale de management al instanţei
La finele anului 2015, la capitolul ce vizează gestionarea resurselor, referindu-ne la resursele umane aflate la dispoziţia instanţei, ne exprimăm dorinţa ca schema să fie suplimentată cu încă doua posturi de grefier, două posturi de grefier – arhivar şi un post de informatician.

Cu privire la acest ultim aspect, menţionăm totuşi că, în cursul anului 2015, instanţa a beneficiat de prezenta unui informatician delegat din cadrul Tribunalului Olt, patru din cele cinci zile ale săptămânii, iar prezenta sa este de un real folos în funcţionarea corecta a aplicaţiei Ecris.

Încercând o evaluare temeinică şi obiectivă a factorilor ce au concurat la obţinerea rezultatelor, apreciem că, acestea sunt perfectibile, în sensul că, o repartizare echilibrată în mod real, a cauzelor prin asigurarea fiecărui judecător a unui volum de activitate corespunzător, fără crearea unor diferenţe majore între magistraţi, din acest punct de vedere nu pot fi realizate decât prin revenirea la structura completelor stabilite pentru această instanţă, atât în materie penală, cât şi în materie civilă.

Acesta a fost şi considerentul ce a condus la structurarea completelor de judecată, în viziunea anului 2015, pe criteriul completelor mixte.

Conducerea instanţei a fost asigurata de preşedinte – judecător Daşu Gheorghe, respectiv vicepreşedinte - judecător Defta Doina, până la data de 15.07.2015, iar începând cu această dată a fost delegată în funcţia de vicepreşedinte - judecător Stoicea Mihaela Zenovia până la ocuparea prin examen sau concurs a acestei funcţii.

Prin Hotărârea nr.1110/17.12.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, a hotărât numirea în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Caracal a doamnei judecător Stoicea Mihaela Zenovia, începând cu data de 01.01.2016, pe o perioadă de 3 ani.

Conducerea instanţei s-a preocupat în mod permanent de crearea si menţinerea unei atmosfere propice obţinerii unor rezultate optime.

Colegiul de conducere al Judecătoriei Caracal, constituit din preşedintele instanţei - judecător Daşu Gheorghe, şi doamnele judecător Stoicea Mihaela Zenovia şi Doina Defta, au luat hotărâri, întrunind de fiecare data unanimitate de voturi, iar din acest punct de vedere colaborarea a fost una foarte buna.

De câte ori s-a impus, Colegiul de conducere a dezbătut problemele generale ale instanţei, adoptând hotărâri menite să asigure buna organizare si funcţionare a acesteia, şi în vederea menţinerii unei atmosfere colegiale, bazata pe principii de respect intre magistraţii instanţei şi nu de puţine ori - deşi Regulamentul de ordine interioara nu prevede s-a procedat la consultarea larga a tuturor judecătorilor judecătorilor.

În cursul anului 2015 pentru o bună organizare şi funcţionare a instanţei s-au adoptat un nr. de 13 Hotărâri de Colegiu.

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
Infrastructura instanţei
Judecătoria Caracal dispune de un sediu corespunzător desfăşurării unei activităţi optime, locaţia beneficiind de trei săli de judecata, opt birouri pentru judecători , un birou pentru grefierul sef, sase birouri grefieri, incluzând si încăperea in care funcţionează Biroul de Relaţii cu Publicul, un birou agent procedural, un birou registratura, un birou judecător de serviciu, arhiva, si de asemenea centrala termica proprie.

Activitatea de informatizare a instanţei, este realizată în totalitate înţelegând prin aceasta ca fiecare judecător si grefier are la dispoziţie un

calculator si totodată compartimentele instanţei sunt dotate cu câte un calculator si de asemenea este repartizat câte un calculator şi în cele trei săli de şedinţă.

Cele două infochioscuri amplasate la sediul instanţei sunt de un real folos justiţiabililor.

Judecătoria Caracal este dotata cu un autoturism marca Skoda Octavia care se află în bună stare de funcţionare şi este folosit în mod eficient de întreg personalul instanţei, atunci când activităţile desfăşurate impun deplasare persoanelor , a materialelor sau a dosarelor de la sediul instanţei la alte instituţii şi de la instituţii la sediul instanţei.

Arătăm că, în cursul anului 2015 cu sprijinul conducerii Tribunalului Olt s-au realizat lucrări de reparare, zugrăvire şi igienizare a clădirii Judecătoriei Caracal, în limita sumelor alocate în acest sens.

In ceea ce priveşte modul în care întregul personal al instituitei a înţeles să folosească mijloacele materiale puse la dispoziţie - mobilier, sistem informatic - trebuie să menţionam că toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei au apreciat efortul financiar considerabil făcut în vederea dotării ,si prin modul de manifestare au conservat aceste bunuri, iar în măsura posibilităţilor, au contribuit la întreţinerea lor.

Nu acelaşi lucru se poate afirma în legătura cu atitudinea şi comportamentul pe care deţinuţii ce au cauze pe rolul instanţei noastre, le-au manifestat. S-a constatat, urmare a comportamentului necorespunzător al unor deţinuţi, dublat de o insuficientă supraveghere a organelor de ordine ce-i însoţesc pe aceştia la sediul instanţei noastre - lucrători ai Penitenciarului Craiova – că au fost aduse grave deteriorări încăperii alocate în vederea deţinerii pe perioada desfăşurării proceselor, constând în degradarea zugrăvelii, distrugerea mobilierului existent, precum si a ferestrelor.

In atare împrejurări, conducerea instanţei a adus la cunoştinţa Penitenciarului Craiova aceste aspecte , solicitând luarea masurilor ce se impun.

Desigur, acestea reprezintă probleme ce-şi vor găsi rezolvarea intr-un viitor apropiat, însa ceea ce este important de precizat este aceea că instanţa noastră beneficiata de condiţii optime de lucru, ceea ce obligă pe toţi cei care îşi desfăşoară activitatea aici, odată în plus, să depună eforturi susţinute în vederea obţinerii unor rezultate corespunzătoare.

Capacitatea instituţională a instanţei
O coordonata prioritară a activităţii instanţei a constituit-o aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor si funcţionarea sistemului informatic de repartizare, conform aplicaţiei Ecris, iar în scopul aducerii la îndeplinire a dezideratului vizând funcţionarea corespunzătoare a aplicaţiei, cu respectarea tuturor normelor Regulamentului de Ordine Interioara a Instanţelor Judecătoreşti, au fost luate o serie de masuri de ordin practic.

Astfel, s-a desemnat persoana care sa răspundă exclusiv de repartizarea aleatorie a cauzelor, având atribuţii specifice în acest sens-prin hotărârea Colegiului de Conducere în persoana doamnei grefier Micuţa Florenţa, constatându-se îndeplinirea în mod corespunzător şi la timp a obligaţiilor ce îi reveneau şi, se impune a preciza că în general, activitatea doamnei grefier s-a dovedit a corespunde exigentelor.

S-a desemnat de asemenea o persoană domnul grefier Fieraru Daniel– care să exercite atribuţiile specifice în domeniul repartizării aleatorii a cauzelor, atunci când doamna grefier Micuţa Florenţa lipseşte.

In mod firesc, s-a procedat la constituirea si numerotarea completelor de judecata, fiind stabilita şi ziua în care funcţionează fiecare complet, şi ora la care urmează să înceapă şedinţele de judecată, conform dispoziţiilor Regulamentului şi în vederea desfăşurării unei activităţi organizate şi a atingerii eficienţei, s-a procedat la înregistrarea cauzelor pe rolul instanţei în ordinea intrării prin menţionarea orei exacte a primirii acţiunilor, urmând ca la introducerea în sistem informatic să se respecte ordinea înregistrării şi în raport de acest criteriu.

Doamna judecător Defta Doina a fost desemnată în vederea coordonării şi supravegherii activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor.

Această măsură s-a înscris în acelaşi demers de funcţionare în condiţii optime a aplicaţiei Ecris, dispunându-se ca stabilirea masurilor în vederea pregătirii primului termen de judecata, în cazul dosarelor înregistrate pe rolul instanţei, să fie efectuate de către completul căruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza şi în acest sens, dosarul urmând a fi prezentat judecătorului desemnat în ziua înregistrării, şi doar, cu titlu de excepţie, în ziua următoare.

Tipul de termen alocat fiecărui obiect în parte se impune a fi ataşat din modulul de administrare, astfel încât să fie generat automat de către program la crearea dosarului, în momentul selectării obiectului, urmând a fi eliminat dreptul utilizatorului de acces la interfeţele ce permit modificarea parametrilor de repartizare aleatorie a unui dosar.

Modificarea parametrilor, se va face doar în cazul în care eşuează repartizarea aleatorie potrivit parametrilor existenţi, cu listarea paginii cuprinzând rezultatul repartizării, din care să rezulte inexistenta unei şedinţe şi a unui complet care să îndeplinească condiţiile de repartizare pentru dosarul respectiv.

Modificarea parametrilor de repartizare aleatorie se va realiza, în principal, prin mărirea tipului de termen alocat, din modulul de administrare, cu obligaţia, însa, creării pentru toate dosarele a unor condiţii de repartizare aleatorie identice. Se va proceda la mărirea încărcăturii tuturor completelor, doar în condiţii de excepţie, când se va constata înregistrarea unui număr mare de cauze, într-un anumit interval de timp care să impună o asemenea măsura.

Judecătorul desemnat cu supravegherea si coordonarea activităţii de repartizare aleatorie, doamna Defta Doina, va avea responsabilitatea de a concretiza asemenea masuri printr-un proces-verbal care să cuprindă motivele ce au impus efectuarea modificărilor, precum şi modificările concrete ce au fost aduse parametrilor de repartizare aleatorie, un exemplar al acestui proces-verbal fiind comunicat biroului informatic al instanţei în vederea punerii în practică a modificărilor.

Procesele - verbale şi listingurile vizând operaţiunile eşuate de repartizare aleatorie se vor păstra împreuna cu listingurile specifice din domeniul repartizării aleatorii a cauzelor, de către grefier Micuţa Florenţa - persoana desemnata cu atribuţii în acest domeniu.

De la repartizarea aleatorie a cauzelor, au fost admise doar excepţiile prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioara al Instanţelor Judecătoreşti.

De altfel, prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii s-a aprobat Raportul privind controlul tematic pe distribuirea aleatorie a cauzelor, prin sistemul informatic ECRIS şi s-a dispus comunicarea acestuia tuturor instanţelor în vederea unificării practicii în activitatea de repartizarea aleatorie a cauzelor.

În urma controlului efectuat nu s-au constatat deficienţe în repartizarea aleatorie a cauzelor.

Ulterior, prin modificarea Codului de procedură civilă, ca urmare a Legii nr.138/2014, cererile având ca obiect învestire cu formulă executorie au fost repartizate aleatoriu.

De asemenea, s-a dispus ca, toate cauzele având ca obiect emiterea autorizaţiilor necesare interceptării şi înregistrării convorbirilor, sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare să fie soluţionate conform dispoziţiilor Noului Cod de procedură penală.

Funcţionarea corespunzătoare a aplicaţiei Ecris a determinat o continuă perfecţionare a personalului auxiliar de specialitate în vederea completării tuturor câmpurilor în aplicaţia Ecris, a desfăşurării unei activităţi susţinute în acest domeniu.

Repartizarea dosarelor în sistemul Ecris a necesitat respectarea următoarelor cerinţe : înregistrarea tuturor dosarelor aflate pe rolul instanţelor în sistemul Ecris, cu număr unic, completarea tuturor câmpurilor în aplicaţie, inclusiv a rubricii circuit intern, data redactării dosarelor prin aplicarea de către judecător a bifei de închidere echivalent cu data închiderii dosarului.

O atenţie deosebita s-a impus a fi acordata în cazul cererilor privind asistenta judiciara internaţională, înregistrându-se dosarul în Ecris cu număr şi obiect, cu respectarea confidenţialităţii datelor personale. De asemenea, s-a avut în vedere că cererile accesorii trebuiesc soluţionate de acelaşi complet, iar în situaţia încheierii de amânare a pronunţării la termenul la care instanţa amâna pronunţarea la o alta data se va completa soluţia pe scurt, se va selecta „ Soluţionare„ şi se va adăuga documentul „încheiere amânare iniţiala a pronunţării„ şi, ulterior, când instanţa se va pronunţa asupra cauzei se va completa prin adăugare soluţia pe scurt.

A fost respectată de asemenea cerinţa ca soluţia pronunţată în cauzele soluţionate, intitulată soluţia pe scurt, să fie completată imediat după pronunţarea acesteia sau, cel mai târziu, în ziua următoare, aceeaşi regulă fiind aplicabilă şi pentru cazul în care dosarul se amână.

Au fost avute în vedere si cerinţele rezultate din aplicaţia Ecris în cazul în care o cauza este casată, desfiinţată de către instanţa superioară cu dispunerea rejudecării pe fond a cauzei, iar aceasta nu a avut număr unic în sistem.

Instanţa noastră a avut permanent în vedere aplicarea masurilor organizatorice ce se impuneau în vederea unei corecte funcţionări a aplicaţiei Ecris, iar în acest sens au fost respectate dispoziţiile pe care Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova şi al Tribunalului Olt le-a luat în acest domeniu, dar şi concluziile notelor privind rezultatul verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciara la alte instanţe din ţară, rezultate ce ne-au fost comunicate tocmai pentru a putea fi înlăturate deficienţele ce ar fi putut apărea în procedura repartizării aleatorii a cauzelor.

De asemenea, instanţa noastră s-a conformat masurilor administrative privind soluţionarea incidentelor procedurale, cererea privind incidentul procedural ori absenţa judecătorului cuprinzând rezoluţia preşedintelui instanţei cât şi a judecătorului ce urmează a soluţiona incidentul respectiv, iar la dosarul cauzei ataşându-se cererea referitoare la incident-abţinere, recuzare, incompatibilitate – procesul - verbal care atesta modificarea intervenită în compunerea completului de judecată sau în procedura repartizării aleatorii, precum si încheierea prin care se soluţionează incidentul procedural, ca urmare a modificărilor Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti , aduse prin HCSM.

Evidenţa pe care instanţa noastră o înregistrează în materia repartizării aleatorii a cauzelor se concretizează în procese - verbale şi încheieri, atât cele referitoare la incidentele procedurale cât si cele întocmite pentru situaţiile de absenţă ale judecătorilor, ce sunt păstrate în mape distincte, respectiv o mapă cu procesele-verbale pentru incidentele procedurale, o mapă cu procesele-verbale privind absenţa judecătorului, o mapă cu încheierile prin care se soluţionează incidentele procedurale, procesele-verbale fiind însoţite de copii de pe cererile privind incidentele procedurale şi absenţa judecătorilor, pentru aceasta ultima situaţie, ataşându-se şi actul justificativ.

In mod regulat, incidentul procedural s-a soluţionat înainte sau la termenul de judecată la care acesta s-a ivit, urmărindu-se asigurarea funcţionarii depline a principiului celerităţii şi al celui privind soluţionarea într-un termen rezonabil, astfel încât soluţionarea incidentului să nu mai determine acordarea unui alt termen de judecata şi, în mod firesc şi implicit, nemulţumirea părţilor.

În cazul în care un dosar revine spre rejudecare, la această instanţă, ca urmare a admiterii unei căi de atac soluţionată de o instanţă superioară, dosarul va fi prezentat completului care a soluţionat pe fond cauza, şi nu în baza unei excepţii procedurale sau de fond, care conform art.42 cod procedură civilă, se va abţine, iar numărul acestui complet se blochează, cauza urmând a fi repartizată aleatoriu în sistem informatic ECRIS, unuia dintre celelalte complete de judecată, astfel dosarul primind un nou număr de înregistrare.

Urmare a modificărilor aduse prin Hotărârea nr.749/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr.16/2011 înfiinţarea Registrului de evidenţă a măsurilor luate şi, atribuţiilor exercitate în ce priveşte tutela minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc şi curatela.

De asemenea, s-a dispus ca sesizările privind deschiderea tutelei minorului, punerea sub interdicţie judecătorească, cererile de instituire a curatelei majorului să fie repartizate aleatoriu completului specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie, iar cererile următoare urmând a fi înregistrate ca dosare asociate ce urmează a fi soluţionate de completul iniţial investit, cu excepţia acţiunilor în anulare care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu.

Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus ca atunci când se constată că pe rolul instanţei există sau au existat cel puţin două cereri pendinte, formulate de aceeaşi parte, având acelaşi obiect principal şi aceeaşi cauză, toate cererile aflate pe rol la momentul constatării vor fi judecate de primul complet investit, chiar dacă partea a renunţat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet, sau cererea a fost anulată ca netimbrată ori ca nesemnată, iar un grefier să verifice, zilnic, până la modificarea programului ECRIS dacă au fost introduse repetat astfel de cereri şi să le aducă la cunoştinţă completelor de judecată.

In cursul anului 2015, au fost constatate un număr de 90 de incidente procedurale, dintre care 86 abţineri şi 4 recuzări.

Din cele 86 de cereri de abţinere formulate de către magistraţii instanţei, 84 au fost încuviinţate, iar 2 au fost respinse.

Toate cele 4 cereri de recuzare formulate de părţi au fost respinse.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.14/12 mai 2008 s-a hotărât înfiinţarea registrului de avarie pentru sistemul ECRIS , conform modificărilor aduse art.99 ³ prin Hotărârea C.S.M nr.352/10.05.2006 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti , dispunându-se ca în cazul în care vor fi înregistrate cauze în registrul de avarie acestea să fie repartizate CICLIC , începând cu primul complet de judecată C1 conform planificării de permanenţă.

În cursul anului 2015 nu a fost înregistrată nici o cauză în Registrul de avarii.

I.3. Calitatea actului de justiţie
Pornind de la premisa că actul de justiţie nu este suficient să fie doar bine înfăptuit, ci şi văzut, înţeles şi acceptat de societate, în cursul anului 2015, la nivelul instanţei, s-a acordat o importanţă sporită unei mai bune comunicări publice a activităţilor, sens în care pe pagina de internet a instanţei au fost afişate din timp informaţiile relative la dosarele aflate pe rolul acesteia, şi, în scurt timp de la pronunţare, soluţiile adoptate.

O atenţie deosebită a fost acordată publicării în rezumat a hotărârilor judecătoreşti relevante pentru activitatea instanţei, pe pagina de internet a acestei instituţii.

Totodată, în scopul îmbunătăţirii percepţiei publice cu privire la activitatea desfăşurată au fost dispuse măsuri administrative în cadrul compartimentului arhivă, responsabil de activitatea cu publicul, astfel încât justiţiabilii să aibă, în scurt timp de la formularea solicitării acces la lucrările dosarelor în care sunt părţi şi să obţină informaţiile administrative necesare în legătură cu procedurile judiciare în care sunt implicaţi.

S-a urmărit de asemenea, sa fie transpuse în dreptul intern prevederile art. 6 si art. 47 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prevederile rezoluţiei 78/8/02 martie 1978 a Consiliului Miniştrilor referitoare la asistenta judiciara si consiliere, din Recomandarea 81 a Comitetului de Miniştri referitoare la măsurile care să faciliteze accesul la justiţie din 14.04.1981, dar şi din Recomandarea a aceluiaşi comitet referitoare la accesul efectiv la justiţie pentru persoanele foarte sărace din 08.01.1993.

Prevederile sus menţionate au fost implementate în legislaţia română de către legiuitor, fiind materializate prin adoptarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prin modificările şi completările aduse legislaţiei procesual penale privind garantarea dreptului la apărare, asistenţa juridică gratuită a inculpatului, drepturile apărătorului dar şi cele privind asistenţa juridică a celorlalte părţi.

Pornind de la faptul că dreptul de acces la o instanţă presupune doua feluri de garanţii, respectiv drepturi materiale şi drepturi de natură procedurală menite să confere eficienţa celor din prima categorie, un asemenea drept fiind caracterizat de doua trăsături fundamentale, şi anume : el este un drept efectiv, fără a fi însa un drept absolut, se impune ca neajunsurile constatate, la nivelul instanţei noastre, în acest plan să fie înlăturate.

In acest sens, sunt necesare masuri de ordin practic în vederea informării publicului larg cu privire la drepturile pe care le are în justiţie, cu un accent deosebit pe dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat ales sau din oficiu, a informării corecte şi eficiente a justiţiabililor cu privire la dreptul lor la asistenţă judiciara gratuită, ce presupune nu doar asigurarea apărării şi asistenţei gratuite printr-un avocat delegat de Baroul Avocaţilor, dar şi cu privire la posibilitatea de a obţine acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare.

Magistraţii deţin atribuţii consacrate de legislaţia procesual penală în vederea asigurării unei calităţi ridicate a serviciilor avocatului din oficiu, dispunând de mijloace procedurale în condiţiile în care, în unele situaţii, calitatea acestor servicii ridica unele semne de întrebare cu privire la accesul la justiţie.

In acest context, simpla numire a unui apărător nu duce la îndeplinirea obligaţiei asumate de către stat, prin autorităţile sale judiciare, rolul acestora neputând a se mărgini la aceasta, ci dimpotrivă, trebuie să vegheze la modul în care avocatul numit îşi duce la îndeplinire sarcinile specifice şi, în măsura în care este sesizat, să constate, carenţele serviciilor prestate de apărător şi atunci când sunt evidente, trebuie să intervină, fie prin numirea unui alt avocat, fie să-l oblige pe cel deja numit să - şi îndeplinească obligaţiile.

Doar printr-o asemenea abordare, în deplin acord cu exigentele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului de acces la o instanţa, sistemul judiciar românesc va constitui, în mod real, un serviciu public, la dispoziţia cetăţeanului.

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
Ponderea atacabilităţii hotărârilor.

Indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac
In cursul anului 2015, au fost declarate 429 apeluri şi recursuri împotriva hotărârilor pronunţate de magistraţii instanţei noastre; raportându-ne la un număr total de 4638 hotărâri pronunţate - în materie civilă, minori şi de familie, litigii cu profesionişti şi în materie penală.

Procedând la o analiză pe materii, se constată că din cele 4199 de hotărâri civile, au fost atacate, prin exercitarea căilor de atac ale apelului şi recursului, un număr de 400 dintre care: 46 prin formularea recursului şi 354 prin folosirea căii de atac a apelului. Dintre acestea, în ceea ce priveşte declararea căii de atac a recursului, 11 hotărâri au fost desfiinţate, după cum urmează: 3 cauze, în urma admiterii recursului şi trimiterii spre rejudecare ; 8 cauze modificate, iar într-un număr de 35 de cauze au fost menţinute soluţiile pronunţate la fond.

În ceea ce priveşte calea de atac a apelului din cele 354 soluţii atacate 32 cauze au fost trimise spre rejudecare, în 85 cauze soluţia a fost modificată, iar în 237 de cauze au fost menţinute soluţiile instanţei de fond.

Au fost respinse 237 de apeluri şi 35 recursuri.

Rezultă, aşadar un indice de atacabilitate a hotărârilor în materie civilă de 9,52%., precum şi un indice de desfiinţare de 2,75%.

In materie penală, în cursul anului de referinţă 2015, au fost pronunţate un număr de 439 sentinţe, exercitându-se căile de atac prevăzute de lege în 29 de cazuri; s-au exercitat astfel 29 apeluri. Au fost modificate 12 sentinţe penale, în urma admiterii căilor de atac exercitate, nefiind casată nici o soluţie cu trimitere spre rejudecare, iar în 17 cauze a fost menţinută soluţia instanţei de fond.

Rezultă că, în materie penală au fost respinse 17 apeluri, reieşind , aşadar un indice de atacabilitate a hotărârilor în materie penală de 6,60% şi un indice de desfiinţare de 2,73%.