Rezultate intermediare – unul pe componentă
|
Indicatori ai rezultatelor pentru fiecare componentă
|
Utilizarea monitorizării rezultatelor
|
|
|
Componenta 1: Sistemul de planificare şi executare a bugetului
|
|
|
Subcomponenta 1.A. Sporirea utilităţii bugetului naţional public ca instrument al politicii strategice, în baza îmbunătăţirii metodologiei de formulare a bugetului.
|
(i) Consistenţă între legile bugetare anuale şi Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu aprobat (devierile existente sînt pe deplin explicate şi determinate de circumstanţe obiective)
|
(i) Demonstrează puterea disciplinei fiscale şi orientarea strategică a bugetului
|
Realizat parţial
|
Devierile înregistrate reflectă o diferenţă nesemnificativă, iar pentru anul 2009 Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu a fost prezentat într-un context unic cu Legea bugetului de stat. Pentru perioadele anilor 2010-2012 şi 2011-2013, procesul CBTM a fost întrerupt din cauza instabilităţii politice.
Potrivit metodologiei PEFA, în comparaţie cu evaluarea efectuată în anul 2008, se relevă o îmbunătăţire, la evaluarea din anul 2011, a valorii indicatorilor ce reflectă bugetarea în bază de politici. Astfel, indicatorul PEFA PI-12 ,, Planificarea fiscală, politica de cheltuieli şi bugetarea” a înregistrat o îmbunătăţire de la calificativul B la B+. Totodată, indicatorul PI-11 ,, Ordinea şi participarea în procesul bugetar anual” denotă o înrăutăţire a situaţiei, care a fopst apreciată cu scorul B, faţă de scorul A înregistrat în anul 2008.
|
(ii) Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu în fiecare an încorporează un număr tot mai mare de planuri de cheltuieli sectoriale; 80 % din alocările pentru sector acoperite prin planurile de cheltuieli sectoriale ale Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu către sfîrşitul Proiectului
|
(ii) Demonstrează puterea eficienţei de alocare a bugetului
|
Realizat
|
Planurile CBTM 2012-2014 acoperă 82% din cheltuielile bugetare pentru 13 sectoare publice (similar anului 2011).
|
(iii) Caracterul atotcuprinzător al conţinutului legii bugetare anuale, îmbunătăţirea ulterioara a gradului de integrare a activităţilor extrabugetare în prezentarea Legii bugetului anual. Nici un fond nou extrabugetar stabilit în perioada Proiectului în afara cadrului Legii bugetului anual.
|
(iii) Reflectă puterea disciplinei generale fiscale şi gradul controlului MF asupra acesteia
|
Realizat
|
Gradul de integrare a fondurilor speciale a fost îmbunătăţit, pentru perioada derulării Proiectului numărul fondurilor speciale fiind redus de la 14 (în anul 2005 ) pînă la 5 (începînd cu 2009) şi pînă la 3 ( anul 2011).
|
(iv) Îmbunătăţirea veridicităţii bugetelor aprobate. Necesitatea revizuirii bugetului pe parcursul anului în circumstanţe normale (fără crize) a redus maximum la două revizuiri tehnice pe an către sfîrşitul Proiectului.
|
(iv) Reflectă realismul/calitatea prognozelor şi puterea disciplinei fiscale
|
Realizat
parţial
|
Comparativ cu situaţia existentă înainte de implementarea PMFP, se atestă o îmbunătăţire a veridicităţii bugetelor aprobate. Totuşi, în anii 2006, 2007 şi 2011, au fost efectuate cîte 3 rectificări la legile bugetare, veridicitatea bugetelor aprobate fiind afectată substanţial de efectele crizei financiare globale, precum şi de calitatea şi siguranţa prognozelor macroeconomice.
|
Subcomponenta 1.B. Elaborarea Metodologiei de executare a bugetului , aliniată la standardele internaţionale, care va asigura conformitatea cu bugetul aprobat şi va permite asigurarea eficienţei operaţionale.
|
(i) Controlul general al cheltuielilor şi angajamentelor este stabilit, fapt demonstrat de existenţa şi funcţionarea mecanismelor pentru prevenirea acumulării noilor restanţe, eliminarea soldului existent al restanţelor la cheltuieli către sfîrşitul Proiectului
|
i) Indică dacă Guvernul are control deplin asupra resurselor publice
|
Realizat
|
Nu este formată nici o restanţă nouă, iar soldul restanţelor a fost lichidat. Conturile din băncile comerciale utilizate în trecut pentru operaţiunile trezoreriale au fost închise. Toate fondurile bugetului public naţional sînt consolidate la Contul unic al Trezoreriei de Stat, deschis la BNM.
|
|
(ii) Disponibilitatea unei informaţii exacte, la timp, consistente, complete despre executarea bugetului pentru factorii de decizie, inclusiv Parlament
|
(ii) Susţine politica generală a Guvernului şi deciziile manageriale ale autorităţilor publice, indică transparenţa utilizării resurselor, diminuează posibilităţile utilizării abuzive a mijloacelor contrar destinaţiei.
|
Realizat
|
Este asigurată disponibilitatea informaţiei despre executarea bugetului pentru factorii de decizie. Totuşi, potrivit evaluărilor PEFA 2011, calitatea şi prezentarea în termen a rapoartelor bugetare şi rapoartelor financiare este considerată a fi doar satisfăcătoare, fiind apreciate cu calificativul C+ (indicator PI-24 şi PI-25).
|
|
(iii) Îmbunătăţirea prognozelor de alocare a mijloacelor de către Trezorerie, eliminarea practicilor de porţionare sistematică a mijloacelor
|
iii) Indică realitatea planificării şi executării bugetului
|
Nerealizat
|
Instrumente moderne şi eficiente de cash-management urmează a fi introduse odată cu implementarea SIMF.
|
|
(iv) Stabilirea în instituţiile publice a controlului intern, pentru prevenirea neregularităţilor
|
(iv) Indică dacă este creat un mediu corect, bazat pe reguli, pentru asigurarea utilizării adecvate a resurselor publice
|
Realizat
|
În majoritatea AAPC au fost instituite unităţi de audit intern. Instituţiile publice dispun de sistem de control intern capabil să prevină abuzul şi neregularităţile în utilizarea resurselor publice, însă în majoritatea instituţiilor nu este descris procesul respectiv şi procedurile aferente, cu evaluarea riscurilor şi identificarea soluţiilor de implementare a controalelor suplimentare, care să asigure la un nivel rezonabil prevenirea neregularităţilor.
|
Componenta 1:
Subcomponenta 1.C. Sistemul Informaţional de Management Financiar creat şi în funcţiune
|
(i) Structura funcţională a SIMF este coerentă cu procesele de planificare bugetară, iar executarea SIMF este finalizată şi implementată
|
(i) Dacă se introduc procese noi, acestea trebuie încorporate în sistem la etapa de testare
|
Nerealizat
|
Lucrările de implementare a SIMF se află la etapa dezvoltării modulelor soft.
|
|
(ii) Toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sînt dotate, au acces, precum şi personal instruit în utilizarea SIMF pentru planificarea şi executarea bugetului
|
|
Realizat parţial
|
În perioada anilor 2010-2011, a fost livrat şi instalat echipament pentru Centrul de Servere Principal , Centrul de Servere de Rezervă, precum şi echipamentul de telecomunicaţie pentru Trezoreriile teritoriale. Din cauza întîrzierilor admise în dezvoltarea modulelor şi amînării lansării SIMF, determinate de performanţa slabă a companiei integratoare a sistemului şi de conlucrarea ineficientă a acesteia cu MF , echipamentul instalat nu se utilizează conform destinaţiei şi este supus uzurii morale. Instruirea utilizatorilor finali ai SIMF este planificată pentru lunile mai – iunie 2012. În cadrul cursurilor urmează a fi instruite circa 60 de persoane, printre care administratori, formatori şi utilizatori. Luînd în considerare stadiul de dezvoltate a modulelor SIMF, va trebui să fie revizuite termenele.
|
|
(iii) Sistemul asigură realizarea operaţiunilor financiare şi oferă informaţii financiare adecvate, precum şi este protejat de fraudă din punctul de vedere al securităţii informaţionale
|
|
Nerealizat
|
SIMF nu este elaborat, testat şi dat în exploatare din cauza: admiterii de întîrzieri substanţiale la iniţierea licitaţiei şi atribuirea contractului, neelaborarea la timp a specificaţiilor funcţionale şi tehnice ale modulelor SIMF de către consorţiul „HP”; remanieri în cadrul Guvernului (pe parcursul perioadei fiind numiţi 2 miniştri şi 4 viceminiştri); confruntarea integratorului SIMF (consorţiul „HP”) cu dificultăţi semnificative în procesul implementării sistemului; nedezvoltarea de către consorţiul „HP” a multor funcţionalităţi prevăzute în documentaţia tehnică a SIMF.
|
|
(iv) Un număr adecvat de personal este instruit în utilizarea noului sistem informaţional de management financiar
|
|
Nerealizat
|
SIMF nu este elaborat, testat şi dat în exploatare.
|
Componenta 2: Controlul şi auditul intern
Crearea unor mecanisme funcţional independente de audit intern, cu funcţii şi drepturi adecvate, care să utilizeze standarde internaţional recunoscute de audit
|
|
|
|
Crearea în toate ministerele şi în instituţiile bugetare a unor Unităţi de Audit Intern, echipate metodologic şi tehnic, cu un număr suficient de angajaţi instruiţi
|
|
|
|
Componenta 2
Subcomponenta 2.A. Cadrul normativ şi legal pentru controlul şi auditul intern este elaborat
|
(i) Elaborarea Standardelor Naţionale de Audit Intern compatibile cu Standardele Internaţionale de AI (ISPPIA)
|
(i)Aprobarea şi publicarea Standardelor Naţionale de AI
|
Realizat
|
Standardele Naţionale de Audit Intern, compatibile cu Standardele Internaţionale de AI, au fost aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 82 din 29.11.2007 şi Ordinul ministrului finanţelor nr. 98 din 27.11.2007.
|
(ii) Elaborarea cadrului normativ metodologic pentru controlul intern
|
(ii) Cadrul de control intern informează agenţiile publice despre revizuiri şi consolidarea controalelor interne
|
Realizat
|
Standardele naţionale de control intern au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 51 din 23.06.2009, iar setul metodologic pentru managementul financiar şi controlul intern a fost elaborat, dar nu şi aprobat.
|
iii) Elaborarea unui Ghid metodologic pentru auditorii interni
|
(iii) Standardele şi Metodologia Naţională a AI informează despre pregătirea programelor de instruire; metodologia AI publicată va fi utilizată de către auditori
|
Realizat
|
Normele metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 29.12.2008.
|
(iv) Elaborarea legislaţiei de bază pentru AI şi prezentarea, pentru aprobare, către Parlament
|
(iv) Legea AI să corespundă cu cerinţele internaţionale de AI
|
Realizat
|
Legea nr. 229 din 23. 09.2010 ,,Privind controlul financiar public intern” a intrat în vigoare la 26.11.2011.
|
Componenta 2
2.B. Transformarea controlului financiar în funcţia de audit intern (în cadrul Guvernului) este finalizată
|
(i) Fişele postului, competenţele şi instruirea relevantă - pregătite
|
(i) Fişele postului sînt utilizate pentru selectare şi angajarea noilor auditori; cadrul de competenţe informează programul de instruire
|
Realizat
|
Fişele postului au fost elaborate şi aprobate, s-a elaborat Strategia de instruire pentru dezvoltarea auditorilor interni.
|
|
(ii) Auditorii interni în unitatea de AI centrală (DCFR), Trezorerie şi 2 ministere-pilot instruiţi în metodologia AI
|
(ii) Auditorii instruiţi încep implementarea procedurilor noi şi menţin dezvoltarea organizaţională în unităţile de AI
|
Realizat
|
Pe parcursul anilor 2006-2007, auditorii interni în Unitatea de AI centrală (DCFR), Trezorerie şi 2 ministere-pilot au beneficiat de instruiri în metodologia AI.
|
|
(iii) Tranziţia la practicile noi de AI, efectuată în DCFR, Trezorerie şi două ministere-pilot
|
(iii) Concluziile de la introducerea noilor practici de AI informează despre schimbările în programul de instruire pentru auditorii interni din ministerele de ramură
|
Realizat
|
În perioada anilor 2007-2008, au fost efectuate 12 misiuni-pilot în cadrul autorităţilor publice centrale, locale şi instituţiilor publice.
|
Componenta 2
Subcomponenta 2.C. Extinderea sistemului de audit intern la ministerele principale şi unităţile sub-naţionale implementată
|
(i) Unităţile de audit intern în ministerele de ramură şi autorităţile publice - stabilite (bugetate), dotate cu angajaţi şi echipate
|
(i) Poate micşora posibilele probleme de elaborare a bugetului, care vor fi rezolvate de ministerul de ramura şi MF
|
Realizat parţial
|
Iniţial rezultatele Proiectului au prevăzut crearea în ministerele de ramură şi alte autorităţi publice a unităţilor de audit intern. Ulterior, prin revizuirea indicatorilor de progres, s-a decis reducerea numărului unităţilor de audit doar la 7, fapt care nu a susţinut extinderea sistemului de audit intern la ministerele principale. Astfel, în cadrul Ministerului Justiţiei nu este instituită unitatea de audit intern, iar în cadrul Ministerului Educaţiei, Ministerului Apărării, Biroului Relaţii Interetnice şi Agenţiei Turismului, deşi au fost create unităţi de audit, acestea nu dispun de personal etc.
|
|
(ii) 5 instructori în audit intern - pregătiţi
|
(ii) Contractele de prestare a instruirii trebuie semnate cu instructorii auditului intern
|
Realizat
|
10 formatori au fost instruiţi de către experţi internaţionali.
|
|
(iii) 60 auditori interni din ministerele de ramură - instruiţi
|
(iii) Programul de instruire pentru auditorii interni va fi implementat la Academia de Administrare Publică, în cadrul activităţilor Proiectului, ca parte a procesului de instruire, finanţat de Guvern
|
Realizat
|
În perioada anilor 2006-2008, în cadrul Proiectului au beneficiat de cursuri de instruire 59 de auditori interni în domeniul controlului şi auditului intern. În anul 2009, au beneficiat de instruiri 64 de auditori interni.
|
|
(iv) Coordonarea centrală a AI - instituită
|
(iv) Consiliul de AI pentru şefii AI este creat pentru a soluţiona probleme de metodologie şi coordonare
|
Realizat
|
A fost instituită UCA în calitate de organ care să soluţioneze problemele de metodologie şi coordonare.
|
|
(v) Centrul de Resurse pentru AI - creat
|
(v) Baza de date on-line pentru AI – creată, avînd legătură cu reţeaua MF
|
Realizat parţial
|
A fost elaborată pagina web a MF privind compartimentul CFPI, dar nu a fost lansat SIMF, la care AI trebuie să aibă acces.
|
|
(vi) Metodologia şi programul de instruire pentru auditul special - elaborate
|
(vi) Planurile de extindere a funcţiilor AI - elaborate şi aprobate
|
Realizat
|
În cadrul PMFP au fost elaborate 3 module de instruire pentru AI, care includ programul de instruire, materiale şi note pentru formatori, totodată fiind realizate o serie de instruiri, inclusiv în auditul performanţei şi auditul financiar. Strategiile de instruire elaborate pentru certificarea auditorilor nu au fost puse în practică, deoarece certificarea auditorilor nu a constituit obiectivul subcomponentei respective.
|
|
(vii) Legislaţia cu privire la AI - finalizată şi aprobată
|
(vii) Campania de informare şi comunicare pentru Parlament - condusă pentru a susţine adoptarea legislaţiei
|
Realizat
|
Legea nr. 229 din 23. 09.2010 ,,Privind controlul financiar public intern” a intrat în vigoare la 26.11.2011.
|