Raport privind starea factorilor de mediu

8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti acordă o atenţie deosebită tipurilor de deşeuri medicale, cu scopul de a preveni contaminarea mediului, de protejare a sănătăţii populaţiei si a personalului medico-sanitar care este expus riscului de îmbolnăvire (hepatitele virale acute tip B şi C, HIV/SIDA etc.).

În municipiul Bucureşti au fost raportate date de la 26 de unităţi medicale cu paturi dintr-un total de 56 de unităţi – care au fost ulterior transmise la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, pentru întocmirea sintezei naţionale. Datele respective au fost raportate pe baza metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date, aprobată prin Ordinul MS nr. 219/2002, cu modificările şi completările ulterioare (ordinul şi metodologia se află în procedura de revizuire). Precizăm faptul că au fost raportate date şi de către spitale private şi unităţi de asistenţă medico-socială.

Situaţia raportărilor cantităţilor de deşeuri transmise de către spitalele municipiului Bucureşti - DSP MB

Tabel nr. 8.3.1

Trimestrul	Deşeuri asimilabile (Kg)	Deşeuri tăietoare-inţepătoare (Kg)	Deşeuri infecţioase (Kg)	Subtotal (Kg)
I	758.973	33.940	289476	1.082.389
II	730.514	59.446	247028	1.036.988
III	857.952	44.992	443373	1.346.317
IV	869.838	34.571	252596	1.157.005
Total	3.217.277	172.949	1.232.473	4.622.699

Sursa datelor Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
Din analiza datelor prezentate, se poate observa că unităţile sanitare realizează o separare corectă a deşeurilor. Deficienţa legată de colectarea deşeurilor înţepătoare/tăietoare, în special în ceea ce priveşte lipsa ambalajulului specific modului de colectare a acestei categorii de deşeuri (recipient confecţionat din polipropilenă, prevăzut cu sistem de închidere temporară şi definitivă) este prezentată într-un procent foarte mic. Acest lucru s-ar putea datora modului incorect de gestionare a deşeurilor periculoase înţepătoare/tăietoare, care poate prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical şi nu numai. Din analiza datelor privind transportul intern al deşeurilor, reiese că această activitate se realizează în mare parte (70%) manual. Se folosesc mijloace speciale de transport (cărucioare, lift, containere mobile), dar nu rezultă existenţa unui traseu separat faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor în majoritatea cazurilor.

Riscuri pentru sănătate asociate deşeurilor medicale - pentru personalul implicat în asigurarea serviciilor medicale :

- Riscuri biologice - darorate conţinutului de microorganisme patogene viabile sau toxine generate de acestea; transmiterea agenţilor patogeni se poate face pe cale mucoasă ( contactul mucoasei oculare cu sângele, bucală sau nazală în accidentele prin împroşcare), respiratorie ( inhalare de agenţi infecţioşi aerosolizaţi), digestivă ( prin ingestie în cazul unei igiene deficitare a mâinilor) sau percutanat – risc infecţios în caz de înţepare, tăiere sau zgâriere cu obiecte ascuţite infectate.

- Riscuri chimice - asociate deşeurilor citotoxice şi citostatice

- asociate deşeurilor cu conţinut de mercur

În ceea ce priveşte depozitarea temporară a deşeurilor, există spaţii special amenajate în majoritatea unităţilor sanitare investigate (92%), iar utilizarea containerelor mobile în aceste spaţii a reieşit într-un procent de 91%. Eliminarea finală reprezintă practic ultima etapă a sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor sanitare. Incă din anul 2008, în România au fost inchise toate crematoriile unităţilor sanitare, utilizate pentru arderea deşeurilor periculoase medicale. Unităţile sanitare au externalizat serviciile de tratare prin sterilizare termică/incinerare a deşeurilor periculoase medicale. O altă alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile tratate, fiind apoi depozitate în depozitul de deşeuri nepericuloase din regiune. Prin derularea proiectului PHARE în domeniul deşeurilor rezultate din activitatea medicală, de către Ministerul Sănătăţii, în anul 2009, au fost achiziţionate 28 de echipamente de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale pentru spitalele din România, acest lucru contribuind la buna desfăşurare a tratării termice la temperaturi scăzute a deşeurilor infecţioase rezultate din activitatea medicală. Ordinul MS nr. 219/2002 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea deşeurilor medicale se află încă în procedura de revizuire, existând un nou proiect de ordin ce urmează a fi aprobat şi publicat în Monitorul Oficial al României.

În ceea ce priveşte deşeurile menajere, morbiditatea prin boli infecţioase şi parazitare se corelează cu insalubrizarea factorilor de mediu şi în special a solului şi surselor de apă. Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al deşeurilor, constau în poluarea chimică şi contaminarea surselor de apă, folosite în scop potabil sau recreaţional, ceea ce conduce la creşterea riscului de îmbolnăvire prin agenţi patogeni. Manifestările la populaţie putând fi uneori epidemice. Unele boli infecţioase sunt în relaţie directă cu îndepărtarea sau depozitarea inadecvata a deşeurilor, populaţia este afectată în principal de:

• 
  pericolul îmbolnăvirii datorită rozatoarelor şi insectelor care se dezvoltă în punctele de precolectare deschise, din zonele de locuit,
  
• 
  pericole de îmbolnăvire prin contaminarea apei de băut sau a alimentelor,
  
• 
  mirosuri neplăcute din puncte de precolectare, din apropierea depozitelor sau în timpul colectării deşeurilor.