Raport săPTĂMÂnal legislație economică decembrie 2015

4 decembrie, agerpres.ro: Anca Dragu: Salariul minim pe economie nu crește de la 1 ianuarie 2016; măsura poate afecta semnificativ competitivitatea României

Guvernul îngheață, deocamdată, salariul minim pe economie la 1.050 de lei, deși vechiul executiv promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016.

"Vom analiza impactul pe care l-ar avea creșterea salariului minim pe economie și, eventual, vom recomanda ce creșteri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu crește, pentru că nu avem cum să facem această estimare asupra economiei și degeaba spunem noi că vrem să stimulăm economia cu un pachet atât de generos fiscal și pe care am făcut un efort foarte mare să îl includem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul de afaceri. Nu putem să facem această majorare peste noapte, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României", a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Aceasta a precizat că analiza privind impactul este în curs, dar măsura trebuie analizat în special pe zona privată, pentru că în sectorul bugetar nu mai sunt salarii sub salariul minim, având în vedere majorările aprobate în acest an pentru diverse categorii, cum ar fi salariații din Sănătate, Educație, Administrație locală, dar și majorarea cu 10% pentru toți bugetarii decisă pe final de an.

În plus, ministrul susține că o astfel de măsură poate determina migrări de personal din zona albă, fiscalizată, în zona gri sau neagră.

Guvernul Ponta avea prevăzută, în programul de guvernare, majorarea salariului minim pe economie la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016, iar fostul premier promisese, pe finalul mandatului, creșteri suplimentare la 1.300 de lei de la jumătatea anului 2016 și la 1.400 de lei de la 1 ianuarie 2017.

4 decembrie, agerpres.ro: Bugetul Trezoreriei Statului pe anul viitor este prevăzut cu un excedent de peste 65,3 milioane lei

Bugetul Trezoreriei Statului pe anul viitor este prevăzut cu un excedent în sumă de 65,316 milioane lei, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

"Veniturile bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016, în sumă de 112,4 milioane lei, sunt constituite din dobânzi (58,994 milioane lei), majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen, aferente sumelor acordate din veniturile din privatizare pe bază de hotărâri de guvern (50 milioane lei), și alte venituri (3,455 milioane lei)", se arată în nota de fundamentare.

Cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016, în cuantum de 47,133 milioane lei, au ca destinație în principal comisioanele cuvenite Băncii Naționale a României și instituțiilor de credit pentru servicii prestate în contul Trezoreriei Statului (12,026 milioane lei). De asemenea, mai sunt și pentru plata dobânzilor aferente depozitelor și disponibilităților păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului (34,807 milioane lei).

Proiectul bugetului Trezoreriei pe anul 2016 a fost fundamentat pe baza ratelor dobânzilor estimate pentru anul 2016, dobânzilor prognozate a se încasa la soldul contului curent general al Trezoreriei Statului, conform prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare, volumului estimat al disponibilităților și depozitelor pe termen păstrate în Trezoreria Statului pentru care există obligația acordării de dobândă.

4 decembrie, agerpres.ro: Dragu (MFP): Construcția bugetului pe 2016 pornește cu estimarea veniturilor de 231 miliarde de lei; cheltuielile vor fi de 252 de miliarde de lei

Bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%, a anunțat vineri ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

"Construcția bugetului pornește cu estimarea veniturilor — 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private", a explicat Anca Dragu.

Ea a precizat că nu se intenționează introducerea de taxe noi și nici majorarea celor actuale în 2016, iar creșterea veniturilor bugetare va fi axată pe o mai bună colectare.

În plus, noua abordare fiscal bugetară se va axa pe creșterea eficienței folosirii resurselor bugetare, creșterea transparenței în utilizarea banilor publici și pe schimbarea paradigmei contribuabil-stat, astfel încât statul să fie în slujba contribuabilului.

În privința veniturilor bugetare, în 2016 cele mai mari sume la buget sunt estimate a veni din contribuții de asigurări sociale, de 61,7 miliarde de lei, respectiv 26,7% din total, în creștere de la 57,4 miliarde de lei cât se estimează că se va încasa în 2015 (25,2% din total). Pe locul doi se află veniturile din TVA, dar acestea vor scădea de la 57 de miliarde de lei în 2015 la 52,3 miliarde de lei în 2016, din cauza reducerii TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie. Și sumele din impozitul pe venit și pe profit vor scădea ușor anul viitor, de la 26,222 miliarde de lei anul acesta la 26,207 miliarde de lei în 2016.

La capitolul cheltuieli, asistența socială se va afla, și în 2016, pe primul loc, cu 79,4 miliarde de lei (31,5% din total), în creștere de la 75,85 miliarde de lei în 2015 (32,1% din total). Pe locul doi se află cheltuielile de personal, cu 57,2 miliarde de lei (22,7% din total), față de 51,8 miliarde de lei estimate pentru 2015 (21,9% din total). Abia pe locul patru, după cheltuielile pentru bunuri și servicii, se află cheltuielile de investiții, cu 37,7 miliarde de lei (15% din total), în creștere de la 33,7%, suma estimată a se cheltui în 2015 (14% din total).

Ca procent în PIB, cheltuielile cu asistența socială sunt estimate la 10,6% în 2016, în scădere ușoară de la 10,8% în 2015 (dar PIB-ul crește), cheltuielile de personal urcă de la 7,3% în 2015 la 7,7% în 2016, iar investițiile de la 4,7% la 5,1%.

Pe principalele domenii de activitate, cheltuielile cu sănătatea vor reprezenta 4,2% din PIB în 2016, în urcare de la 4% din PIB în 2015, învățământul va primi 3,6% din PIB, de la 3,5% anul acesta, iar la apărare va merge un procent de 1,7% din PIB, față de 1,4% în 2015. Și cheltuielile de cercetare cresc anul viitor la 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), de la 2,3% din PIB (0,3% din PIB).

4 decembrie, agerpres.ro: Ministrul Finanțelor: Pentru Pilonul II am decis o majorare foarte mică pentru anul următor, de 0,1 puncte procentuale

Contribuția la sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, crește doar cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, deși operatorii din piață așteptau o creștere de un punct procentual, pentru a se ajunge la nivelul de 6% stabilit de Lege.

"Pentru Pilonul II am decis o majorare foarte mică pentru anul următor, de 0,1 puncte procentuale, față de 0,5 puncte procentuale (cât anunțase fostul ministru — n.r.). Am decis să facem o majorare pentru că am vrut să dăm mesajul acesta, că suntem conștienți de problema demografică, știm problema pensiilor, este o mare problemă pentru România, dar, pentru a asigura acest pachet de relaxare fiscală (cuprins în Codul Fiscal — n.r.) nu am mai avut loc pentru altceva", a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Aceasta susține, însă, că din banii rămași în buzunarul românilor în urma reducerilor de taxe cuprinse în noul Cod Fiscal, o parte pot merge către pensiile facultative, respectiv Pilonul III.

În prezent, contribuția virată la Pilonul II de pensii este de 5%, iar în 2016 ar fi trebuit sa ajungă la 6%, cât prevede Legea nr. 411/2004. Conform graficului privind majorarea contribuțiilor la Pilonul II, din 2008 până în 2016 acestea ar fi trebuit să se majoreze de la 2% cu câte 0,5 puncte procentuale anual. Însă în 2009, Guvernul de la acea vreme a decis înghețarea contribuțiilor, pentru un an, din cauza crizei, însă toate guvernele care au urmat au promis că vor recupera cele 0,5 puncte procentuale pe parcurs.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a transmis, deja, un apel noului Guvern să respecte legea în vigoare și angajamentele față de Comisia Europeană și să majoreze în 2016 contribuția pentru Pilonul II la 6% din venitul brut al participanților, conform calendarului legal de contribuții. Și aceasta în condițiile în care, în momentul respectiv, proiectul de buget, anunțat de fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, prevedea o majorare a contribuțiilor cu 0,5 puncte procentuale, la 5,5% în 2016.

4 decembrie, agerpres.ro: Curtea de Conturi: Nereguli la Finanţe, privind ANRP şi ANAF, dar şi la Agricultură şi Transporturi

Curtea de Conturi arată, într-un raport de audit privind execuţia bugetului pe 2014, că a identificat o serie de nereguli la Ministerul Finanţelor, privind printre altele plata titlurilor ANRP, date inexacte privind ANAF şi cheltuieli cu studii de fezabilitate pentru investiţii neconcretizate.

În ceea ce priveşte Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Curtea de Conturi notează că "lipsa unei proceduri operaţionale/instrucţiuni de lucru pentru realizarea activităţii referitoare la plata titlurilor de plată emise de către ANRP a condus la deficienţe în ceea ce priveşte evidenţa contabilă la nivelul MFP a sumelor decontate de CEC Bank SA către beneficiari pe baza titlurilor de plată emise conform Legii nr. 165/2013 şi solicitate retur de către ANRP".

Totodată, din cauza lipsei unei monitorizări şi prioritizări eficiente a investiţiilor din partea Finanţelor, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat au efectuat, până în 2014 inclusiv, cheltuieli pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiective de investiţii care nu au fost finanţate ulterior, în valoare totală de 140,15 milioane lei.

La Agenţia Naţională de Administrare Fiscală autoritatea a găsit "abateri referitoare la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare centralizate ale MFP" şi nereguli privind programul anual al achiziţiilor publice.

Pentru Finanţe, Curtea de Conturi a exprimat o opinie de audit cu rezerve.

"Valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, în sumă de 1.361.381,16 lei constatate la entitatea auditată, se situează sub pragul de semnificaţie de 11.739.163 lei. La Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost exprimată opinie adversă. Au fost emise decizii pentru corectarea abaterilor constatate la ANAF şi la MFP", arată autoritatea.

Curtea de Conturi a avut o opinie contrară şi în aceea ce priveşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, unde a constatat abateri de la legalitate şi regularitate cate au determinat producerea unor prejudicii estimate în timpul misiunii de audit la o valoare totală de 1,74 milioane lei.

Prejudiciile de la Agricultură au o valoare egală cu deficienţele găsite la Ministerul Transporturilor (1,74 milioane lei), auditul fiind de asemenea respins.

Curtea de Conturi impută printre altele efectuarea de plăţi fără documente justificative, nerestituirea transferurilor nejustificate primite de la bugetul de stat de către companiile deţinute de MT şi plăţi nelegale de natura cheltuielilor de personal, la Autoritatea Feroviară Română, în sumă de 6,39 milioane lei.

Nici Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului nu beneficiază de un raport de audit favorabil din partea Curţii de Conturi, pentru nepreluarea unor bunuri atribuite la înfiinţare, nereflectarea în situaţiile financiare a acţiunilor deţinute ca aport al statului român la capitalul social al unui număr de 16 firme din turism sau nerespectarea prevederilor legale privind sistemele de control managerial.

5 decembrie, agerpres.ro: Bugetarii nu primesc nici în 2016 tichete de masă, de vacanță, premii, tichete cadou sau indemnizații la pensie (proiect)

Bugetarii nu vor primi nici în 2016 tichete de masă, tichete sau vouchere de vacanță, premii și ore suplimentare, tichete cadou sau indemnizații la ieșirea la pensie sau trecere în rezervă, din cauza riscurilor de deviere existente pe bugetul din 2016, reiese din proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

"În condițiile în care pe baza execuției bugetare a anului 2016 există un risc de deviere, în vederea contracarării acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referință, respectiv menținerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă, tichete/vouchere de vacanță, premii și ore suplimentare, tichete cadou și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă", se menționează în expunerea de motive a actului normativ.

De asemenea, pentru contracararea riscului de deviere, sunt necesare măsuri precum creșterea absorbției fondurilor europene, o eficiență sporită în colectarea taxelor și a impozitelor, în reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achizițiile publice, dar și îmbunătățirea structurii cheltuielilor publice.

Actul normativ stabilește și plafoanele maxime pentru o serie de indicatori macroeconomici. Astfel, conform documentului, cheltuielile statului cu salariile nu au voie sa depășească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB), iar în 2017, plafonul trebuie să scadă la 7,4% din PIB. În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, acesta trebuie să fie de maxim 2,8% în 2016, respectiv 2,77% în 2017.

"Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41%, luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016", se mai arată în proiectul de Lege.

În plus, plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8 miliarde de lei.

"Măsurile de relaxare fiscală decise în anul 2015 în scopul stimulării creșterii economice se estimează că vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare până la finalul anului 2017, an în care se vor aplica și ultimele reduceri planificate de taxe și impozite. După această perioadă se estimează o stabilizare a ponderii în PIB a veniturilor bugetare. În paralel, se estimează o majorare a ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generată de anualizarea majorărilor salariale și a unor prestații de asistenta socială, adoptate în anul 2015, urmată însă pe termen mediu de o ajustare semnificativă a acestora ca pondere în PIB în ipoteza menținerii acelorași politici salariale și de asistentă socială", se subliniază n documentul citat.

În aceste condiții există riscul ca deficitul bugetar (atât cash cât ți ESA) să înregistreze o creștere abruptă în anul 2016, fără a depăși limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, creștere care se menține și în anul 2017 urmată însă de revenirea, începând cu anul 2018 și continuând și în anul 2019, pe o traiectorie de ajustare, se mai arată în proiectul citat.

"În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, există riscul de a devia pe orizontul de referință de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2016 fiind estimat la 2,73% din PIB, în anul 2017 la 2,86% din PIB urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2018, respectiv 2019, cu o ajustare anuală de 0,5 puncte procentuale", se subliniază în actul menționat.

5 decembrie, postare pe blog: Sunt subevaluate veniturile bugetare în proiectul de buget pe 2016?

Sursa:

https://logec.ro/sunt-subevaluate-veniturile-bugetare-in-proiectul-de-buget-pe-2016/

Guvernul se așteaptă ca anul viitor PIB să crească cu 4,1%, iar consumul populației cu 4,4%. Vorbim în termeni reali, la fel ca atunci când spunem că salariile vor crește cu 6,6%.

Și totuși:

1. Veniturile din TVA scad de la 57 la 52,3 mld. lei. Sigur, cota de TVA scade cu 4 p.p., dar ea a scăzut și în acest an (doar pentru circa o treime din produse, dar foarte abrupt, de la 24% la 9%) când veniturile din TVA nu doar că nu au scăzut, ci au crescut, de la 55,5 mld. lei în estimarea inițială la 57 mld. lei conform celei de-a doua rectificări bugetare.

2. Încasările din impozitul pe salarii și pe venit rămân constante. Dacă salariul mediu brut pe economie se așteaptă să crească cu 7,2%, atunci de unde această estimare pesimistă a încasărilor din impozite? Mai mult, încasările din contribuțiile sociale sunt prognozate să crească cu 7,6%. Cum este posibil ca statul să colecteze mai mult CAS (vreau să zic, atât de mult), dar să nu adune nici un ban în plus la impozitul pe salarii și venit?

3. Pe deasupra, ministerul finanțelor supralicitează: “Numărul mediu de salariaţi din economia oficială se va majora cu 3,5%, rezultând un plus net de locuri de muncă de 160 mii faţă de anul 2015”. Deci salariul mediu va crește cu 7,6% simultan cu creșterea numărului de salariați cu 3,5%, dar încasările din CAS cresc doar cu 7,5%. În condițiile în care transferul către pilonul II de pensii se îngheață practic. Vă reamintesc, în acest an încasările din CAS au avut o dinamică pozitivă, fiind estimate inițial la 53,3 mld. lei, dar ajungând la a doua rectificare bugetară la 57,3 mld. lei, “fiind influențate de reducerea cu 5 pp a contribuțiilor angajatorilor, cât și de creșterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuție către pilonul II de pensii”.

Interesant, în același timp încasările din impozitul pe profit și din accize rezonează cu creșterea PIB. În total, arată Dan Popa pe Hotnews, veniturile bugetare vor crește cu doar 1,6%.

5 decembrie, agerpres.ro: MAI va avea în 2016 un buget mai mare cu 16,31%

Bugetul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) va fi în anul 2016 de 11,69 miliarde lei, cu 16,31% mai mare față de anul 2015, se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit proiectului, pentru anul 2017 fondurile alocate MAI urmează să crească la 11,73 miliarde de lei, pentru 2018 la 12,18 miliarde de lei, iar pentru 2019 la 12,69 miliarde de lei.

În anul 2016, la MAI sunt prevăzute cheltuieli curente în valoare de 10,92 miliarde de lei, în creștere cu 21,16% față de execuția preliminată pentru 2015, din care 7,53 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal (în scădere cu 0,04% față 2015), iar 826 milioane de lei pentru bunuri și servicii, în urcare cu 8,15% comparativ cu anul acesta.

În același timp, cheltuielile cu asistența socială se vor ridica, anul viitor, la 2,2 miliarde de lei, în creștere cu 3.071% față de 2015, în timp ce cheltuielile de capital vor fi de 769 milioane lei, în scădere cu 25,81%.

Principala sursă de finanțare pentru Ministerul Afacerilor Interne este bugetul de stat, cu o pondere de 93,39%, la care se adaugă fonduri externe nerambursabile — 0,65% și venituri proprii — 5,95%.

Potrivit proiectului de buget, Ministerul Afacerilor Interne îndeplinește calitatea de beneficiar pentru o serie de proiecte europene finanțate din Fondurile Structurale și de Investiție și direct de către Comisia Europeană, aflate în etapa de implementare și post-implementare.

În contextul Cadrului Financiar 2014-2020, Ministerul Afacerilor Interne gestionează fonduri externe nerambursabile în valoare totală de 120.217.550 euro, alocate de către Comisia Europeana pentru domeniul afaceri interne.

Totodată, prin structurile sale de specialitate, MAI este beneficiar unic pe anumite priorități de finanțare din cadrul programelor operaționale naționale. În acest context, în perioada 2016-2019, se preconizează implementarea proiectelor de tip "no-regrets" în valoare totală de aproximativ 80.000.000 euro.

5 decembrie, agerpres.ro: Ministerul Economiei are un buget mai mare cu 2,3% în 2016; cresc cheltuielile pentru conservarea și închiderea minelor

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri are alocată de la bugetul de stat o sumă de peste 539,3 milioane de lei, pentru anul viitor, aceasta fiind mai mare cu 2,3% decât estimarea pentru 2015, potrivit proiectului de buget pe 2016 publicat vineri pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Cheltuielile de personal cresc cu 21,78%, la 87,441 milioane de lei, din care salariile de bază reprezintă 72,7 milioane de lei. Bugetul alocat pentru bunuri și servicii urcă la peste 39 de milioane de lei, respectiv cu 1,35%. La capitolul "Subvenții", ministerul are planificate cheltuieli de 80 de milioane de lei (+8,81%) pentru programe de conservare sau închidere a minelor, iar pentru susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale, o sumă de 30 de milioane de lei (în scădere cu 17,38%).

Bugetul acestui minister este finanțat în proporție de 87,29% de la stat și 12,71% din venituri proprii, astfel că bugetul total se ridică la peste 617,8 milioane lei, rezultând o creștere de 15,8% față de 2015.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat vineri că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

"Construcția bugetului pornește cu estimarea veniturilor — 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private", a explicat Anca Dragu.

5 Decembrie, agerpres.ro: Consiliul Economic și Social va avea anul viitor un buget de 8,58 milioane de lei, dublu față de 2015

Consiliul Economic și Social va avea în 2016 un buget de 8,58 milioane de lei, în creștere cu 114,07% față de execuția preliminată a acestui an, când a fost de 4 milioane de lei, se arată în proiectul de buget pe 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Cheltuielile cu personalul vor crește cu 135% anul viitor, la 7,15 milioane de lei, față de 3,04 milioane de lei în acest an, iar cele pentru bunuri și servicii vor urca cu 63,88%, la 1,37 milioane de lei în 2016.

În proiectul de buget se precizează că este necesară achiziția a 2 aparate de aer condiționat care să le înlocuiască pe cele vechi din sălile de ședință, dar și achiziția unor servere. De asemenea, se menționează că CES are în acest moment 2 copiatoare de mare viteză, dintre care unul are o vechime de peste 8 ani și un număr de copii ce depășește 2.000.000 exemplare. Ca urmare, s-a prevăzut achiziția unui copiator care să facă față multiplicării materialelor în zilele de ședință. Totodată, se specifică și faptul că CES deține un număr mic de licențe pentru Microsoft Office 2013 raportat la numărul de calculatoare. Din acest motiv este necesară achiziția a 10 licențe Microsoft Office Home and Business 2013.

Consiliul Economic și Social, finanțat integral din bugetul de stat, este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale, și reprezentanți ai societății civile organizate. Instituția este consultată obligatoriu de către inițiatorii proiectelor de acte normative din domeniul său de competență. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.

CES, organism consultativ pentru Parlamentul și Guvernul Romaniei, urmărește îndeplinirea obligațiilor ce decurg din Convenția nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificată de România prin Legea nr. 96/1992.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat, vineri, că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.