Raport săPTĂMÂnal legislație economică decembrie 2015

5 decembrie, agerpres.ro: Bugetul Ministerului Comunicațiilor crește, în 2016 față de 2015, cu aproape 130%, până la 425,5 milioane de lei

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională /MCSI/ va avea, anul viitor, un buget de 425,541 milioane lei, în creștere cu 128,96% față de acest an, se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice /MFP/.

Potrivit documentului, cheltuielile curente vor crește, în 2016, cu circa 140%, până la valoarea de 309,582 milioane de lei. Din acest cuantum, 13,82 milioane de lei vor merge către cheltuieli de personal (+73,86% față de 2015), iar 3,15 milioane de lei către bunuri și servicii, valoare similară cu cea din anul în curs.

În ceea ce privește cheltuielile de capital, acestea se vor cifra, în 2016, la 115,959 milioane de lei, mai mult cu 103,44% comparativ cu execuția preliminată din 2015, în timp ce pentru cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare se vor aloca 1,892 milioane de lei, un buget în creștere cu 2,83% față de anul acesta.

De asemenea, pentru proiectele cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile /FEN/ aferente cadrului financiar 2014 — 2020, ministerul de resort va repartiza 289,311 milioane de lei, alocare care nu s-a regăsit în execuția preliminată din 2015.

Sursele de finanțare în cazul Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională sunt 100% de la bugetul de stat.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat, vineri, că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

5 decembrie, agerpres.ro: Bugetul AAAS pentru 2016 va scădea cu 34% față de 2015, până la 20,7 milioane de lei (proiect)

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) va avea, anul viitor, un buget de 20,7 milioane de lei, în scădere cu 34,1% față de 2015, se arată în proiectul de buget pe 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Instituția a avut anul trecut un buget de 31,4 milioane de lei, potrivit execuției preliminate.

Vor scădea semnificativ anul viitor cheltuielile cu bunurile și serviciile, la 7,2 milioane de lei, de la 19,2 milioane de lei în acest an, însemnând o diminuare cu 64%. Cresc însă cheltuielile de personal cu 10,3%, de la 11,8 milioane de lei în 2015, la 13,1 milioane de lei.

Sursele de finanțare ale instituției reprezintă integral fonduri din bugetul de stat.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este o instituție de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului Economiei.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat vineri că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015. Deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

"Construcția bugetului pornește cu estimarea veniturilor — 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private", a explicat Anca Dragu.

5 decembrie, agerpres.ro: Consiliul Concurenței va avea anul viitor un buget de 55,8 milioane de lei, în creștere cu 0,3% față de 2015

Consiliul Concurenței va avea în 2016 un buget de 55,8 milioane de lei, în ușoară creștere, respectiv 0,3%, față de execuția preliminată a acestui an, se arată în proiectul de buget pe 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Cheltuielile cu bunuri și servicii vor crește cu 43% anul viitor, la 10 milioane de lei, față de 6,9 milioane de lei în acest an.

De asemenea, vor crește cu 25% cheltuielile cu personalul, la 43,9 milioane de lei, față de 34,9 milioane de lei în 2015.

Consiliul Concurenței este finanțat integral din bugetul de stat. Misiunea instituției este de a proteja și de a stimula concurența pe piața românească în vederea dezvoltării unui mediu concurențial normal, pentru ca, în final, să se asigure o promovare cât mai bună a intereselor consumatorilor.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat vineri că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015. Deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

"Construcția bugetului pornește cu estimarea veniturilor — 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private", a explicat Anca Dragu.

5 decembrie, agerpres.ro: Ministrul Finanțelor: Cele mai mari riscuri pentru bugetul pe 2016, riscul geopolitic și cel legislativ

Principalul risc la adresa bugetului pe 2016 este cel geopolitic, dat de tensiunile din Ucraina, Turcia, Siria și nu numai, dar un risc ridicat este și cel intern, de ordin legislativ, cu privire la eventuale creșteri de cheltuieli sau reduceri de venituri, susține ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

"La capitolul riscuri, în ordinea importanței, cel mai mare este cel geopolitic. Spre exemplu, Turcia este un mare partener România. Dar riscurile vin și dinspre Uniunea Europeană, principalul partener comercial pentru România (75% din exporturile românești merg în UE). Riscul intern, de ordin legislativ, constă în faptul că orice nouă prevedere de suplimentare a cheltuielilor/reducere a veniturilor va afecta deficitul, majorând costul finanțării", a explicat Anca Dragu.

Alte riscuri anticipate de Ministerul Finanțelor sunt, pe plan extern, legate de încetinirea ritmului de redresare economică în UE, cu impact asupra cererii externe a României, iar pe plan intern riscurile generate de amânarea reformelor structurale (companii de stat, achiziții publice, investiții publice, administrația publică, mediul de afaceri).

În schimb, există și așteptări pozitive pentru bugetul pe 2016. Potrivit ministrului Finanțelor, pot fi înregistrate încasări peste nivelul programat, având în vedere că pentru unele măsuri s-au programat încasări moderate (amnistia fiscala). De asemenea, pot fi obținute venituri suplimentare din efectele de runda a doua ale măsurilor fiscale, care nu au fost luate deloc în calcul la buget.

În plus, este posibilă o accelerare a investițiilor private, în special a investițiilor străine directe, dar și o creștere a consumului privat peste nivelul prognozat. De asemenea, accelerarea ritmului de redresare economică în UE, cu impact asupra cererii externe a României, poate contribui în mod pozitiv la bugetul pe anul viitor.

5 decembrie, agerpres.ro: Bugetul asigurărilor sociale de stat, excedent de 228,9 milioane lei în 2016; venituri estimate la 52,59 miliarde lei

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2016 cu un excedent de 228,9 milioane lei, pe fondul unor venituri estimate la 52,59 miliarde de lei și al unor cheltuieli de 52,36 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 publicat de Ministerul Finanțelor Publice.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 sunt diminuate cu suma de 5,44 miliarde de lei aferentă Pilonului II de pensii, iar fondurile destinate plății pensiilor din sistemul public psunt prevăzute la 50,746 miliarde lei, respectiv 6,8% din PIB, în 2016.

"Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost stabilit pentru anul 2016 pe venituri totale estimate la 52,59 miliarde de lei, din care 99,4% (52,257 miliarde lei) sunt aferente sistemului public de pensii și 0,6% (341,2 milioane lei) sistemului asigurărilor de accidente de muncă și boli profesionale (0,6%). Circa 72,3% din bugetul total se va încasa din contribuțiile pentru asigurări sociale ale sistemului public de pensii, 0,2% din venituri nefiscale și 27,5% subvenții primite de la bugetul de stat. Pentru susținerea în totalitate a cheltuielilor ce se finanțează din acest buget, în anul 2016, din bugetul de stat se alocă o subvenție de 14,449 miliarde lei", se arată în document.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 au fost stabilite avându-se în vedere următoarele cote de contribuții: 17% cota medie datorată de angajatori pentru toate condițiile de muncă, 10,5% cota datorată de angajat și 0,22% cota medie datorată de angajatori pentru sistemul asigurărilor de accidente de muncă și boli profesionale.

În privința cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în 2016, acestea au fost estimate la 52,36 miliarde lei, din care 52,257 miliarde lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) și 112,3 milioane lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,2%).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,8% vor fi alocate pentru asistență socială și 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri și servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului și active nefinanciare).

"Din totalul cheltuielilor aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, 90,9% vor fi alocate pentru asistență socială (pensii de invaliditate din cauză de accidente de muncă sau boli profesionale, ajutoare sociale în caz de invaliditate), 0,8% contribuții de sănătate plătite la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical și 8,3% pentru funcționarea sistemului (cheltuieli de personal, bunuri și servicii și active nefinanciare)", potrivit proiectului.

Fondurile destinate plății pensiilor din sistemul public pentru anul 2016 sunt prevăzute la 50,746 miliarde lei, respectiv 6,8% din PIB. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor, s-a avut în vedere un număr de 4,68 milioane de pensionari de asigurări sociale plătiți prin Casa Națională de Pensii Publice, cu o pensie medie lunară de 903,6 lei. În anul 2016 valoarea punctului de pensie este de 871,7 lei, iar indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este de 1,09.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2016 cu un excedent în sumă de 228,9 milioane lei care reprezintă rezultatul financiar al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru șomaj au fost estimate la 1,89 miliarde de lei, din care 83,8% vor proveni din contribuții ale sistemului de asigurări pentru șomaj, 15,6% din contribuția angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, 0,6% din venituri nefiscale.

Sistemul asigurărilor pentru șomaj este programat în anul 2016 cu un excedent de 229,2 milioane lei.

"Din totalul veniturilor bugetare,1,592 miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru șomaj (84,1%) și 301,2 milioane lei aferente fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (15,9%). Veniturile pe anul 2016 sunt stabilite avându-se în vedere cotele de contribuții reglementate de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, respectiv o cotă de contribuție datorată de angajator de 0,5%, o cotă individuală de contribuție de asigurări pentru șomaj de 0,5%, o cotă de contribuție datorată de angajator fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale de 0,25% și o cotă de contribuție de 1% datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj", se precizează în document.

În categoria veniturilor nefiscale, în sumă de 11,1 milioane lei, sunt cuprinse veniturile din dobânzi la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale precum și diverse alte venituri.

Pentru anul 2016, prin bugetul asigurărilor pentru șomaj s-a prevăzut finanțarea unor cheltuieli în sumă totală de 1,385 miliarde lei, din care 1,363 miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru șomaj (98,4%) și 22 milioane lei fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (1,6%).

Nivelul cheltuielilor ce se finanțează în anul 2016 din bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost stabilit avându-se în vedere în principal următoarele categorii de beneficiari și cuantumuri medii lunare: 102.000 beneficiari de indemnizație de șomaj, 13.600 beneficiari de indemnizație de șomaj pentru absolvenți, 502 lei indemnizație de șomaj medie lunară, 250 lei indemnizație de șomaj medie lunară pentru absolvenți.

Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este programat pentru anul 2016 cu un excedent în sumă de 279,2 milioane lei.

5 decembrie, agerpres.ro: Bugetul pe 2016 este raportat la execuția pe 2015; cei mai mulți bani merg la Muncă, 4,4% din PIB

Guvernul Cioloș împarte ministerelor banii, în 2016, în funcție de bugetele cheltuite în acest an, nu de alocările din buget, iar cea mai mare sumă va merge la Ministerul Muncii, respectiv 33,17 miliarde de lei (4,4% din PIB), în scădere de la 36,96 miliarde de lei cheltuiți în 2015 (5,25% din PIB), potrivit proiectului bugetului de stat publicat de Ministerul Finanțelor Publice.

A doua sumă ca mărime va merge, anul viitor, la Ministerul Finanțelor Publice — Acțiuni Generale, respectiv 21,5 miliarde de lei (2,88% din PIB), în creștere de la 19,8 miliarde de lei (2,82% din PIB în 2015).

Ministerul Transporturilor primește 11,9 miliarde de lei în 2016 (1,59% din PIB), sumă mai mică decât anul acesta, când se estimează că s-au cheltuit 12,8 miliarde de lei (1,82% din PIB).

Ministerul Afacerilor Interne va primi aproape 11 miliarde de lei ( 1,46% din PIB), iar Ministerul Apărării Naționale — 10,3 miliarde de lei, ambele în creștere față de anul acesta. În schimb, bugetul Justiției scade la 3,11 miliarde de lei (0,42% din PIB), de la 3,37 miliarde de lei în 2015.

Ministerul Agriculturii primește 5,3 miliarde lei, de la 5,2 miliarde lei în acest an, Ministerul Dezvoltării și Administrației — 5,44 miliarde de lei, față de 6,85 miliarde de lei în 2015.

De asemenea, Ministerul Sănătății are 6,4 miliarde de lei în bugetul pe 2016, în creștere de la 5,7 miliarde de lei în acest an, Educația primește 6,6 miliarde de lei, de la 6 miliarde de lei în acest an, iar Ministerul Culturii — 757,2 milioane lei, în creștere de la 586 milioane de lei în acest an.

Potrivit proiectului, Ministerul Economiei va primi 539,3 milioane de lei, în creștere ușoară față de anul acesta, în timp ce ministerul Energiei are bugetul diminuat la mai puțin de jumătate, de la 556,8 milioane de lei în 2015 la 204 milioane de lei în 2016. Și Ministerul Fondurilor Europene primește în 2016 mai puțini bani decât a cheltuit în 2015, respectiv 3,18 miliarde de lei, față de 4,4 miliarde de lei. Și de la Ministerul Mediului se taie puternic, de la peste 2 miliarde de lei în 2015 la doar 704 milioane de lei în 2016. În schimb, Ministerul pentru Societatea Informațională primește mai mult decât dublu față de anul acesta, respectiv 425,5 milioane de lei.

Pentru Președinție este propus un buget de 56,3 milioane de lei, în creștere de la 40,4 milioane de lei cheltuiți în acest an, pentru Senat — 129,47 milioane lei, față de 110 milioane de lei în acest an, pentru Camera Deputaților — 295,7 milioane lei, de la 232 milioane de lei în 2015, pentru Curtea Constituțională — 20 de milioane de lei, față de 16,6 milioane anul acesta, iar pentru Înalta Curte de Casație și Justiție — 93,1 milioane de lei, față de 91,5 milioane de lei în acest an. Ministerul Public are 934 milioane de lei, în bugetul pe 2016, în scădere de la peste un miliard de lei cu un an în urmă.

Agenția Națională de Presă AGERPRES primește mai mulți bani anul viitor, respectiv 19 milioane de lei, față de 16 milioane de lei în 2015, în timp ce atât bugetul Societății Române de Radiodifuziune, cât și al Societății Române de televiziune scad anul viitor la 195,8 milioane de lei, respectiv la 157,8 milioane de lei.

5 decembrie, postare pe blog, Lucian Isar: Romania stat capturat – faza pe deficite

Sursa: http://lucianisar.com/general/romania-stat-capturat-faza-pe-deficite/

Captura statului roman se manifesta pe multiple paliere de la cea de reglementare (angajati in entitatile de reglementare ce deservesc interesele sponsorilor) pana la … deficite.

Romania a gresit major cand a negociat traiectoria atingerii obiectivului pe termen mediu.

Romania are nevoie de spatiu fiscal pentru dezvoltare, investitii.

Deficitul pana in limita maxima permisa ar trebui directionat catre investitiile cu efect de antrenare si rentabilitate superioara costului finantare e.g. intr-o economie emergenta ca cea a Romaniei si un segment de 10 km de autostrada pot completa un culoar intreg, imposibil de realizat intr-o economie europeana matura.

Captura statului in cazul deficitului pentru 2016 s-a manifestat atipic prin umplerea spatiului fiscal cu ajustari salariale. Fosta guvernare a fost “vizionara” si a aprobat in parlament utilizarea a circa jumatate din deficitul bugetar estimat pentru 2016. Eliminarea/amanarea implementarii s-ar solda cu respingerea bugetului. In consecinta deficitul a fost “capturat” de nevoile electorale si de buna pozitionare in detrimentul investitiilor.

Pozitia Consiliului Fiscal este de anticipat ca va fi extrem de nuantata in a analiza, tehnocrat, proiectul de buget.

Ocolirea tintelor de deficit fara a miza pe relansarea investitiilor, cuprinse in acordurile internationale si in comunicarea recenta a FMI, sunt probabil justificabile si dincolo de captura statului.

5 decembrie, hotnews.ro: BUGET INTERACTIV Vezi unde se duc taxele tale si cum arata proiectul de buget pe 2016

Ministerul Finantelor, impreuna cu creatorii aplicatiei Open Budget, au publicat o forma interactiva care arata modul de impartie a banilor proveniti din incasari pentru diferitele ministere si institutii bugetare. Cifrele care reprezinta alocarile pentru ministere si institutii reprezinta suma dintre alocarile bugetare, fondurile proprii si fondurile europene atrase.

• 
  Vezi aici cum arata proiectul de buget in versiunea interactiva.
  

6 decembrie, agerpres.ro: Curtea de Conturi: 140 de milioane de lei cheltuiți pe studii de fezabilitate și prefezabilitate; obiectivele nu au mai fost realizate

Ministerele și alte instituții de stat au cheltuit, până în anul 2014 inclusiv, circa 140,16 milioane de lei pe studii de prefezabilitate, fezabilitate și proiecte tehnice pentru obiective de investiții care ulterior nu au mai fost realizate, potrivit Raportului de audit al Curții de Conturi a României privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 2014.

"În ansamblu, la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, Curtea de Conturi a identificat faptul că au fost efectuate, până în anul 2014 inclusiv, cheltuieli pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate și proiecte tehnice pentru obiective de investiții care nu au fost finanțate ulterior, în valoare totală de 140.159.444,04 lei (31.854.419,1 euro la un curs de 4,4 lei/euro). Aceste sume reprezintă cheltuieli ce nu și-au atins obiectivele de economicitate, 

eficiență și eficacitate, fiind efectuate fără a se obține în contrapartidă un obiectiv de investiții", se spune în document.

Conform sursei citate, 12 ordonatori principali de credite au beneficiat de credite bugetare pentru achiziționarea de studii de fezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiții ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de fezabilitate se ridică la 42,75 milioane de lei (9,72 milioane de euro, la un curs de 4,4 lei/euro).

Este vorba despre Academia Română, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Public, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și SIE.

De asemenea, patru ordonatori principali de credite au cheltuit peste 1,1 milioane de lei pentru achiziționarea de studii de prefezabilitate ce au vizat realizarea ulterioară a unor obiective de investiții care au rămas la stadiul de deziderat. Este vorba despre Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Academia Română.

"(...) s-a constatat faptul că patru ordonatori principali de credite ai bugetului de stat au beneficiat de credite bugetare pentru achiziționarea de studii de prefezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiții ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de prefezabilitate se ridică la 1.100.523,68 lei (250.119 euro la un curs de 4,4 lei/euro)", spune Curtea de Conturi.

Cea mai mare sumă alocată studiilor de prefezabilitate a fost cheltuită de Ministerul Educației Naționale. Acesta a achiziționat studii de prefezabilitate nefinanțate ulterior în valoare totală de 855.360 lei, din care 20.000 lei în anul 2007, 336.330 lei în anul 2008, 372.010 lei în anul 2009, 125.020 lei în anul 2010 și 2.000 de lei în 2011.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a achiziționat studii de prefezabilitate nefinanțate ulterior în valoare totală de 140.372 lei încă din anul 2006, iar Ministerul Afacerilor Externe a achiziționat un studiu de prefezabilitate de 86.091,96 lei în anul 2014.

Academia Română a alocat studiilor de prefezabilitate un total de 18.699,72 lei, din care 15.999,72 lei s-au consumat în anul 2011 și 2.700 lei în 2014.

"La nivelul MFP nu s-a realizat o bază de date, cu actualizări periodice, referitoare la investițiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale. De asemenea, la acest nivel s-a constatat lipsa unei monitorizări și prioritizări eficiente a investițiilor din partea MFP, prin direcțiile de specialitate, precum și faptul că nu s-a monitorizat și nu se monitorizează nici în prezent detalierea Capitolului C 'Alte cheltuieli de investiții' de la nivelul ordonatorilor principali, secundari sau terțiari de credite ai bugetului de stat, fapt ce a permis și permite în continuare efectuarea de cheltuieli pentru achiziționarea de studii de prefezabilitate, fezabilitate și proiecte tehnice de execuție în mod ineficient", se menționează în document.

În acest context, Curtea de Conturi recomandă realizarea unei baze de date cu investițiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale și actualizarea acesteia, astfel încât să poată oferi informații în ceea ce privește obiectivele de investiții începute și nefinalizate ca urmare a lipsei de finanțare, obiectivele noi și, în continuare, studiile de fezabilitate, proiectele tehnice etc. aferente fiecărui ordonator de credite pe o anumită perioadă de timp.

În plus, Curtea de Conturi consideră necesară efectuarea de analize economico-financiare și luarea măsurilor legale pentru eficientizarea alocării resurselor financiare pentru investiții.