Raportul auditului performanței

3.2.3. Stimularea angajaților nu se bazează pe indicatori de performanță specifici și măsurabili.

Sistemul de salarizare asigură legătura dintre rezultatele profitabile obținute de către întreprindere și recompensele bănești pe care le primesc angajații în funcție de aportul lor la consolidarea eficienței economice a acesteia.

Urmare a procedurilor analitice efectuate, se relevă că cheltuielile de remunerare a muncii în perioada auditată s-au micșorat cu 8,0%, sau cu 34,2 mil.lei, fiind condiționate de reducerea în dinamică a numărului mediu scriptic al angajaților și a numărului efectiv al acestora²⁹.

Auditul public a constatat că procesul de salarizare din cadrul întreprinderii se efectuează în baza unui Regulament privind salarizarea angajaților, care nu este aprobat regulamentar de către managerul acesteia. Totodată, în Regulamentul menționat nu sunt stabiliți indicatori rezultativi și măsurabili, în funcție de care urmează a fi stimulați angajații întreprinderii privind performanța obținută.

Se menționează că, în perioada auditată, întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente în sumă totală de 1,1 mil.lei pentru remunerarea președinților comitetelor sindicale degrevați de obligațiile de serviciu de la locul de muncă de bază (din 7 filiale). Deși aceste condiții au fost negociate de ambele părți (de întreprindere și Comitetul sindical), nu s-a ținut cont de faptul că Î.S. ,,CFM” a înregistrat pe parcursul a mai multor ani pierderi în activitatea economico-financiară.

Cele menționate sunt rezultatul unor deficiențe manageriale privind procesul de salarizare din cadrul întreprinderii, precum și neelaborarea/nestabilirea unor indicatori de performanță clar definiți, în funcție de rezultatele obținute din activitatea economico-financiară a acesteia.

3.2.4. Întreținerea rețelei feroviare afectează sustenabilitatea, performanța și siguranța infrastructurii traficului feroviar.

Sporirea competitivității transportului feroviar se transpune prin elaborarea unor standarde de siguranță, interoperabilitate și armonizare a specificațiilor tehnice în materie de siguranță, prin respectarea Directivelor privind siguranța și interoperabilitatea³⁰ în transportul feroviar din Republica Moldova.

Starea tehnică a infrastructurii feroviare din Republica Moldova se află într-un proces de degradare continuă. Astfel, la finele anului 2016, pe căile ferate se aflau 2906,1 mii de traverse, dintre care 1094,1 mii traverse de lemn și 1812 mii traverse de beton armat, dintre care:

• 
  783,8 mii (71,6%) de traverse din lemn sunt defecte spre utilizare, gradul de degradare al acestora s-a majorat cu 24,9 mii, sau cu 3,5% față de anul 2015;
  
• 
  în cazul traverselor de beton armat, 79,9 mii sunt avariate și necesită a fi schimbate, fiind în creștere cu 29,6 mii, sau cu 1,6% față de perioada precedentă.
  

Pe parcursul anului 2016, prin intermediul unor acțiuni/instrumente de detectare a defectelor în cadrul întreprinderii au fost identificate 375 de șine avariate, dintre care 69 fiind într-o stare critică. În consecință, au fost înregistrate cinci accidente feroviare (patru locomotive și un vagon au derapat de pe șine), ca rezultat, au fost închise pentru circulație 343 linii din stații de cale și 190 schimbătoare de cale, cu o lungime totală de 144 km.

O cauză a celor menționate este instalarea pe liniile de cale ferată a 650,6 mii traverse din beton armat produse la Uzina de traverse din Bălți din cadrul întreprinderii, creată în scopul producerii traverselor mai ieftine în raport cu cele procurate de la producătorii specializați, asigurând în același timp calitatea corespunzătoare. Chiar dacă durata de exploatare a fost estimată de până la 50 ani, calitatea traverselor fabricate s-a dovedit a fi nesatisfăcătoare, fiind identificate 45,9 mii traverse defectate, fapt ce nu asigură eficiența și eficacitatea mijloacelor investite. Costurile de producție a unei traverse au constituit cca 900 lei, pe când prețul de cumpărare de la alți producători specializați este de cca 560 lei. Ținând cont de cele relatate, Consiliul de administrație a decis în anul 2015 conservarea Uzinei de traverse din Bălți.

Starea nesatisfăcătoare a transportului feroviar nu contribuie la circulația sigură și eficientă, și constituie obstacole în calea competitivității transportului feroviar.

3.3. Au fost întreprinse suficiente acțiuni de către factorii responsabili în vederea asigurării unui management eficient a fondurilor publice?

Administrarea adecvată a fondurilor publice contribuie la performanța dezvoltării întreprinderii, situație ce nu a fost constatată în cadrul întreprinderii auditate. Problemele identificate au fost determinate de efectul cumulat al inacțiunilor guvernanței corporative, ceea ce a condiționat neasigurarea integrității fondurilor publice deținute și dezvoltarea corespunzătoare a întreprinderii.

3.3.1. Modul de desfășurare a inventarierii în cadrul întreprinderii nu a contribuit la stabilirea existenței efective a patrimoniului public deținut și asigurării integrității acestuia.

Inventarierea reprezintă un procedeu de control și de autentificare documentară a existenței elementelor de activ și datorii în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, care aparțin și/sau se află în gestiunea temporară a întreprinderii la data efectuării acesteia.

La nivelul filialelor, responsabilitatea efectuării inventarierii anuale a elementelor patrimoniale revine Comisiilor de inventariere, instituite în baza ordinului conducătorului întreprinderii. Deși cadrul normativ prevede că documentele (listele de inventariere, calculele) și procesele-verbale ale Comisiilor de inventariere să fie prezentate și examinate de către Comisia centrală, de facto în cadrul întreprinderii nu a fost asigurată instituirea unei astfel de comisii, precum și nu a fost identificată subdiviziunea sau persoana responsabilă de consolidarea informației respective.

Se denotă că inventarierea patrimoniului pentru anii 2015-2016 poartă un caracter formal și nu presupune identificarea reală a tuturor elementelor de activ. Astfel,

• 
  din totalul celor 47 de filiale, 3³¹ nu au prezentat rezultatele inventarierii pentru anul 2015, inclusiv una nici în 2016³²;
  
• 
  neelaborarea unor proceduri interne privind efectuarea inventarierii ținând cont de specificul genului de activitate și a evidenței contabile. Urmare a probelor acumulate, s-a stabilit că persoanele responsabile nu cunosc regulile generale de efectuare a inventarierii, aceasta fiind efectuată prin transcrierea tuturor activelor deținute. Ca consecință, rezultatele inventarierii obținute în cadrul filialelor nu sunt consolidate și generalizate per ansamblu, astfel întreprinderea nu deține o informație reală și exhaustivă privind patrimoniul administrat;
  
• 
  reflectarea neveridică/ incorectă a datelor în evidența contabilă privind:
  

• 
  3943 de bunuri neconfirmate documentar în sumă totală de 558,3 mil.lei, care se află pe teritoriul din stânga Nistrului;
  
• 
  266 de clădiri demolate cu valoarea inițială în sumă de 1,8 mil.lei;
  
• 
  456 de clădiri/obiecte ale fondului locativ transmise în proprietate privată în sumă totală de 144,2 mil.lei, inclusiv cele din stânga Nistrului în valoare de 42,8 mil.lei. Cu toate că fondul locativ departamental urma a fi transmis la balanța organelor administrației publice locale până în anul 1998³³, de facto acest lucru nu s-a efectuat, fiind condiționat de faptul că autoritățile publice locale solicită mijloace financiare considerabile din partea întreprinderii pentru renovarea fondului locativ.
  

Totodată, evaluarea activelor deținute se bazează pe costurile istorice (1996) și ar putea avea o valoare limitată. Cele relatate, generează o serie de riscuri și anume: nedeterminarea reală a elementelor patrimoniale, prezentarea incorectă și nefiabilă a activelor în situațiile financiare, fapt ce influențează negativ asupra informațiilor și deciziilor economice. Deși aceste situații au fost abordate anterior în Rapoartele Curții de Conturi, într-un final recomandările înaintate au rămas neexecutate.

Absența unor astfel de informații reprezintă un obstacol semnificativ în calea planificării investițiilor pe termen lung de către întreprindere și nici nu contribuie la accelerarea și dezvoltarea acesteia. În acest context se atestă că nu există pârghii legislative specifice care să abordeze problema privind modul de inventariere și ținere a evidenței activelor pe teritoriul din stânga Nistrului.

Se menționează că subiectul expus nu a fost abordat și raportat de către managementul întreprinderii organelor de conducere, fapt ce relevă lipsa unor pârghii de monitorizare atât în cadrul întreprinderii, cât şi din partea fondatorului/Consiliului de administrație privind asigurarea integrității fondurilor publice.

Totodată, neefectuarea corespunzătoare a inventarierii reale și per ansamblu a fondurilor va crea obstacole și neclarități urmare a restructurării sectorului feroviar privind împărțirea bunurilor deținute în cel puțin trei sectoare care își vor exercita activitatea în mod autonom.