Raportul final privind implementarea


La nivelul societății civile



Yüklə 0,57 Mb.
səhifə7/9
tarix05.01.2018
ölçüsü0,57 Mb.
#37149
1   2   3   4   5   6   7   8   9

3.1.5 La nivelul societății civile

Societatea civilă a fost un sprijin constant în implementarea SNA 2012-2015, inclusiv prin proiectele derulate, prin activitățile desfășurate și participarea la misiunile de peer review.

Finanțând 390 proiecte derulate în perioada 2014-2016 cu sume contractate în valoare de peste 31.5 milioane de EUR, Fondul ONG din România are obiectivul de a consolida dezvoltarea societății civile și a îi crește contribuția la justiția socială, democrație și dezvoltare sustenabilă. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile este Operatorul Fondului ONG în România, împreună cu partenerii săi Fundația pentru Parteneriat și Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, iar programul este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin granturile Spațiului Economic European 2009-2014.

Au fost luate în considerare 21 de proiecte relevante tematicii anticorupție care beneficiază de sprijin financiar total de peste 1.85 milioane EUR18. Fondul ONG a integrat cu ușurință inițiative anticorupție precum cele prezentate mai jos, în special în două dintre subcomponentele programului de finanțare:



  • Componenta Implicare, Subcomponenta 1.1 Participare la luarea deciziilor și implicare comunitară, având obiectivul de a susține inițiativele organizațiilor neguvernamentale care își propun creșterea implicării cetățenilor în comunitate și în procesul de luare a deciziilor și care îmbunătățesc dezvoltarea comunităților și a politicilor publice prin cetățenie activă;

  • Componenta Dezvoltarea capacității ONG-urilor. Rețele și coaliții, Subcomponenta 5.1 Sprijin pentru coaliţii şi reţele la nivel regional şi naţional şi pentru think tankuri, cu obiectivul de a consolida capacitatea internă a coaliţiilor, reţelelor şi think tank-urilor pentru ca acestea să își servească mai bine beneficiarii, membrii și publicul larg și pentru implementarea de iniţiative relevante de monitorizare a autorităților publice, formularea de propuneri de politici publice şi dezvoltarea de campanii de advocacy la nivel regional şi național.

Printre proiectele derulate pentru promovarea integrității și a bunei guvernări, se numără:

  • inițiativa APADOR-CH, care a făcut demersuri de eficientizare a activității Avocatului Poporului, monitorizând dificultăți la nivel național și formulând propuneri specifice de întărire a rolului acestei instituții,

  • proiectele Expert Forum - Rețea transnațională pentru combaterea fraudelor din achizițiile publice 2013-2014, Harta clientelismului românesc: alocările de bani către judeţe şi primării, 2004-2011, Implicarea societății civile în formularea, implementarea și evaluarea politicilor publice anticorupție (2012-2014), Școala pentru Democrație ediția 2 si 3,

  • proiectele CRJ - Formare şi dezvoltare pentru asigurarea eticii şi integrităţii în administraţia publică, Societatea civilă, partener activ în procesul de elaborare şi evaluare a politicilor publice, Transparenţă şi integritate în gestionarea bugetelor locale, ONG-urile – actori cheie în monitorizarea şi implementarea strategiei anticorupţie, Reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate,

  • proiectele AID - Sistem integrat de management al activităților de investiții, control și integritate în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Politici anticorupţie pentru cetățean, într-o administrație responsabilă (PACAR), Campania Tinerii împotriva corupției, Plătește Zero pentru ce ți se cuvine, Administrație transparentă – cetățenie responsabilă, Educație anticorupție prin film. Anti-corruption film festival 2015,

  • proiectele CRPE - Performanță și independență în justiție prin cetățeni activi și informați susținut din Fondul ONG/EEA Grants. CRPE și Romanian Business Leaders, alături de Raiffeisen Bank, au adoptat Directiva UE privind raportarea non-financiară într-un parteneriat premieră pentru transparență dintre societatea civilă și mediul de business autohton, în proiectul Parteneriat pentru Integritate.

Alte activități care au sprijinit implementarea SNA au constat în:

  • dezvoltarea de către Coaliția pentru o Justiție Curată a platformei www.justitiecurata.ro,

  • realizarea de către CRPE și Asociația LiderJust a manualului de predare a Educației pentru justiție și democrație,

  • realizarea, de către CRPE și Hotnews, pe siteul hotnews.ro, a sistemului online de preluare a sesizărilor cetățenilor, http://monitorizari.hotnews.ro/atacuri_justitie și ataclajustitie@hotnews.ro,

  • promovarea, de către CRJ, a temei recuperării prejudiciilor din infracţiuni pe agenda de politici publice prin intermediul policy brief-ului Corruption, Confiscation and Asset Recovery policy in Romania - the assessment of an ongoing process, a planului de măsuri de cooperare în domeniul recuperării produselor infracţiunilor între instituţiile publice cu atribuţii în acest domeniu şi organizaţiile societăţii civile şi a dezbaterilor publice iniţiate,

  • realizarea, de către Freedom House, a unui raport de diagnoză privind stadiul recuperării prejudiciilor și confiscării bunurilor dobândite prin infracțiuni care urmează a fi lansat în primăvara anului 2016,

  • realizarea, de către ActiveWatch, a cercetării Percepția calității actului de justiție în România anului 2013, a studiilor “Percepția calității actului de justiție în România anului 2013” și Raportul pe Justiție 2012”.

Mai multe informații privind activitățile derulate de instituțiile publice și sectorul privat în implementarea SNA se regăsesc în anexa nr. 7 și anexa nr. 8.

3.2. Educație anticorupție

OBIECTIVE SPECIFICE SNA:

  1. Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice

  2. Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

Cunoaşterea de către angajaţi a normelor etice care guvernează exercitarea funcţiei sau a demnităţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţională. Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală şi dublate de acces facil la informaţiile de interes public.

La nivelul administrației publice au fost realizate demersuri pentru introducerea în tematica de formare profesională a angajaților a modulelor pe tema integrităţii. Instituțiile publice au organizat cursuri pe teme de etică și deontologie sau au asigurat participarea angajaților la instruiri periodice pe aceste teme.

În octombrie 2013, a fost încheiat protocolul de colaborare privind educația juridică în unitățile de învățământ preuniversitar, între MJ, MECS, CSM și MP. Scopul acestui protocol a fost promovarea educației juridice în școli și licee, de la vârsta de debut a învățământului obligatoriu, prin facilitatea accesului elevilor la cunoștințe elementare de drept.

În vederea informării cetăţenilor cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune, DGA a continuat derularea campaniilor naţionale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei.

Cu toate acestea, evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat educația anticorupție ca o prioritate majoră pentru anii viitori. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului de integritate, consilierea etică, pantouflage, gestiunea funcțiilor sensibile).

Mai multe informații privind demersurile autorităților publice de la nivel central și local se regăsesc în anexa nr. 9.



3.3. COMBATEREA CORUPȚIEI

OBIECTIVE SPECIFICE SNA:

  1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)

  2. Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)

  3. Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)

  4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ

  5. Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

3.3.1. Combaterea corupției prin măsuri administrative

Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA a pus accent şi pe creşterea eficienţei activităţilor de control administrativ. Au fost avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integrităţii instituţionale.

Astfel, DLAF a organizat o serie de evenimente ce au avut drept scop schimbul de informaţii referitor la rolul şi importanţa activităţii din domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE, precum şi la greutăţile întâmpinate în practică. Alături de INM, a organizat două sesiuni de formare profesională a reprezentanţilor DLAF şi a magistraţilor care instrumentează cazuri de fraude ce afectează interesele financiare ale UE. În plus, în vederea creşterii transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România, DLAF publică pe site-ul propriu un link către portalul de transparenţă al CE, cu un mesaj de conştientizare pentru public şi de a demarat măsuri de conştientizare autorităţilor de management asupra obligaţiilor de publicare a beneficiarilor de fonduri europene, conform tiparului internet propus de COM.

La nivelul CSM, secțiile pentru judecători și procurori au analizat solicitările de încuviințare a măsurilor preventive și au încuviinţat, în perioada 2014-2015, 25 solicitări privind măsura reţinerii preventive; a încuviinţat 33 solicitări privind măsura arestării preventive; a încuviinţat 9 solicitări privind măsura arestului la domiciliu; a încuviinţat 35 solicitări privind efectuarea percheziţiei (corporală, domiciliară, la birou şi informatică).

În perioada 2012 – 2015, Curtea de Conturi a formulat 341 sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total rezultat din acestea a fost de 1.340,91 mil euro; dintre acestea, 88 de sesizări au o valoare a prejudiciului de peste 500 mii euro, rezultând o valoare cumulată de 1.321,25 mil. euro, iar pentru 253 de sesizări transmise organelor de urmărire penală, prejudiciu constatat a fost sub 500 mii euro, rezultând o valoare cumulată de 19,55 mil. euro.

Cu toate acestea, evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat o serie de deficiențe, care pot jalona provocările și pentru următorii ani. Printre acestea se numără și necesitatea consolidării structurilor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale.

Mai multe informații referitoare la combaterea corupției prin măsuri administrative se regăsesc în anexa nr. 10.

3.3.2 Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA

Rezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare, afirmaţie susţinută de creşterea numărului de condamnări. Principalele concluzii care se pot desprinde din analiza activităţii DNA sunt următoarele:

Numărul dosarelor aflate în instrumentare de DNA a crescut cu aproape 50%, de la 7406 în 2012 la 10974 în 2015. De asemenea, a crescut și numărul dosarelor soluționate, de la 3578 în 2012 la 3872 în 2015.

A crescut anual numărul de rechizitorii, de la 234 în 2012, la 337 în 2015, dar și numărul persoanelor trimise în judecată, de la 828 în 2012 (din care 25 persoane juridice), la 1258 în 2015 (din care 83 persoane juridice), ce reprezintă o creștere de aproape 50%. Se poate remarca menținerea trendului crescător al numărului de persoane juridice trimise în judecată, cu peste 200% față de 2012.

În anul 2015, instanțele de judecată au condamnat definitiv un număr de 973 inculpați, față de 743 în 2012. Deși se înregistrează o creștere în intervalul analizat, față de 2013 (1051) și 2014 (1138) a scăzut numărul persoanelor condamnate definitiv de instanțe. A crescut semnificativ numărul de persoane juridice condamnate definitiv, de la 1 în 2012 la 21 în 2015.

Raportat la calitatea persoanelor, numărul persoanelor față de care s-a dispus trimiterea în judecată și care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante a crescut cu 49,7%, de la 332 în anul 2012 la 497 în 2015.

În intervalul 2012-2015, au fost condamnați definitiv 24 demnitari, 100 de reprezentanți ai autorităților locale, 54 magistrați, 382 ofițeri și agenți de poliție (numărul acestora triplându-se, de la 71 persoane în 2012 la 231 persoane în 2015), 275 persoane din instituții financiare și alte instituții de control și 69 avocați.

S-a înregistrat o creștere a numărului persoanelor condamnate definitiv care activau în mediul privat, de la 494 în 2012 la 511 în 2015 și aproape o dublare a numărului persoanelor condamnate definitiv care activau în sectorul privat, de la 249 în 2012 la 462 în 2015.

Menţinerea importanţei şi complexităţii cauzelor finalizate prin rechizitoriu se relevă şi prin prisma valorii prejudiciului total reţinut în actele de trimitere în judecată, care este în cuantum de 753 milioane euro în 2015, față de 320,4 milioane euro în 2012.

În continuare s-a acordat atenţie recuperării prejudiciului cauzat prin infracţiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind în 2015 de aproape jumătate de miliard de euro (493,46 milioane euro), cea mai mare valoare de la înființarea DNA și aproape dublă față de 2012, când valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 264 milioane euro.

Cuantumul prejudiciilor recuperate în cursul procesului penal a crescut de mai mult de 100 de ori în intervalul 2012-2015 (3,97 milioane euro în 2012 la 407,47 milioane euro în 2015).

Mai multe informații privind activitatea DNA în intervalul 2012-2015 se regăsesc în anexa nr. 11.



3.3.3 Progresul înregistrat procesul de soluţionare a dosarelor de mare corupţie

La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la sfârșitul anului 2011 pe site-ul ICCJ erau publicate 3.570 hotărâri în rezumat și 64.101 hotărâri cu textul integral, iar la finalul anului 2015 erau publicate 4.612 decizii relevante în rezumat și 117.176 decizii cu textul integral (anonimizate), inclusiv deciziile privind sesizările prealabile.

Alte activități de menționat sunt ședinţe de unificare a practicii desfăşurate periodic la nivelul tuturor celor patru secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum și utilizarea celor două mecanisme procedurale de unificare a practicii, respectiv Recursul în interesul legii (fiind soluţionate: în anul 2012 = 19 recursuri, în anul 2013 = 22 de recursuri; în anul 2014 = 9 recursuri; în anul 2015: 28 de recursuri) şi Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (fiind soluţionate, în anul 2013: o sesizare (în materie civilă); în anul 2014: = 41 de sesizări (13 în materie civilă + 28 în materie penală); în anul 2015: = 80 de sesizări (47 în materie civilă şi 33 în materie penală).

În ceea ce priveşte evoluţia soluţionării dosarelor de mare corupţie în perioada de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie situația este următoarea:



Perioada__Nr._cauze_de_corupție_la_nivel_înalt_soluționate_în_prima_instanță_de_secția_penală'>Perioada

Nr. cauze de corupție la nivel înalt soluționate în prima instanță de secția penală

2011

15

2012

20

2013

10

2014

12

2015

11



Perioada

Complet format din

Nr. cauze de corupție la nivel înalt soluționate

2011

9 judecători

4

5 judecători

5

2012

5 judecători

12

2013

5 judecători

15

2014

5 judecători

13

2015

5 judecători

11

Cu toate demersurile întreprinse, problema spaţiului adecvat desfăşurării activităţii ÎCCJ rămâne în continuare nerezolvată. Soluţiile oferite până în prezent de autorităţile competente s-au dovedit ineficiente, astfel încât dobândirea de către ÎCCJ a unui sediu adecvat desfăşurării activităţii sale rămâne, în continuare, o necesitate imperioasă.

3.3.4 Implementarea strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ

În ceea ce privește activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), în anul 2015, parchetele nespecializate au soluţionat 231819 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 381 acte de sesizare a instanţei – în creştere faţă de anul trecut (329 rechizitorii şi 52 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 924 inculpaţi20, printre care: 63 profesori21, 2 directori de liceu, 2 inspectori şcolari, 36 medici, 1 manager spital, 1 manager casa de asigurări de sănătate, 80 lucrători de poliţie, 6 agenţi poliţie de frontieră, 13 primari, 1 viceprimar, 38 alţi funcţionari în administraţia publică locală, 2 comisari ai Gărzii Naționale de Mediu, 1 funcţionar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 1 consilier juridic în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, 2 inspectori Inspectoratul Teritorial de Muncă, 2 inspectori fiscali ANAF, 14 controlori legitimaţii transport feroviar public, 2 funcționari ai Registrului Auto Român, 2 agenţi de penitenciar, 6 instructori auto.



A crescut numărul rechizitoriilor întocmite în cauze având ca obiect infracţiuni de luare de mită, de la 105 în 2014, la 119 rechizitorii în 2015, numărul inculpaţilor arestaţi pentru luare de mită (de la 32 în 2014 la 49 in 2015) şi s-a dublat numărul inculpaţilor arestaţi pentru abuz în serviciu, infracţiune asimilată faptelor de corupţie (de la 11 în 2014 la 22 in 2015).

Tipologii de comitere a faptelor de corupţie identificate în cauzele cu finalitate judiciară în 2015, trasate drept proprietăţi pentru activitatea viitoare – zone de risc major, consecinţele acestora fiind dintre cele mai grave:

  • Învăţământ – fapte de corupţie pentru facilitarea absolvirii unor cursuri universitare/liceale şi alte forme de pregătire fără ca acestea să fie efectiv frecventate de studenţi/elevi/cursanţi şi fără ca examenele să fie susţinute sau promovate, fraudarea examenelor de bacalaureat, evaluare naţională, universitare, public/privat. Urmare celor sesizate de Ministerul Public şi DGA, au fost luate o serie de măsuri de prevenire a faptelor de fraudare a examenului naţional de bacalaureat, prin instalarea camerelor de supraveghere audio-video în toate sălile de examen şi corectarea lucrărilor în alt judeţ.

  • Sănătate - păgubirea sistemului de asigurări sociale de sănătate prin decontări ilegale a analizelor, medicamentelor, tratamentelor medicale (implicarea farmaciilor, a furnizorilor de medicamente, a medicilor de familie şi a medicilor specialişti - public şi privat în emiterea de documente medicale falsificate: reţete false, diagnostice false, in schimbul obţinerii de către manageri sau terţi a unor foloase sau comisioane); fraudarea sistemului de asigurări sociale, prin eliberarea frauduloasă a unor certificate, avize, acte medicale care dau vocaţia la obţinerea ilegală a unor pensii sau compensaţii băneşti; condiţionarea îndeplinirii actului medical de remiterea unor foloase necuvenite; abuz în procedurile de achiziţii publice;

  • Primării şi consilii locale - combaterea infracţiunilor de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie comise în procedurile de achiziţii publice; combaterea corupţiei legată de retrocedarea terenurilor/pădurilor şi defrişările ilegale de pădure; eliberarea anumitor avize;

  • Ordine şi siguranţă publică – fapte de corupţie pentru eliberarea de documente de identitate false ori pentru a nu se aplica sancţiuni rutiere (într-un singur dosar al PICCJ - SUPC au fost trimişi în judecată 22 agenți de poliție din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila – Biroul Rutier), corupţie în procesul de obţinere a permisului de conducere auto.

În ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu comise în procedura achiziţiilor publice, efect al recomandărilor din ultimul raport MCV, transpuse în priorităţi ale activităţii Ministerului Public, în 2015 parchetele nespecializate au întocmit 15 rechizitorii şi au încheiat 4 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Distinct de acestea, dintre rechizitoriile întocmite în cauze având ca obiect infracţiuni de conflict de interese, un număr de 20 vizează fapte în legătură cu procedurile de achiziţie publică, în total fiind sesizate instanţele în 35 cauze având ca obiect infracţiuni în legătură cu procedurile de achiziţie publică, un progres semnificativ faţă de anii precedenţi.

Din datele disponibile Ministerului Public, în 2015 au rămas definitive 242 hotărâri judecătoreşti în materia infracţiunilor de corupţie mică – în creştere cu 54% faţă de anul 2014, prin care s-a dispus condamnarea a 313 inculpaţi şi achitarea totală a 7 inculpaţi, reprezentând 2,18 % din numărul total al persoanelor judecate definitiv pentru corupţie mica 22.

Printre inculpaţii condamnaţi definitiv se află 3 primari, 4 profesori, 1 director liceu, 5 medici, 47 controlori de trafic feroviar, 25 agenţi de poliţie, 1 director administraţia pieţelor Bucureşti, 2 funcţionari în cadrul primăriei - Administraţia domeniului public, 1 funcţionar  Direcţia Impozite şi Taxe Locale, 1 consilier direcţia pentru agricultură consiliu judeţean, 1 consilier juridic Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, 1 referent APIA, 1 funcţionar public psiholog, 2 comisari garda de mediu, 3 funcţionari Registrul Auto Român, 1 operator serviciu de ambulanţă, 1 inspector tehnic ITP, 1 pădurar, 3 funcţionari de penitenciar, 2 instructori auto.

Pedeapsa închisorii cu executare în detenţie a fost aplicată faţă de 44 inculpaţi (pondere de 13,75 % din totalul persoanelor condamnate în perioada de referinţă), dintre care 24 pentru luare de mită, în rest fiind cu suspendare sub supraveghere. Recomandările procurorului general către procurori au fost de a se examina cu atenţie temeinicia sentinţelor prin care sunt aplicate pedepse prea blânde, cu o atenţie specială la modalitatea de executare, în vederea declarării căilor de atac, în special în ceea ce priveşte fapte de corupţie sistemică reţinute în zone de risc înalt.

Evoluţiile față de perioada similară a anului anul 2014 sunt reliefate de procentajul mic al soluţiilor de achitare (2,18 %), creşterea numărului de hotărâri definitive (de la 157 la 242), creşterea numărului de inculpaţi condamnaţi (de la 225 la 313), dublarea numărului inculpaţilor condamnaţi pentru infracţiunea de luare de mită (de la 75 la 146), creşterea numărului pedepselor pentru abuz în serviciu, infracţiune asimilată celor de corupţie (de la 17 la 38).

În ceea ce priveşte activitatea de recuperare a prejudiciilor cauzate statului, se pot exemplifica măsurile asigurătorii dispuse de procurori (fără DNA) în dosarele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală23, valoarea acestora fiind de aprox. 402 milioane euro, în creştere cu 295% faţă de anul trecut. A fost recuperată efectiv suma totală de aprox. 30 milioane euro, prin plata efectuată de suspecţi sau inculpaţi în cursul urmăririi penale.

Serviciul de îndrumare şi control a întocmit şi diseminat procurorilor o analiză a cauzelor soluţionate de procurori în această materie, în care sunt surprinse aspecte de bune-practici şi practica neunitară.

A crescut numărul rechizitoriilor întocmite în cauze având ca obiect infracţiuni de spălare a banilor, de la 74 în 2014 la 89 în 2015 (parchete nespecializate şi DIICOT), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 414 inculpaţi (dintre care 35 persoane juridice).Obţinerea unor astfel de rezultate a fost posibilă şi datorită continuării demersurilor pentru delegarea în cadrul parchetelor a unor poliţişti, pentru a spori eficienţa în cauzele de mare complexitate.

Un rol important l-au avut inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală, detaşaţi la parchete, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni economico-financiare. Numărul iniţial de 280 de posturi de specialist antifraudă a fost suplimentat în 2015 cu 60 de posturi, prin H.G. nr. 326/2015 din 13 mai 2015 - la data suplimentării numărului de posturi de specialiști antifraudă, în Ministerul Public erau ocupate prin detașarea inspectorilor antifraudă un număr de 257 de astfel de posturi.


Yüklə 0,57 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin