Raportul final privind implementarea
Confiscarea averii pe cale civilă
Yüklə 0,57 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Conflict de interese
- Activitatea proprie a PÎCCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică
- 5 rechizitorii şi un acord de recunoaştere a vinovăţiei
- Măsuri administrative pentru asigurarea integrității corpului profesional
- 3.3.5. Creşterea gradului de recuperare a produselor provenite din infracţiuni
- 14818 rapoarte de tranzacţii suspecte şi sesizări
- 69 operaţiuni suspecte de spălare a banilor pentru suma de peste 45 mil. euro.
- Obiectiv specific 3.2 )
- 4. PUNCTE SLABE 4.1. Deficiențe în implementarea SNA
Confiscarea averii pe cale civilă La nivelul instanței supreme au rămas definitive 9 hotărâri judecătorești prin care s-a dispus confiscarea parțială a averii nejustificate, în baza Legii nr. 115/1996, ca urmare sesizărilor Agenției Naționale de Integritate, toate aceste cauze fiind supuse unor analize periodice efectuate de PÎCCJ. Conflict de interese În anul 2015 au fost soluţionate 236 cauze având ca obiect infracţiuni de conflict de interese, fiind întocmite 44 acte de sesizare a instanţei (38 rechizitorii şi 6 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), privind 54 inculpaţi24, dintre care: 18 primari; 2 consilieri locali; 4 funcţionari direcţie silvică; 2 directori societate comercială la care unitatea administrativ teritorială, prin consiliul local, este unic asociat; 1 director medical spital; 2 directori executivi Agenția de plăți în agricultură, 1 consilier superior primărie, 1 director societate naţională de transport feroviar, 1 preşedinte casă de asigurări de sănătate, 1 deputat. Din datele disponibile rezultă că în 23 cauze dintre cele soluţionate sesizarea aparţine Agenţiei Naţionale de Integritate – în 6 cauze au fost întocmite rechizitorii iar în 17 au fost dispuse soluţii de clasare. În aproximativ 60% dintre rechizitorii sesizarea este din oficiu. În această materie au rămas definitive 12 hotărâri judecătoreşti, prin care s-a dispus condamnarea a 8 inculpaţi (1 cu executare), faţă de 2 inculpaţi s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei iar 2 inculpaţi au fost achitaţi. Pentru unificarea practicii, procurorul general a întocmit două note de îndrumare cu privire la infracţiunea de conflict de interese, privind înţelesul sintagmei “raport de muncă” din art.301 C.p. şi natura juridică de act administrativ individual a hotărârii prin care consiliul local aprobă bugetul UAT. Cooperarea Ministerului Public cu Agenţia Naţională de Integritate a continuat, în anul 2015 reprezentanţii ANI au participat alături de procurori la reuniunile profesionale periodice ce au avut loc în anul 2015, care au inclus şi problematica infracţiunilor de conflict de interese; Serviciul de îndrumare şi control a continuat să examineze, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, soluţiile de clasare cu privire la care ANI a apreciat că se impune infirmarea din oficiu.
În anul 2015, procurori din cadrul SUPC au întocmit:
În anul 2015 SUPC a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de aprox. 65 milioane euro în cauze având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală. În luna martie 2015 a rămas definitivă sentinţa penală nr.797/6.11.2014 a Tribunalului Arad prin care s-a dispus, pe lângă condamnarea inculpatului T.S. la 3 ani închisoare cu executare pentru infracţiunea de luare de mită (291 acte materiale), confiscarea extinsă cu privire la următoarele bunuri: 108.115 euro, 4.120 dolari, 500 GBP, 51.244 lei, un cabinet stomatologic, un apartament şi 3 autoturisme. Inculpatul a fost cercetat şi trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr.12/P/2014 al Parchetului de pa lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția de urmărire penala si criminalistica.
În anul 2015 au fost eliberaţi din funcţie 5 procurori, ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni, dintre care 3 pentru corupție. Un nr. de 2 procurori au fost eliberați din funcție prin excluderea din magistratură ca urmare a aplicării unor sancţiuni disciplinare; 4 procurori au fost suspendaţi ca urmare a arestării preventive, 10 procurori au fost suspendați ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni iar 6 procurori au fost sancţionaţi disciplinar (4 – avertisment, 1 - diminuarea indemnizației, 1 – suspendare din funcție) . În calitate de titular al acțiunii disciplinare, în anul 2015 procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la abateri disciplinare comise de 2 procurori. În anul 2013, o echipă de experți însoțită de reprezentanții Secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA 2012-2015) au desfășurat misiunea de evaluare a implementării SNA în cadrul PÎCCJ având ca tematică de evaluare: accesul de informații de interes public, declararea averilor și conflictele de interese, raportul urmând a fi supus aprobării în cadrul reuniunii platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție.
În practica parchetelor şi a instanţelor de judecată se constată o creştere semnificativă a indicatorilor privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni.
De asemenea, practica unităţilor de parchet, dar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin hotărâri definitive, a consacrat autonomia infracţiunii de spălare a banilor, respectiv posibilitatea de a condamna un inculpat pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, fără a exista o condamnare pentru infracţiunea predicat, anterioară sau simultană. În perioada 2012-2015, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a primit peste 14818 rapoarte de tranzacţii suspecte şi sesizări. Pe baza acestor rapoarte, Oficiul a diseminat 1826 de produse de intelligence către agenţiile de aplicare a legii (PICCJ), dintre care 11 sesizări au cuprins indicii temeinice de spălare a banilor cu suspiciuni conexe de finanţare a terorismului. Plenul ONPCSB a decis suspendarea a 69 operaţiuni suspecte de spălare a banilor pentru suma de peste 45 mil. euro. În vederea implementării Deciziei 2007/845/JAI, MJ, prin Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, asigură realizarea schimbului de date şi informaţii cu structurile similare din Uniunea Europeană şi reţelele internaţionale specializate în identificarea şi recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni. În anul 2013 Au fost soluţionate cu 28,3% mai multe lucrări, respectiv 172 lucrări, faţă de 134 în anul 2012. Din acestea, 116 cereri au fost primite de la oficiile de recuperare a creanţelor/instituţiile cu atribuţii similare din Statele UE şi non-UE (faţă de 55 în anul 2012) şi 56 de lucrări primite de la agenţiile naţionale (faţă de 79 în anul 2012). S-a înregistrat astfel o dublare a numărului de lucrări soluţionate de structura din cadrul MJ la cererea autorităților corespondente străine. De asemenea, au fost respectate termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007. Au continuat reuniunile Grupului de lucru privind facilitarea implementării procedurilor legale în materia valorificării bunurilor sechestrate şi confiscate în cadrul procesului penal, accentul fiind pus pe aplicarea dispozițiile procedural-penale în materia valorificării anticipate a bunurilor mobile sechestrate. Primul-ministru a aprobat prin Memorandum direcțiile de acțiune în vederea eficientizării procesului de recuperare și valorificare a creanțelor provenite din infracțiuni: completarea atribuțiilor Oficiului în sensul gestionării sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, urmată de promovarea unui act normativ care să reglementeze unitar activitatea de administrare și valorificare a acestor creanțe. Evaluările internaţionale (în special în cadrul Platformei ARO, realizate de către Comisia Europeană și Europol, ca subiect în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi prin raportul de audit realizat de către Institutul Basel pentru Guvernare) care au vizat activitatea Oficiului au relevat deplina conformitate a acestuia cu prevederile Deciziei Consiliului 2007/845/JAI, fiind calificat ca o unitate foarte activă şi cu o înaltă specializare. În anul 2014 au fost soluţionate cu 13% mai multe lucrări, respectiv 203 lucrări, faţă de 179 în anul 2013. Din acestea, 128 de cereri au fost primite de la oficiile de recuperare a creanţelor/instituţiile cu atribuţii similare din Statele UE şi non-UE (faţă de 117 în anul 2013) şi 75 de lucrări primite de la agenţiile naţionale (faţă de 62 în anul 2013). A existat, astfel, o creştere cu 20% a numărului de lucrări soluţionate de structura din cadrul MJ la cererea DNA, DIICOT şi a Inspectoratelor teritoriale ale Poliţiei Române. De asemenea, au fost respectate termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007 (din cele 128 de cereri primite din străinătate, 9 au avut termen de opt ore). Cele mai dese schimburi de date şi informaţii se derulează în continuare cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania şi Marea Britanie. Cauzele în care aceste cereri au fost transmise sunt în general cele privind fapte săvârşite de cetăţeni români – de cele mai multe ori în asociere cu cetăţeni străini. Cele mai frecvente infracţiuni: skimming, participare la un grup criminal organizat, furt, trafic de fiinţe, spălarea banilor, falsificarea de mijloace de plată. Activitatea MJ în domeniul schimbului de date şi informaţii cu structurile similare din Uniunea Europeană şi reţelele internaţionale specializate în identificarea şi recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni a fost reflectată pozitiv în Raportul MCV din ianuarie 2014. Au fost soluţionate ori sunt în curs de soluţionare 216 lucrări primite pe parcursul anului 2015, faţă de 205 în anul 2014. Din acestea, 140 de cereri au fost primite de la oficiile de recuperare a creanţelor/instituţiile cu atribuţii similare din 19 state (dintre care 3 state non-UE), comparativ cu 128 în anul 2014, respectiv 77 de lucrări primite de la agenţiile naţionale (faţă de 75 în anul 2014). În general au fost respectate termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007 (din cele 140 de cereri primite din străinătate, 9 au avut termen de opt ore). Cele mai dese schimburi de date şi informaţii se derulează în continuare cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania şi Marea Britanie. Cauzele în care aceste cereri au fost transmise sunt în general cele privind fapte săvârşite de cetăţeni români. Cele mai frecvente infracţiuni sunt: participare la un grup criminal organizat, trafic de persoane, spălarea banilor, fraude, inclusiv împotriva intereselor financiare ale UE. A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate. Astfel, în baza Tratatului bilateral de asistenţă juridică reciprocă încheiat între România şi Statele Unite ale Americii partea americană a notificat Oficiul din cadrul MJ cu privire la intenţia de a transfera autorităţilor române competente suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române. Suma a fost partajată între Ministerul Justiţiei (100000 USD) şi Structura Antidrog a Poliţiei Române (300.000 USD). Acest acord constituie un exemplu concret de implementare a parteneriatului strategic România - SUA şi totodată un semn de recunoaştere a contribuţiei autorităţilor române la activitatea de confiscare a bunurilor rezultate din infracţiuni. În 2015, MJ a promovat proiectul de lege privind înființarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, instituţie publică de interes național cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției. În procesul de elaborare au fost utilizate aproximativ 120 de propuneri și comentarii transmise de instituții publice și organizații non-guvernamentale. Pe lângă dezbaterea publică din mai 2015, în perioada martie – mai 2015 au avut loc și alte dezbateri la care au participat peste 150 de reprezentanți ai instituțiilor publice și ai unor asociații non-guvernamentale, precum și experți din alte structuri corespondente (SUA, Franța, Olanda). Operaţionalizarea Agenţiei reprezintă un proces complex, care presupune, printre altele, următoarele activităţi:
Una din primele etape în operaţionalizarea Agenţiei constă în aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare. Astfel, în data de 16.02.2016, MJ a publicat pe pagina proprie de Internet, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, a organigramei, a parcului auto şi a modului de utilizare a acestuia şi pentru modificarea hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Principalele atribuţii ale Agenției, care vor deveni efective din a doua jumătate a anului 2016 sau începând cu anul 2017, după caz: 1. Administrează și ține evidența sumelor de bani care fac obiectul sechestrului potrivit art. 252 alin. (2) din CPP, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile în condițiile art. 252 alin. (3) din Codul de Procedură Penală, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, prevăzute de art. 2521 din CPP, precum și a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente, care fac obiectul popririi potrivit art. 254 alin. (1) din CPP; 2. La solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, Agenția depozitează temporar și administrează bunurile mobile sechestrate a căror valoare individuală depășește, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei a sumei de 15.000 de euro; în acest scop, Agenția este numită custode, în sensul art. 252 alin. 9. CPP; 3. Din dispoziția procurorului, a judecătorului de drepturi și libertăți sau a instanței de judecată, Agenția procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate, în cazurile prevăzute de art. 2521 CPP; 4. Ţine evidenţa imobilelor asupra cărora a fost solicitată intabularea ipotecii legale, în condiţiile Codului de procedură penală, precum şi a imobilelor asupra cărora a fost solicitată notarea măsurii asigurătorii, în baza ordonanţei procurorului sau a încheierii judecătorului; 5. Ţine evidența hotărârilor prin care s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse dispuse de instanțele române, precum și a celor comunicate autorităților române de către instanțe străine; 6. Dezvoltă și gestionează sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, ca sistem unic de monitorizare a bunurilor sechestrate, confiscate și valorificate în cadrul procesului penal; 7. Acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală, a instanțelor de judecată ori a organelor în drept a prelua sau a valorifica bunurile confiscate, asistență privind utilizarea celor mai bune practici în materia identificării, administrării și valorificării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare și confiscare și poate participa la elaborarea procedurilor de lucru privind aceste activități; 8. Acordă, la solicitarea organului care procedează la aplicarea sechestrului, potrivit art. 252 alin. (1) din CPP, asistență pentru evaluarea bunurilor sechestrate. În acest sens, Agenția comunică, la cerere, tabele, ghiduri și orice alte instrumente suport, în vederea evaluării bunurilor de către organele care procedează la aplicarea sechestrului. Aceste tabele, ghiduri și instrumente suport pot fi publicate pe pagina de Internet a Agenției; 9. Acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, asistență în ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de sechestru și confiscare primite de la/transmise către organe judiciare din alte state membre ale Uniunii Europene; 10. Acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, asistență în ceea ce privește identificarea de spații optime pentru depozitarea bunurilor sechestrate. În acest scop, Agenția poate încheia protocoale de cooperare cu autoritățile administrației publice centrale și locale. Cu sprijinul tehnic al Serviciului Programe Europene din cadrul MJ, Oficiul a reuşit, în perioada 2011-2015 să atragă finanţare externă de peste 1 milion de euro pentru proiecte destinate formării profesionale a peste 150 de judecători, procurori şi poliţişti, în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni, spălării de bani şi investigaţiilor financiare. Mai multe informații despre aceste proiecte se regăsesc în anexa nr. 12.
Agenția Naționale de Integritate este instituția ce are competență exclusivă în combaterea corupției prin măsuri administrative. Potrivit unor serii de standarde internaționale, constatarea și sancționarea unor conflicte de interese sau incompatibilități, reprezintă deja un instrument de prevenire a unor fapte de corupție care se înscriu în sfera legislației penale. Așa cum o arată și rapoartele MCV ale Comisiei Europene, ANI a realizat un istoric semnificativ de cazuri în perioada supusă evaluării, aproximativ 8.115 dosare. Astfel, s-au constatat 1005 cazuri de incompatibilitate, 343 cazuri de conflicte de interese administrative, 89 cazuri privind constatarea unor diferențe nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate, dar și 222 cazuri de conflicte de interese penale și 117 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea infracțiunilor asimilate faptelor de corupție, fals în declarații, etc. De asemenea, în ceea ce privește urmărirea finalității cazurilor instrumentate de inspectorii de integritate, menționăm că în perioada supusă evaluării, rata de confirmare prin care au fost menținute incidentele de integritate25 se situează la un nivel înalt, respectiv 80%. Până la nivelul anului 2015, cazurile în care incidentele de integritate au rămas definitive și au ajuns pe rolul entităților cu rol în luarea măsurilor disciplinare, sunt în număr de 561. Astfel, menționăm că în 129 de cazuri Comisia de Disciplină a eliberat din funcție persoana evaluată, în 67 de cazuri au fost aplicate alte sancțiuni disciplinare (reduceri salariale, suspendarea dreptului de a avansa în gradul de salarizare sau în funcție pentru o perioadă determinată de timp, aplicarea de avertismente scrise sau verbale, transferarea persoanei evaluate la altă instituție, retrogradarea în funcția publică pe o perioadă determinată de timp, etc.), iar în 365 de cazuri nu au fost aplicate sancțiunile disciplinare (persoana evaluată a demisionat sau și-a încheiat mandatul înainte de transmiterea raportului de evaluare la Comisia de Disciplină, persoana evaluată a demisionat sau și-a încheiat mandatul înainte de luarea unei decizii de către Comisia de Disciplină, Comisia de Disciplină a refuzat să ia vreo măsură sau să dezbată cazurile persoanelor,etc.). În ceea ce privește averile nejustificate, în pofida unor limitări de ordin legislativ (e.g. termen de prescripție de 3 ani), numărul acestora a crescut constant, Agenția constatând diferențe între averea dobândită și veniturile realizate în valoare de aprox. 25 milioane Euro, dintre aceștia aprox. 3 milioane Euro fiind deja confiscați și virați la bugetul de stat. Consecința directă a activității desfășurate de ANI pe partea de combatere a corupției, a fost creșterea gradul de conștientizare cu privire la obligațiile persoanelor prevăzute de Legea nr. 176/2010. Concret, numărul de sancțiuni administrative pentru nedepunerea declarațiilor de avere și de interese, pentru neaplicarea sancțiunilor disciplinare ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare etc., a scăzut de la 969 în anul 2014, la 596 în anul 2015. De asemenea, o altă consecință se reflectă în numărul mare de solicitări de puncte de vedere primite de la persoane fizice sau juridice. Agenția a emis 1176 de puncte de referitoare la posibilitatea producerii unei stări de incompatibilitate la posibilitatea producerii unui conflict de interese, precum și la modalitatea de completare / depunere a declarațiilor de avere și de interese.
Evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot jalona provocările și pentru următorii ani:
Din analiza rapoartelor de autoevaluare transmise de către instituțiile administrației publice locale, MDRAP a identificat următoarele aspecte negative:
La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție. Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015, referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta cunoaștere și aplicare a cadrului normativ. Problematica subsumată SNA se completează cu aspectele semnalate în Raportul anticorupție al UE și în cel mai recent raport elaborat în cadrul MCV. Totodată, anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO (Grupul statelor împotriva corupției – Consiliul Europei) în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. Anul acesta va fi dat publicității al doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate, achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor – circuite financiare și beneficiarul real. Yüklə 0,57 Mb. Dostları ilə paylaş:
|