Raportul final privind implementarea

10. Măsura preventivă referitoare la distribuirea aleatorie a sarcinilor de serviciu cuprinde trei indicatori: numărul de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a sarcinilor de serviciu, numărul de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie şi numărul de măsuri luate de conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate. La nivelul administrației publice centrale au existat 7017 de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu, au fost înregistrate 21 nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie și 110 măsuri luate de conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate. În ceea ce privește autoritățile independente au existat 202 de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu, fără a exista nereguli în sistemul de distribuire aleatorie a sarcinilor de serviciu.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 110 măsuri luate de conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate.

11. Lista indicatorilor care definesc măsura de prevenire referitoare la interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice (pantouflage) cuprinde numărul de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage, numărul de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens, numărul persoanelor care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici, numărul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea/ dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici. În continuare se situează numărul de măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage, numărul de încălcări ale prevederilor, numărul solicitărilor către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare, numărul sancţiunilor aplicate de către instanţe şi numărul de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control.

În ceea ce privește administrația publică centrală există 56 de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage, existând 192 persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici și 13 persoane care îşi desfăşoară activitatea/ dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii). Nu au existat măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage. S-a înregistrat un număr de 22 de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control şi care intră sub incidenţa art.13 alin.(1), diferenţiat pe domenii majore de activitate. La nivelul autorităților independente există 9 regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage. În 7 instituţii există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens. Un număr de 6 persoane au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici.

12. Pentru măsurile referitoare la Registrul abaterilor de la conduită ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi personalului contractul cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE la nivelul autorităților independente nu s-au înregistrat încălcări ale normelor, însă în ceea ce privește administrația publică centrală au existat 79 de situații de încălcare a normelor și 24 de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor.

La nivelul administrației publice centrale au fost adoptate 24 măsuri administrative pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor.

13. Referitor la Codul de conduită al personalului cu atribuţii de control în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, la nivelul autorităților independente nu s-au înregistrat încălcări ale normelor, fiind organizate 2 acțiuni de formare profesională. În schimb, la nivelul administrației publice centrale pentru implementarea acestei măsuri preventive au fost organizate 109 de activități de informare/prezentare la care au luat parte 1.406 de persoane (din cadrul MAI – 1083 participanți și MADR-323 participanți). Totodată, s-au înregistrat 44 de situații de încălcări ale normelor (toate în cadrul MAI).

Centralizatorul indicatorilor de evaluare, defalcat pe ministere, instituții independente și administrație publică locală se regăsește în anexa nr. 5.

2.2. Portalul sna.just.ro

În vederea facilitării accesului la informații de interes public, MJ a creat portalul SNA, ca instrument de sprijin în procesul de implementare al SNA 2012–2015. Însă, acest instrument este unul depășit din punct de vedere tehnic, neexistând în prezent fonduri pentru dezvoltarea sa. Pentru a servi scopului pentru care a fost creat, în cadrul portalului a fost dezvoltată o secțiune ce dă posibilitatea utilizatorului să completeze on-line, chestionarul măsurilor preventive. Această secțiune este accesibilă doar angajatului desemnat la nivel instituțional, responsabil cu implementarea SNA și conține lista măsurilor preventive, cu indicatorii de evaluare aferenți, organizată sub forma unui chestionar. În acest sens, Secretariatul tehnic al SNA a transmis fiecărei persoane responsabile utilizator și parolă pentru a putea accesa secțiunea on-line.

Din cauza modului în care a fost dezvoltată secțiunea, precum și lipsa unor cunoștințe minime în domeniul IT ale utilizatorilor, este îngreunată completarea chestionarului on-line, datele introduse putând fi puse, cu ușurință, sub semnul îndoielii. Acest lucru face ca rezultatele generate, în urma completării chestionarului, să nu aibă aportul scontat iar concluziile trase din analiza datelor să nu fie conformă cu realitatea.

Prin îmbunătățirea portalului SNA va fi stimulată și creșterea transparenței instituționale, prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data), fiind creat un sistem mai facil de accesare neîngrădită a informațiilor de interes public, privind activitatea instituțiilor publice în domeniul integrității. Noul portal va putea oferi angajaților din instituțiile și autoritățile publice centrale o serie de proceduri operaționale model pentru aplicarea măsurilor preventive la nivelul instituțiilor, cât și mecanisme care să faciliteze punerea în aplicare a cadrului legal în domeniu (de exemplu, șabloane, instrucțiuni, formulare, mecanisme de control) ce vor putea fi descărcate și utilizate de orice instituție sau persoană interesată, contribuind la transparentizarea activităților anticorupție. Portalul va putea genera, astfel, date deschise de valoare ridicată (high value data) relevante inclusiv din perspectiva Open Government Partnership.

În 2013, a fost elaborat un raport¹² cu privire la utilizarea portalului, constatările și concluziile acestuia fiind prezentate mai jos:

Este nevoie de îmbunătățirea calității acestor date pe viitor. Altfel, colectarea lor nu ar fi decât un exercițiu fără sens, o irosire de timp și eforturi a celor implicați. Odată cu îmbunătățirea datelor se îmbunătățesc și informațiile. O analiza poate arăta ce funcționează, unde există îmbunătățiri și unde există zone de oportunitate (pentru intervenție). Aceste informații au potențialul de a informa/fundamenta deciziile strategice și politice referitoare la o mai bună implementare a măsurilor de prevenire a corupției. După aproximativ trei ani de centralizare a acestor date, nu este suficient să se analizeze doar progresul implementării. Cu toate că unele instituții publice au răspuns foarte laborios de-a lungul timpului, unele chiar într-o manieră foarte detaliată, aceste date rezultate puse laolaltă nu sunt suficiente.

Pentru o mai bună înțelegere a chestiunilor ridicate de acest instrument de evaluare, este important de reflectat mai întâi asupra problemelor care se tot repetă. Există itemi amănunțiți, cu consistență (itemi calitativi) și unități de măsură (itemi cantitativi). Asta presupune modalități diferite de agregare a datelor. Răspunsurile nu vor implica aceeași metodă de analiză; nu sunt standardizate, ceea ce înseamnă că nu se poate face comparație în timp și nici între instituțiile publice, iar în unele situații, nu se pot face comparații nici în cadrul aceleași instituții. Există o deficiență în ceea ce privește măsurarea datelor. Pentru un număr de întrebări, unii respondenți aleg să măsoare răspunsul lor în zile, alții în luni, alții în ani.

Exemplul 1: Ministere care au răspuns cu “zile” și “luni”

Alte întrebări sunt cele care cer procente: unii au răspuns în procente (50%), alții pe o scală de la 1 la 10, în timp ce alții au răspuns cu adjective (”foarte ridicat”). În anumite cazuri (ca în exemplul 2) același minister răspunde la întrebare folosind standarde diferite, ca să nu mai vorbim de alte ministere sau instituții. Răspunsurile nu pot fi comparabile și au fost eliminate.

Exemplul 2: Minister care utilizează “1”, “100%”, “.75” și intervalul “0-100%”

O altă chestiune privind comparabilitatea este întrebarea la care respondenții au răspuns cu intervaluri numerice în loc de numere exacte. Acest fapt denotă în mod clar că numărul exact nu a fost la îndemână, ceea ce în anumite cazuri nu este o problemă, pentru că se va putea face estimare. Oricum, este nevoie de o cifră pentru a fi posibilă o comparație cu alte răspunsuri. De exemplu, unul dintre răspunsurile la întrebarea referitoare la gradul de cunoaștere de către angajați a măsurilor anticorupție (întrebarea 1.8) a fost ”36%-98%”, ca în exemplul 3. Acest interval nu furnizează informații utile, deși, tehnic există răspuns.

Exemplul 3: Minister care a furnizat intervale de procente

Mai mult decât atât, există un aspect referitor la cronologie. Unii răspund la întrebare referindu-se la anul trecut, în timp ce alții se referă la semestrul trecut. O altă chestiune legată de colectarea datelor mai implică o problemă de timp. Instituțiilor publice li se cere să răspundă la acest chestionar o dată la șase luni, ceea ce înseamnă că datele pe două semestre ar trebui adunate la un an. Asta nu se întâmplă mereu, aspect problematic, care face ca datele să nu fie demne de încredere.

Exemplul: Data furnizate de un minister, semestrele (S1 și S2) în mod clar nu sunt adunate

În cele din urmă, din numărul și așa redus de instituții care au răspuns, există multe ale căror răspunsuri sunt suspecte. Cum reiese din exemplul 5 și 6, multe ministere și agenții independente au furnizat răspunsuri de zero ”pe linie” sau ”fără date”.

Exemplul 5: Date de la un minister cu “0” ca răspuns implicit


Exemplul 6: Date de la un minister cu “fără date” ca răspuns implicit

O ipoteză ar fi că acest lucru se întâmplă din motive diverse, ce rezidă din probleme profunde. Oamenii care primesc responsabilitatea de a completa chestionarul nu înțeleg: (a) întrebarea, (b) cum să completeze chestionarul; (c) nu au acces la informații; (d) nu dețin informațiile, deoarece instituția nu le colectează sau (e) nu au suficientă capacitate sau resurse. Cel mai probabil că este o combinație a acestor motive și chiar mai mult. Pentru a înțelege motivele reale, ar trebui intervievat un eșantion reprezentativ dintre acești oameni. Cu comentariile celui care îl aplică, acest instrument de evaluare se poate îmbunătăți.

Recomandări pentru îmbunătățirea datelor:

Cel mai bun pas pe care Secretariatul Tehnic din MJ îl poate face pentru a îmbunătăți calitatea datelor este să reconstruiască acest instrument de colectare a datelor. Asta nu înseamnă reconstruirea întrebărilor, deoarece este de importanță primordială ca acestea să rămână aceleași pentru a permite analiza în timp, dar și analiza între instituții. Deoarece reflectă SNA, întrebările adresate instituțiilor au fost menite să măsoare implementarea strategiei. Conținutul, în acest moment, nu este o problemă. Problema este instrumentul folosit pentru colectarea datelor.

Aceste probleme discutate mai sus trebuie plasate în context. Din nou, pentru ca datele să fie utile este nevoie să fie standardizate, altfel nu pot fi folosite pentru analiză. Standardizarea datelor poate fi rezolvată cu un instrument de evaluare îmbunătățit care să faciliteze răspunsurile și să ghideze instituțiile. Câteva corecții la procesul de colectare a datelor va face o diferență uriașă în ceea ce privește calitatea răspunsurilor.

În primul rând, secretariatul tehnic va trebui să determine setul comun de standarde care va fi folosit pentru a măsura datele. Standardele alese (unitățile de măsură) trebuie reflectate în instrumentul de evaluare pentru a îmbunătăți detaliile. Acesta trebuie să restrângă răspunsurile care nu corespund standardelor. Cel mai important, instrumentul trebuie să faciliteze și să ușureze răspunsurile și munca respondenților. Trebuie să fi capabil să-i ghideze mai bine și să le răspundă la întrebări.

Adesea, problema cu chestionarele ca acesta este că instrumentul de cercetare mai degrabă produce confuzie pentru respondent, decât să-i arate direcția și să-i ofere claritate. Aș recomanda să se continue investigarea cu privire la dificultățile acestui instrument, în primul rând discutând cu cei responsabili să îl aplice și să furnizeze date. După ce aceste aspecte sunt clarificate, următorul pas ar fost să se stabilească ce standarde sunt cel mai potrivite pentru a fi folosite pentru fiecare întrebare: de ex. răspuns calitativ sau cantitativ, răspunsuri închise sau deschise, număr sau interval de numere, zile sau luni și tot așa. În cele din urmă, grupul ar trebui să evalueze instrumentul curent care este utilizat și să vadă dacă pot fi furnizate caracteristicile necesare pentru a îmbunătăți calitatea datelor. Dacă nu, așa cum cred că este cazul, echipa are trebui să caute un nou instrument care ar putea să ghideze mai bine respondenții. Într-un raport viitor, aș discuta mai detaliat standardele recomandate, de asemenea, propunând un nou instrument de evaluare care va ușura povara celor care furnizează datele, celor care le curăță și le analizează.

Pentru a înțelege cât de eficient implementează instituțiile măsurile preventive din SNA este necesar să existe date consistente, de calitate și de încredere. Ca să le obținem, tehnologia aleasă trebuie să susțină acest scop final. În prezent acest lucru nu se întâmplă, dar cu câteva îmbunătățiri și clarificări, se poate. Mai mult decât atât, ca soluția tehnică să funcționeze trebuie contextualizată mai întâi în procesul de construire, ținând seama cine sunt respondenții și cu ce provocări se confruntă. Apoi, cu date mai bune, va exista o mai bună înțelegere a sincopelor și a modalităților de a le depăși.

3. REALIZĂRI

Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală 2008-2010, aproximativ 2500 de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu Ministerul Justiției (MJ) pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.

Stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (Direcția Națională Anticorupție - DNA, Agenția Națională de Integritate - ANI, Direcția Generală Anticorupție - DGA), contribuie la explicarea eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creștere a cetățenilor în instituțiile anticorupție.

Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârșirea de infracțiuni a condus la introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă alături de o creștere semnificativă a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare și confiscare.

Mecanismul deja instituționalizat prin SNA de evaluare reciprocă între instituțiile publice a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției.

Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante (prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese), investigațiile financiare (prin mărirea schemei de personal a Ministerului Public cu 400 de investigatori din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF), adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcţiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenţei.

A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România şi Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliţiei Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române.

La nivelul administrației publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA¹³: elaborarea de coduri de etică și conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv achiziții publice; implementarea unor proceduri on-Iine de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri și activități de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale, pentru informarea cetățenilor; constituirea de registre pentru evidenţa cazurilor de abţinere în luarea deciziei în situaţii de conflict de interese, respectiv privind evidența incidentelor de integritate.

O atenție deosebită a fost acordată domeniului achizițiilor publice. O serie de sesiuni de training au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul „Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor publice”, implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituții publice, organizații ale societăţii civile și parteneri internaţionali.

3.1. PREVENIREA CORUPȚIEI

OBIECTIVE SPECIFICE SNA:

1. 
   Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive
   
2. 
   Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice
   
3. 
   Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale
   
4. 
   Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale
   
5. 
   Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului
   
6. 
   Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice
   
7. 
   Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru
   
8. 
   Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale
   

3.1.1 La nivelul administrației publice centrale

În vederea remedierii vulnerabilităţilor specifice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive, au fost realizat următoarele demersuri:

A continuat implementarea Ordinul ministrului finanţelor publice (OMFP) nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare la nivelul ordonatorilor principali de credite și al entităţilor publice din subordinea acestora.

Activitatea în domeniul sistemelor de control intern/managerial a fost preluată de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de către Secretariatul General al Guvernului (SGG), potrivit prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 86/17.12.2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative și Ordinului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice.

Această preluare a avut loc în mod opac, netransparent, fără o dezbatere publică. OSGG a eliminat 2 din cele 4 standarde de integritate, respectiv funcțiile sensibile și gestionarea abaterilor.

Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, testată de către DGA în cadrul SNA 2008 – 2010, a fost extinsă în 4 instituții pilot: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS), ANAF și Administrația Națională a Penitenciarelor.

În ceea ce privește consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică, deși MDRAP a elaborat, în 2013, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, acesta nu a fost promovat. Proiectul avea, printre altele, drept scop completarea dispoziţiilor destinate reglementării instituţiei „consilierului de etică” prin detalierea regulilor referitoare la rolul instituţional al acestuia, la statutul şi condiţiile generale privind exercitarea atribuţiilor, la condiţiile generale în legătură cu procedura de desemnare şi obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a le detalia prin act administrativ intern, la condiţiile de numire şi incompatibilităţile specifice, la atribuţii şi răspunderea asociată exercitării acestora, precum şi la încetarea calităţii de consilier de etică; diversificarea atribuţiilor consilierului de etică prin introducerea unor activităţi distincte în legătură cu monitorizarea respectării normelor de conduită şi acordarea de consiliere în vederea înţelegerii şi aplicării corespunzătoare a acestora; clarificarea noţiunii de „activitate de consiliere etică”, respectiv stabilirea condiţiilor generale de organizare şi desfăşurare a acesteia.

O serie de instituții au operaţionalizat sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţiei.

În ceea ce privește domeniul datelor deschise, Guvernul României s-a alăturat inițiativei internaționale Open Government Partnership încă din anul 2011, afirmându-și angajamentul de a deveni un guvern mai deschis, mai responsabil și mai eficient prin promovarea transparenţei şi combaterea corupţiei, încurajarea participării civice la viaţa publică și folosirea noilor tehnologii în administrație. Aceste obiective s-au reflectat atât în primul Plan național de acțiune 2012-2014, cât și în Planul de acțiune 2014-2016, ambele fiind rezultate ale consultării și comunicării administrației centrale cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit prevederilor Deciziei Primului-Ministru nr. 105/2013, Cancelaria Primului-Ministru, asigură monitorizarea și coordonarea procesului de implementare a Planului naţional de acţiune.

Guvernul României a depus eforturi în îndeplinirea obiectivelor Open Government Partnership (OGP) și, în mod specific, a angajamentelor din planurile de acțiune. Au fost înregistrate progrese semnificative în domeniul datelor deschise, dovedite de: îmbunătățirea portalului național, creșterea numărului de instituții publice care încarcă sau și-au manifestat interesul în a publica seturi pe portalul unic – inclusiv de la nivel local, demersurile de standardizare a procedurilor, aplicații pentru demonstrarea utilității seturilor de date, informare și training la nivel central și local etc.

România se numără printre primele state care și-au manifestat interesul pentru implementarea Open Contracting Data Standard¹⁴, ca un instrument de transparentizare a achiziţiilor publice și, în același timp, de transpunere cât mai corectă a directivelor europene. Mai sunt pași de făcut în acest domeniu, însă, în prezent, Agenţia pentru Agenda Digitală a României lucrează la soluţiile tehnice, astfel încât standardul să fie funcțional în anul 2016. Mai multe informații privind inițiativele în domeniul datelor deschise se regăsesc în anexa nr. 6.

În perioada 2012-2015, Consiliul Superior al Magistraturii a monitorizat implementarea Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011-2016 și a planului de acțiune aferent acesteia. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2012, Inspecţia Judiciară a devenit un organism autonom în cadrul CSM, având personalitate juridică, şi care funcţionează potrivit principiului independenţei operaţionale. Au fost luate o serie de măsuri şi efectuate demersurile necesare pentru punerea în aplicare a noilor dispoziţii legale. Astfel, au fost ocupate, prin concurs organizat de CSM, posturile de inspector-şef şi inspector-şef adjunct; a fost suplimentat numărul de posturi de la 70 la 90; a fost aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, ce conține și criteriile şi procedura de evaluare a inspectorilor judiciari.

Prin Legea nr. 113/2015 a fost modificată și completată Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale în vederea implementării în legislația națională a recomandărilor GRECO. Conform raportului de evaluare al GRECO, legea, inițiată de Parlament, a preluat câteva dintre propunerile conținute în proiectul pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) l-a elaborat în anul 2012. Astfel, au fost luate măsuri adecvate pentru a asigura accesul AEP la informațiile financiare, în calitatea acesteia de organ responsabil pentru supravegherea finanțării partidelor politice; AEP poate să și controleze cheltuielile partidelor și candidaților, fiind dotată cu resurse materiale, umane și legale pentru a își îndeplini sarcinile într-un mod mai eficient decât până acum. AEP a primit totodată o responsabilitate centrală clară pentru a supraveghea în ansamblu finanțarea partidelor politice în România și poate să sesizeze organele de urmărire penală în cazul oricărei suspiciuni de săvârșire a unei fapte penale în legătură cu mandatul său. Termenul de prescripție (administrativ) al contravențiilor a fost extins de la 6 luni la 3 ani, ceea ce oferă AEP o posibilitate mult mai bună să urmărească posibilele încălcări ale legii.

Ca urmare a recomandărilor CE, a fost creată Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) prin fuzionarea Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice cu ANRMAP, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, ca principală instituție responsabilă pentru gestionarea investițiilor publice și pentru asigurarea calității cheltuielilor publice. Au fost continuate demersurile pentru transpunerea noilor directive în materia achizițiilor publice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 a fost aprobată Strategia națională în domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2015-2020, al cărei scop este crearea unui cadru stabil în acest domeniu, pentru a obține eficiență și economii, în condiții de integritate și responsabilitate. Strategia aduce o nouă abordare în domeniul achizițiilor publice, mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” și la costul întregului ciclu de viață al unei achiziții, de la supra-reglementare la o legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de ANAP. Strategia are în vedere o reașezare a sistemului, pornind de la funcțiile esențiale pentru o mai bună funcționare: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare și supervizare, sprijin operațional și help-desk, control și remedii și căile de atac. De asemenea, măsuri incluse în acest document au scopul să profesionalizeze personalul din domeniul achizițiilor publice, fapt care, pe termen mediu și lung, va contribui la cheltuirea eficientă a banului public prin creșterea calității procesului de achiziții și, implicit, prin creșterea capacității administrative.

În cadrul evenimentului organizat de Societatea Academică Română referitor la achizițiile publice din martie 2016¹⁵ s-a menționat faptul ANAP este activ implicată într-un screening detaliat al tuturor comportamentelor de pe piața românească din perspectiva rolului său preventiv. Numărul autorităților contractante înregistrate în SEAP a crescut constant, dar numai 3000 sunt active. În funcția sa de monitorizare anuală, ANAP a identificat 4 tipuri de nereguli a anunțurilor de atribuire: contracte atribuite cu mai puțin de 10% din valoarea estimată; contracte atribuite la valori mai mici de 85% din valoarea estimată (2015 fiind un an vedetă în acest sens); contracte atribuite în aria 95% – 100% din valoarea estimată cu un singur ofertant; contracte care au depășire de termen la publicarea anunțului de atribuire.

Cea mai importantă provocare în ceea ce privește prevenirea sistematică a conflictelor de interese, rămâne operaționalizarea deplină a sistemului „PREVENT”. În procesul de implementare al SNA, au fost efectuați pași importanți în realizarea sistemului informatic cu finanțare nerambursabilă, fiind elaborat și actul normativ care susține acest proiect, ca rezultat al cooperării dintre ANI și instituțiile partenere (ANRMAP, UCVAP, ICCJ, DNA, MJ, MFE, MDRAP, DLAF, ANSPDCP, AADR și Expert Forum). În prezent, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, acesta aflându-se în procedura de adoptare de către Senatul României.