3.1.2 La nivelul administrației publice locale
În 2012, la momentul inițierii implementării SNA 2012-2015, a fost publicat “Studiul diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală”, rezultat al proiectului cu același nume, derulat de fosta Unitate Centrală pentru Reforma Administrației Publice din cadrul Ministerului Administrației și Internelor16. Proiectul a fost cofinanțat din Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013, și a avut ca obiectiv general îmbunătățirea structurilor și proceselor proprii administrației publice locale, pentru a contribui la creșterea eficienței și eficacității organizaționale, precum și la creșterea gradului de responsabilizare al administrației, prin oferirea unui fundament solid în vederea elaborării de strategii pe termen lung destinate luptei împotriva fenomenului de corupție.
Una din activitățile derulate din cadrul proiectului a fost realizarea unui studiu sociologic cu privire la fenomenul de corupție în administrația publică locală. Studiul sociologic cuprinde o cercetare cantitativă la nivel național în rândul populației generale pe un eșantion reprezentativ de 4522 de subiecți adulți cu vârsta peste 18 ani și o cercetarea cantitativă în rândul reprezentanților administrației publice locale de la nivelul județelor, municipiilor, orașelor și comunelor (primari, viceprimari, consilieri locali, funcționari publici, înalți funcționari publici, manageri publici, administratori publici, consilieri contractuali, manageri cu contract de management, manageri cu contract de muncă, angajați contractuali, consilieri județeni, președinți consilii județene, șefi de deconcentrate etc.) pe un eșantion reprezentativ de 6023 de persoane.
Concluziile studiului au relevat, printre altele:
-
Cetăţenii sunt nemulţumiţi de procesul de consultare publică în timp ce reprezentanţii APL nu percep existenţa unei probleme în acest domeniu. Astfel, în timp ce mai mult de jumătate din cetăţeni (55,8%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de modalităţile de consultare a cetăţenilor pe diverse probleme ale administraţiei publice locale, trei sferturi dintre reprezentanţii APL se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi (75,9%) de modalităţile de consultare existente.
-
Cetăţenii nu sunt deplin informaţi cu privire la dreptul lor de a se plânge de calitatea serviciilor publice. Aproape toţi reprezentanţii APL (94,4%) şi patru din cinci cetăţeni (79,8%) consideră că este foarte important ca cetăţenii să formuleze reclamaţii atunci când lucrurile nu merg bine în furnizarea serviciilor publice de către autorităţile publice locale. Cu toate acestea trei din zece reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (29,1%) şi doi din cinci cetăţeni (41,1%) nu ştiu dacă există prevederi legale privind semnalarea deficienţelor în furnizarea serviciilor publice.
-
Frecvenţa cererilor de mită în cadrul autorităţilor publice locale continuă să fie percepută ca mare, în ciuda eforturilor legislative, instituţionale şi de prevenire realizate în România în ultimii 10 ani. Astfel, trei din cinci reprezentanţi APL (61,3%) şi mai mult de jumătate dintre cetăţeni (58,5%) consideră că funcţionarii solicită des sau foarte des bani sau cadouri pentru a da curs anumitor solicitări.
-
Frecvenţa dării de mită este percepută şi ea ca des întâlnită la nivelul administraţiei publice locale, confirmând că piaţa corupţiei se dezvoltă pe principiile cererii şi ofertei de corupţie. Astfel, aproape două treimi din cetăţeni (63,5%) şi mai mult de jumătate din reprezentanţii APL (54,8%) percep că cetăţenii oferă bani sau fac presiuni asupra funcţionarilor pentru ca aceştia să primească anumite foloase în schimbul rezolvării anumitor probleme.
-
Domeniile cele mai vulnerabile la corupţiei identificate atât de reprezentanţii APL cât şi de cetăţeni este cel al achiziţiilor publice şi al obţinerii de bunuri şi servicii publice. Astfel, mai mult de jumătate din reprezentanţii APL (54) consideră că principalul domeniu vulnerabil la corupţie în administraţia publică locală este cel al achiziţiilor publice iar mai mult de jumătate din cetăţeni (57,8%) consideră că obţinerea de avantaje ca agent economic în relaţia cu instituţiile statului este o faptă de corupţie care apare des sau foarte des.
-
Instituţia consilierului de etică este insuficient cunoscută la nivelul administraţiei publice locale la trei ani de la înfiinţare. Reprezentanţii APL fie nu ştiu dacă în instituţia la care lucrează este desemnat un consilier de etică, fie declară că acest consilier nu este desemnat.
Implementarea la nivel local a înregistrat o evoluție relevantă în special prin parteneriatul încheiat între MJ și MDRAP. Astfel, prin intermediul activităților desfășurate de către MDRAP s-a asigurat, începând cu anul 2013, cooptarea unui număr cât mai mare de autorități ale administrației publice locale care să întreprindă un minim demers în procesul de implementare a SNA 2012 – 2015 prin numirea de coordonatori ai procesului de implementare la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT).
Astfel, putem considera că numărul de 2273 de UAT-uri care au desemnat coordonatori din totalul de 3228 de UAT-uri (70%), reprezintă un rezultat pozitiv. Ulterior, eforturile MDRAP s-au concentrat pe asigurarea de asistență tehnică în vederea implementării măsurilor preventive anticorupție, instruirea resursei umane de la nivel local pe diferite teme de integritate, elaborarea de documente suport care vin în sprijinul administraţiei publice locale în implementarea prevederilor SNA (ghiduri, metodologii de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție), identificarea de bune practici prin intermediul acțiunilor întreprinse la nivel local și diseminarea acestora prin intermediul platformelor de cooperare, participarea la misiuni de evaluare împreună cu reprezentanți ai MJ și ai societății civile.
În vederea prevenirii corupției și promovării integrității la nivelul administrației publice locale, din 2013 și până în prezent, MDRAP a desfășurat următoarele activități:
1) activități de consultanță directă și indirectă:
-
79 de unități administrativ-teritoriale au beneficiat de consultanță directă pentru implementarea SNA 2012-2015. În acest sens au avut loc peste 120 de reuniuni la sediul instituțiilor, la care au participat reprezentanții autorităților administrației publice locale și specialiști din cadrul Serviciului anticorupție și experți externi;
-
peste 1/3 din numărul de UAT-uri au beneficiat de consultanță indirectă (prin e-mail și telefon) în vederea întocmirii raportărilor SNA .
2) activități de promovare și informare organizate la nivel local cu privire la documentele strategice din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, precum și cu privire la monitorizarea stadiului implementării prevederilor SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale:
-
în perioada 2013 – 2015 au fost organizate 82 reuniuni ale Grupurilor de Acțiune Anticorupție operaționalizate la nivelul județelor, cu participarea reprezentanților autorităților administrației publice locale și ai structurilor deconcentrate. În cadrul reuniunilor s-a făcut o evaluare a modului de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 la nivel local și s-a făcut schimb de bune practici în acest domeniu;
-
organizarea la nivel regional, în anul 2014, a 20 de seminarii la care au participat 734 reprezentanți din instituţiile raportoare, aceştia fiind informaţi cu privire la obiectivele generale și specifice ale SNA 2012-2015 și măsurile aferente acestora, precum și cu privire la responsabilitățile pe care autoritățile administrației publice centrale și locale le au atât pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului strategic cât și cu privire la elaborarea propriilor planuri de prevenire a corupției;
-
organizarea, în anul 2014, a 41 de sesiuni județene de instruire şi informare în vederea informării autorităților publice cu privire la mecanismul de monitorizare a implementării SNA 2012-2015, la care au participat 2075 de participanţi, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai Instituţiilor Prefectului.
3) elaborarea de documente suport care vin în sprijinul administrației publice locale:
-
Metodologia de identificare și evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, adaptată specificului activității din administrația publică locală și implementată la nivelul unităților administrativ-teritoriale care au beneficiat de consultanță;
-
Ghidul pentru dezvoltarea planurilor sectoriale de acțiune pentru implementarea SNA la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale ca urmare a bunelor practici identificate la nivel local precum şi a dificultăţilor cu care instituţiile se confruntă în implementarea legislaţiei specifice SNA. Proiectul documentului a fost dezbătut în anul 2013 în cadrul a 8 mese rotunde organizate la nivel regional. Ghidul are rol de îndrumare a autorităţilor administraţiei publice locale în demersul lor de a analiza situaţia existentă şi de a elabora/adopta un plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în conformitate cu prevederilor SNA 2012-2015;
-
Metodologia de monitorizare a implementării acţiunilor anticorupţie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale, cu rol important în accelerarea implementării SNA şi în măsurarea progresului în prevenirea şi combaterea corupţiei de la nivelul APL.
Documentele au fost tipărite și diseminate la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.
4) activități de sprijinire a mecanismului de monitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale:
-
organizarea și participarea în calitate de experți ai reprezentanților MDRAP, ai MJ și ai societății civile la un număr de 66 de misiuni de evaluare (peer review) derulate la nivelul administrației publice locale care au avut ca scop evaluarea gradului de implementare a măsurilor preventive la nivel local, precum și asigurarea schimbului de bune practici între instituții;
-
organizarea Platformelor de Cooperare a Administraţiei Publice Locale (februarie 2014, februarie 2015, septembrie 2015) la care au participat câte 50 reprezentanți ai administrației publice locale raportoare, aceştia fiind informaţi cu privire la obiectivele generale și specifice ale SNA 2012-2015 și măsurile aferente acestora, precum și cu privire la responsabilitățile pe care autoritățile administrației publice centrale și locale le au atât pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului strategic cât și cu privire la elaborarea propriilor planuri de prevenire a corupției. Totodată, în cadrul platformelor au fost aprobate rapoartele misiunilor de evaluare desfășurate în perioada 2013 – 2015;
-
elaborarea a 3 Rapoarte de monitorizare privind implementarea SNA la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale raportoare pentru perioada aprilie 2012 - decembrie 2014 și transmiterea acestora către Secretariatul Tehnic al SNA în vederea integrării informațiilor relevante în Rapoartele anuale privind implementarea SNA. În prezent, la nivelul MDRAP se centralizează raportările aferente anului 2015, urmând ca în proxima perioadă să fie elaborat Raportul anual de monitorizare.
5) în ceea ce privește educația anticorupție, la nivelul administrației publice locale au fost întreprinse următoarele acțiuni:
-
1 sesiune de instruire organizată la nivelul personalului autorităților administrației publice locale având ca temă: tehnici de măsurare a performanței și raportare în domeniul politicilor anticorupție, la care au participat 25 de persoane.
-
8 sesiuni de instruire organizate la nivelul personalului autorităților administrației publice locale având ca temă: implementarea sistemului de control intern/managerial, achiziții publice și management financiar, la care au participat peste 200 de persoane.
Analizând, din punct de vedere cantitativ, rapoartele transmise de către instituțiile autorităților administrației publice locale se constată că din 2012 până în prezent (la data de 07 martie, centralizarea fiind în curs de desfășurare), din totalul de 2273 de unități administrativ-teritoriale care au desemnat coordonatori în vederea implementării măsurilor preventive, 1648 de UAT-uri (51% din totalul de UAT-uri) au transmis cel puțin o data, cel puțin un document solicitat la raportare.
Reprezentarea statistică pe județe a acestei situații este redată în următoarea diagramă:
-
Județ
|
Nr UAT
|
UAT rap 2012-2015
|
Procent UAT raportoare
|
|
|
|
Alba
|
79
|
49
|
62,03%
|
|
Arad
|
79
|
48
|
60,76%
|
|
Argeș
|
103
|
45
|
43,69%
|
|
Bacău
|
94
|
52
|
55,32%
|
|
Bihor
|
102
|
60
|
58,82%
|
|
Bistrița Năsăud
|
63
|
35
|
55,56%
|
|
Botoșani
|
79
|
38
|
48,10%
|
|
Brașov
|
59
|
21
|
35,59%
|
|
Brăila
|
45
|
24
|
53,33%
|
|
București
|
7
|
5
|
71,43%
|
|
Buzău
|
88
|
28
|
31,82%
|
|
Caraș-Severin
|
78
|
27
|
34,62%
|
|
Călărași
|
56
|
23
|
41,07%
|
|
Cluj
|
82
|
50
|
60,98%
|
|
Constanța
|
71
|
35
|
49,30%
|
|
Covasna
|
46
|
34
|
73,91%
|
|
Dâmbovița
|
90
|
42
|
46,67%
|
|
Dolj
|
112
|
40
|
35,71%
|
|
Galați
|
66
|
37
|
56,06%
|
|
Giurgiu
|
55
|
13
|
23,64%
|
|
Gorj
|
71
|
30
|
42,25%
|
|
Harghita
|
68
|
37
|
54,41%
|
|
Hunedoara
|
70
|
46
|
65,71%
|
|
Ialomița
|
67
|
40
|
59,70%
|
|
Iași
|
99
|
44
|
44,44%
|
|
Ilfov
|
41
|
20
|
48,78%
|
|
Maramureș
|
77
|
43
|
55,84%
|
|
Mehedinți
|
67
|
21
|
31,34%
|
|
Mureș
|
103
|
71
|
68,93%
|
|
Neamț
|
84
|
43
|
51,19%
|
|
Olt
|
113
|
34
|
30,09%
|
|
Prahova
|
105
|
56
|
53,33%
|
|
Satu Mare
|
66
|
29
|
43,94%
|
|
Sălaj
|
62
|
50
|
80,65%
|
|
Sibiu
|
65
|
43
|
66,15%
|
|
Suceava
|
115
|
71
|
61,74%
|
|
Teleorman
|
98
|
40
|
40,82%
|
|
Timiș
|
100
|
53
|
53,00%
|
|
Tulcea
|
52
|
36
|
69,23%
|
|
Vaslui
|
87
|
31
|
35,63%
|
|
Vâlcea
|
90
|
60
|
66,67%
|
|
Vrancea
|
74
|
44
|
59,46%
|
|
Total
|
3228
|
1648
|
51,05%
|
|
|
|
|
|
|
Dostları ilə paylaş: |
