Raportul final privind implementarea

4.2. Măsuri neimplementate

O serie de măsuri prevăzute în strategie și în planul național de acțiune au rămas neimplementate. Acestea vizează toate cele trei paliere ale strategiei și se referă la:

• 
  Introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate – proiect act normativ aprobare a metodologiei ca instrument obligatoriu (măsura 1.1.3);
  
• 
  Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post aderare (măsura 1.1.4);
  
• 
  Consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică – act normativ adoptat (măsura 1.1.5);
  
• 
  Operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie (măsura 1.1.6);
  
• 
  Modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsura 1.5.1);
  
• 
  Reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico/financiare cu capital majoritar de stat (măsură 1.5.2);
  
• 
  Adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului (măsură 1.5.4);
  
• 
  Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice (măsura 1.6.1);
  
• 
  Extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP (măsura 1.6.2);
  
• 
  Identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora în colaborare cu MCSI în scopul: optimizării activității de monitorizare a datelor despre achizițiile publice efectuate, în vederea verificării respectării regulilor de publicitate în domeniu și a reducerii substanțiale a numărului de proceduri care sunt afectate din cauza nerespectării acestor reguli; optimizarea activității de evaluare ex-ante și de control post-control a ANRMAP asupra procedurilor de achiziții publice, datorită unei monitorizări mai eficiente a SEAP realizată prin dezvoltarea acestui sistem (măsura 1.6.4);
  
• 
  Sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor (măsura 1.6.5);
  
• 
  Constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice (măsura 1.6.6);
  
• 
  Diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsura 1.7.5.);
  
• 
  Simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor (măsura 1.8.1);
  
• 
  Instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale (măsura 1.8.2.);
  
• 
  Adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită (măsura 1.8.3.);
  
• 
  Asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită (măsura 2.1.1);
  
• 
  Desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală – comunitate – familie (măsura 2.2.3);
  
• 
  Creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România (măsura 3.3.1);
  
• 
  Evaluarea sistemului sancţiunilor administrative și a implementării lor (măsura 3.4.1);
  
• 
  Analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi locală (măsura 3.4.2);
  
• 
  Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial (măsura 3.4.3);
  
• 
  Introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice (măsura 3.4.5);
  
• 
  Publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare (măsuri 3.4.7);
  
• 
  Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon (măsura 3.4.8);
  
• 
  Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni (măsura 3.5.5);
  
• 
  Modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public (măsura 3.5.6);
  
• 
  Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii (măsura 3.5.7).
  

5. Dificultăți întâmpinate în procesul de implementare al SNA 2012 – 2015

Principalele dificultăți raportate de instituțiile publice în procesul de implementare al SNA 2012 – 2015 au constat în insuficiența resurselor umane şi materiale care să permită realizarea tuturor obligațiilor asumate în cadrul strategiei; numărul mare de unități coordonate sau subordonate structurii centrale ceea ce a îngreunat procesul de gestionare unitară a activităților de prevenire; necunoașterea sau neînțelegerea unor măsuri preventive ceea ce a condus și la o rată scăzută a implementării acestora; cadrul legal insuficient, ceea ce nu a permis raportarea tuturor indicatorilor de evaluare; neclaritatea obligativității regiilor, companiilor sau societăților naționale de a implementa SNA și de a transmite rapoarte de progrese.

Astfel, la nivelul MApN se constată insuficienţa resurselor umane şi materiale necesare organizării şi desfăşurării de misiuni preventive, iar în cadrul MAI nealocarea de fonduri financiare a condus la imposibilitatea Operaţionalizării sistemului telefonic de tip call center care să faciliteze sesizarea neregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie”, a realizării unui studiu criminologic privind evoluţia fenomenului corupţiei în MAI și a acordării sprijinului de către MAI în vederea elaborării cadrului normativ necesar introducerii cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate.

Compartimentul de integritate din cadrul MSI a realizat un model de platformă informatică care se subsumează modelului prevăzut de Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă - Open Contracting. Modelul nu a fost aplicat datorită dificultăților de natură legislativă și de realizare tehnică.

La nivelul MECTS se constată faptul că numărul mare de unități și instituții de nivel preuniversitar, respectiv de instituții de învățământ superior, face dificilă gestionarea unitară, de către MENCȘ a tuturor activităților de prevenire a corupției. Totodată se remarcă unele reticențe ale cadrelor didactice în ceea ce privește implicarea în acțiuni de prevenire a corupției prin activități școlare sau extrașcolare.

La nivelul MECTS inexistența unei baze de date la nivel național cuprinzând cursurile/modulele de formare pentru cadre didactice, personal auxiliar, elevi/studenți, respectiv parteneriatele /protocoalele de colaborare cu instituții cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii corupției, constituie un impediment în analiza nevoilor de instruire în domeniu.

Implementarea SNA la nivelul MCSI a avut un ritm mai scăzut, fiind întâmpinate dificultăți în ceea ce privește: controlul intern managerial; actualizarea registrului riscurilor specifice MCSI; elaborarea procedurii privind avertizorul de integritate. Deşi personalul angajat a luat la cunoștință și are obligația de a respecta, prin Codul de etică și de integritate adoptat in anul 2014, interdicția privind acceptarea cadourilor, serviciilor și avantajelor la nivelul instituției și măsurile referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit, există întârzieri în elaborarea procedurilor necesare privind registrul cadourilor.

La nivelul unui număr redus de autorități publice locale există elaborate coduri de etică, iar cele existente reprezintă transpunerea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici şi/sau a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice. De regulă codurile de etică sunt elaborate de consilierul de etică fără consultarea prealabilă a întregului personal al instituţiei. În majoritatea instituțiilor au fost desemnate persoane responsabile cu consilierea etică, însă atribuțiile acestora sunt mai mult formale. Majoritatea consilierilor de etică reclamă supraîncărcarea cu sarcini, considerând că această activitate ar trebui să fie una principală, nu auxiliară unui alt număr de responsabilităţi și atribuții cuprinse în fișa postului. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul unităților administrativ teritoriale şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există registre de înregistrare a cadourilor, nu există comisii de evaluare şi inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice și nu se publică inventarul pe site-ul instituţiei. Există un interes crescut declarat din partea reprezentanților instituțiilor publice pentru reglementările privind conflictul de interese și incompatibilitățile, însă nu există proceduri de prevenire a apariției acestor nereguli. Măsurile privind accesul la informațiile publice și transparența decizională sunt în mare parte cunoscute de către autoritățile administrației publice locale. Mai puțin cunoscute sunt însă informațiile privind publicarea datelor în format deschis – open data. Prevederile privind pantouflage-ul și instituția avertizorului de integritate sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale.

MFP a identificat două puncte slabe specifice tuturor entităților publice, respectiv cadrul legal existent, care nu permite raportarea indicatorilor referitori la pantouflage și introducerea, cu titlu experimental în instituțiile publice, a testelor de integritate, ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice. Totodată, este semnalată efectuarea unor modificări legislative cu impact negativ asupra prevenirii faptelor de corupție, respectiv eliminarea standardului referitor la funcții sensibile din cadrul Sistemului de control intern/managerial. De asemenea, se constată evitarea sesizării de către funcționarii publici a consilierului de etică, datorită atribuțiilor limitate ale acestuia, care nu permit o rezolvare pe fond a problemei sesizate, cât și protecției insuficiente a celui care sesizează. Aceleași probleme de natură legislativă se constată și în cazul instituției avertizorului de integritate.

Și la nivelul MS au fost identificate o serie de dificultăți în implementarea SNA:

• 
  Implicarea politică în deciziile administrative fără justificări derivate din realitățile sistemului
  
• 
  Lipsa oricărei baze legislative care să justifice de ce a fost creat Compartimentul de Integritate sau care să definească intervenția acestuia în prevenirea sau combaterea fraudelor sau corupției din sistemul de sănătate
  
• 
  Lipsa unui număr de persoane adecvat activităților impuse de aplicarea strategiei și de derularea unui proiect cu finanțare nerambursabilă
  
• 
  Diferențele de pregătire profesională a membrilor rețelei de integritate, implicarea acestora fiind făcută suplimentar atribuțiilor funcției de bază și prin numire din cadrul a diferite compartimente ale direcțiilor de sănătate publică
  
• 
  Lipsa de motivație a membrilor rețelei de integritate ca urmare a lipsei unei definiri legislative a funcției, a acordării de sarcini suplimentare în fișa de post fără o stimulare financiară suplimentară;
  
• 
  Lipsa de suport decizional în Ministerul Sănătății pentru implementarea proiectului cu finanțare nerambursabilă care a condus la prelungirea realizării acestuia de la 24 de luni inițial la 49 de luni la final
  
• 
  Lipsa de implicare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate într-un demers comun anticorupție pentru sistemul de sănătate.
  
• 
  Dificultățile administrative nefirești pentru derularea unui proiect cu finanțare nerambursabilă (lipsa unui suport decizional determinant pentru finalizarea cu succes a activităților propuse, frecvente blocaje pe care echipa de implementare a fost nevoită să le depășească prin efort propriu, etc.)
  
• 
  Lipsa de motivație a persoanelor eligibile de a participa la instruiri, ceea ce a condus la dificultăți de constituire a grupului-țintă
  
• 
  Selectarea ofertanților cu prețul cel mai mic în procedura de achiziție a condus la dificultăți de organizare prin lipsa de personal adecvat sau prin dorința firmelor de maximizare a profitului,
  
• 
  Lipsa de interes a factorilor de decizie politică pentru informațiile furnizate de mecanismele de monitorizare dezvoltate de Compartimentul de Integritate
  
• 
  Dificultăți de obținere a informațiilor prin teama de represalii (legea avertizorului de integritate nu este dublată de măsuri care să asigure protecția avertizorului)
  
• 
  Dificultăți de investigare a informațiilor, de cele mai multe ori acestea sunt transmise altor instituții pentru instrumentare penală
  
• 
  Lipsa de utilizare a informațiilor la potențialul maxim al acestora prin lipsa de interes sau de motivație a instituțiilor care au primit informații din partea Compartimentului de Integritate
  
• 
  Marea corupție în sănătate este foarte puțin probată deoarece instrumentele administrative (verificarea documentelor) nu pot evidenția dimensiunea reală a traficului de influență făcut, a înțelegerilor confidențiale dintre partenerii unei fapte de corupție
  
• 
  Dimensiunea retrospectivă a faptelor de mare corupție care nu pot fi probate decât prin efectele pe care le generează dar fără posibilitatea identificării în timp real (necesită investigarea informații în timp real), a sancționării persoanelor sau a recuperării prejudiciilor generate
  
• 
  Lipsa de interes pentru acordarea unui nivel strategic pentru sistemul de sănătate ceea ce permite dezvoltarea unor fraude la nivel național dar cu impact individual la nivelul fiecărui actor din serviciile de sănătate.
  

La nivelul Ministerului Transporturilor (MT) un aspect care este menționat se referă la neclaritatea cu privire la obligativitatea unităților care funcționează sub autoritatea unor instituții ale administrației publice centrale de a implementa strategia națională anticorupție, multe dintre aceste structuri fiind regii, companii sau societăți naționale.

În cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului, operaționalizarea sistemelor telefonice de tip call - center care să faciliteze sesizarea neregularităților și a posibilelor fapte de corupție că nu realizat din cauza constrângerilor bugetare. Soluția implementată a fost instalarea unui post telefonic căruia i s-a atribut un număr direct şi afișarea acestuia, atât la nivelul ONRC, cât şi a oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale și care poate fi apelat de orice persoană interesată.

La nivelul Autorității Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției un punct slab este reprezentat de faptul că nu există o funcție distinctă în statul de organizare pentru consilierul de integritate, iar activitatea se realizează prin suplimentarea atribuțiilor din fișa postului. Astfel, având în vedere multitudinea de sarcini și deficitul de personal din sistemul penitenciar, există tendința minimalizării importanței acestei activități (consilierii de integritate din sistemul penitenciar provin din diverse sectoare de activitate: resurse umane, juridic, siguranța deținerii și regim penitenciar, reintegrare socială, secretariat, informații clasificate). De asemenea, ar fi apreciată stabilirea unor criterii mai clare pentru desemnarea consilierului de integritate la nivelul unităților penitenciare, inclusiv a funcțiilor sau atribuțiilor care nu îi pot fi repartizate și, totodată, reglementarea activității de consiliere.

1^ http://www.transparency.org/cpi2015

2^ https://www.piatadespaga.ro/articole/info-i17.html

3^ http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-romania.pdf

4^ http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2084

5^ http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/

6^ http://dev.integrity-index.org/

7^ http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/

8^ http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-masurarea-riscurilor-de-coruptie-in-datele-privind-achizitiile-publice/

9^ Analiza cantitativă s-a realizat numai în baza datelor valide (cuantificabile) transmise de instituții, în funcție de indicatorii solicitați. Datele transmise de ANAP (fosta ANRMAP) au fost analizate la secțiunea autorităților independente, chiar daca în prezent se află în cadrul MFP. Camera Deputaților și Ministerul Economiei nu au transmis nici o autoevaluare cu privire la măsurile preventive pe toată perioada de implementare a SNA 2012-2015.

10^În ce-a de-a doua rundă de evaluare care s-a desfășurat pe parcursul anului 2014 tematica vizată a fost: codul etic/ deontologic/ de conduită; regimul incompatibilităților; transparența decizională. Instituțiile evaluate ale căror rapoarte au fost deja făcute publice, ca urmare a aprobării acestora în cadrul reuniunilor de platformă prevăzute în cadrul SNA, sunt Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Culturii, Autoritatea Electorală Permanentă și Consiliul Concurenței.

11^În prima rundă de evaluare, misiunile ”peer-review” care s-au desfășurat la DLAF, CNSC, ONPCSB, ANRMAP, MFP, MFE, MAI și MJ au vizat: accesul la informațiile de interes public, declarațiile de avere și conflictele de interese.

12^ Raport elaborat de Anca Mateoc, candidat la absolvirea Școlii de Afaceri Internaționale și Publice din cadrul Universității Columbia

13^ Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.

14^ http://www.open-contracting.org/data-standard/

15^ http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-masurarea-riscurilor-de-coruptie-in-datele-privind-achizitiile-publice/

16^ http://www.mai-dga.ro/index.php?i=1534&l=ro&t=69

17^ http://expertforum.ro/primari-clientelari/

18^ Această valoare reprezintă sprijinul acordat prin Fondul ONG pentru implementarea proiectelor în întregimea lor și nu vizează exclusiv măsurile anticorupție.

19^ Datele statistice privind cauzele de corupţie din prezentul material sunt cele cuprinse în statistica generală a Ministerului Public, disponibilă după publicarea raportului MCV;

20^ Comparativ, în anul 2014 au fost soluţionate 2416 cauze, dintre care 337 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care a fost sesizată instanţa cu privire la 956 inculpaţi (dintre care într-o singură cauză au fost trimişi in judecată 317 inculpaţi).

21^ În aceeași perioadă a anului 2014 un număr de numai 24 de profesori au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție.

22^ Comparativ, în anul 2014 au rămas definitive 157 hotărâri judecătoreşti, prin care s-a dispus condamnarea a 225 inculpaţi şi achitarea a 14 inculpaţi .

23^ In 2015 au fost soluţionate 24.780 cauze de evaziune fiscală, fiind întocmite 1089 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 1893 inculpaţi (1799 persoane fizice şi 94 persoane juridice)

24^ În anul 2014 au fost întocmite 45 rechizitorii privind 48 inculpaţi.

25^ Prin necontestarea raportului de evaluare sau prin decizia definitivă și irevocabilă a instanței de judecată.

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România

Tel. [phone]

www.just.ro

Pagina din 59