Raportul National Droguri 1998


CAPITOLUL 10 – Consumul de droguri



Yüklə 365,57 Kb.
səhifə5/8
tarix02.11.2017
ölçüsü365,57 Kb.
#28168
1   2   3   4   5   6   7   8

CAPITOLUL 10 – Consumul de droguri

(date, studii in domeniu, deficienóe, tendinóe)

Datele anului 1998, care au fost disponibile pentru analizÄ, s-au referit strict la consumatorii de droguri ce au solicitat servicii medicale (urgenóÄ, tratament de dezintoxicare). Aceste date nu au permis dezvoltarea prezentului capitol conform structurii propuse de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor ñi Dependenóei de Droguri (EMCDDA) de la Lisabona.

PânÄ la sfârñitul anului 1998, în România nu fusese realizat nici un studiu epidemiologic în privinóa consumului de droguri: nici pe eñantioane naóionale, nici la nivel local. Drept urmare, prevalenóa fenomenului a rÄmas necunoscutÄ, singurele date existente provenind din cercetÄri care au vizat evaluarea calitativÄ a fenomenului.

ExistÄ mai multe considerente pentru care o cercetare epidemiologicÄ semnificativÄ nu a fost efectuatÄ: inexistenóa unui determinism pentru o astfel de lucrare de anvergurÄ ñi atitudinea generalÄ a societÄóii, care nu ñi-a axat preocupÄrile pe problema drogurilor ñi a consumatorilor.

Relevante pentru cunoañterea fenomenului consumului de droguri în anul analizat, au fost:

- datele statistice ñi alte informaóii furnizate de Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din cadrul Spitalului “Prof. dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti. Aceste date ne permit sÄ concluzionÄm faptul cÄ numÄrul total al toxicomanilor care au solicitat servicii medicale de dezintoxicare a crescut faóÄ de anul precedent (în special al celor care au folosit metoda injectÄrii drogurilor). Astfel, dacÄ în 1997 s-au înregistrat 81 de cazuri de acest gen, numÄrul lor a ajuns, în 1998, la 448. TotodatÄ, a crescut numÄrul persoanelor care se aflÄ în al II-lea sau al III-lea an de consum (195, respectiv 198), precum ñi numÄrul tinerilor sub 18 ani care se aflÄ la primul consum (77 persoane/1998). De reóinut cÄ 81% dintre pacienóii acestui centru au avut în 1998 internÄri multiple. În anul 1998, numÄrul toxicomanilor (care aproape s-a dublat în raport cu anul 1997) a fost 839; din aceñtia, 604 au fost dependenói de heroinÄ, 178 dependenói de benzodiazepine; 2 dependenói de morfinÄ, 3 de cocainÄ, 4 de codeinÄ, 16 de fortral; 32 de toxicomani au fost înregistraói cu dependenóÄ cauzatÄ de diferite alte droguri (marijuana, L.S.D., substanóe volatile ñ.a). Din cauza absenóei verigilor din post-cura de dezintoxicare, numÄrul reinternÄrilor a crescut la 495; din acestea, numai 109 au fost cazuri nou apÄrute.

- datele statistice furnizate de Secóia de Toxicologie ClinicÄ din cadrul Spitalului Clinic de UrgenóÄ “Floreasca”- Bucureñti, unde în perioada anului trecut s-au internat 3200 pacienói cu intoxicaóii acute. Cele mai frecvente intoxicaóii acute (35% din totalul internÄrilor) au fost polimedicamentoase; aproximativ 20% din acestea au reprezentat intoxicaóii cu benzodiazepine ñi 10% intoxicaóii cu barbiturice. În Secóia de Toxicologie ClinicÄ se interneazÄ pentru diagnostic ñi tratament de specialitate cazurile cu risc letal (în domeniul analizat - supradozaj sau sindrom de abstinenóÄ). Din totalul pacienóilor internaói, 72 au fost înregistraói ca ñi consumatori de opiacee (56 bÄrbaói ñi 16 femei) cu vârsta cuprinsÄ între 19 ñi 45 de ani (o medie a vârstei de 22 ani); 4 pacienói au fost internaói cu sindrom de abstinenóÄ la opiacee, iar restul, cu supradozaj la opiacee. Calea de administrare a drogurilor cea mai frecvent folositÄ de pacienóii internaói a fost fumatul (80%); 20% din aceñtia ñi-au administrat drogurile pe cale intravenoasÄ; s-a înregistrat un singur caz de deces prin meningo-encefalitÄ la un toxicoman de sex masculin, cu vârsta de 21 de ani. Gama de droguri utilizatÄ de toxicomani a fost diversÄ: opiacee (29 cazuri), petidinÄ, pentazocinÄ, metadonÄ (14 cazuri). În anul 1998, prin examinarea materialelor cadaverice, la nivelul Secóiei de Toxicologie din Spitalul de UrgenóÄ “Floreasca”- Bucureñti s-au înregistrat, 40 de cazuri suspecte (decese cauzate, probabil, de administrarea unor supradoze de droguri). Au fost confirmate douÄ decese provocate prin supradozarea heroinei, douÄ decese cauzate prin supradozarea morfinei ñi un deces produs prin supradozarea metadonei

- datele statistice puse la dispozióie de Laboratorul de analize toxicologice din “Institutul de medicinÄ legalÄ Mina Minovici”-Bucureñti ñi de laboratoarele de toxicologie din óarÄ. Astfel, în anul 1998 au fost înregistrate 30 de cazuri de decese suspecte (presupuse a fi intoxicaóii cu droguri). În 25 de cazuri s-au infirmat supozióiile inióiale privind prezenóa drogurilor în materialul biologic analizat; în 4 cazuri s-a confirmat prezenóa heroinei în probele analizate; într-un singur caz a fost semnalatÄ prezenóa unui derivat cannabinoidic în materialul biologic analizat. Lipsa informaóiilor de ultimÄ orÄ din domeniul toxicologiei, a literaturii de specialitate, a aparaturii analitice performante, a etaloanelor de înaltÄ puritate ñi folosirea unor tehnici de lucru foarte laborioase, cu grad ridicat de probabilitate, au condus la obóinerea unor date incerte referitoare la mortalitatea cauzatÄ de abuzul de droguri în România. Astfel, în cele mai multe dintre cazuri, informaóiile inióiale nu s-au confirmat prin rezultatele finale.

- datele rezultate din studiul efectuat de Institutul de Management al Serviciilor pentru SÄnÄtate în toamna anului 1998. Acest studiu a avut drept obiectiv evaluarea cantitativÄ a consumatorilor de droguri injectabile. El a fost realizat în patru judeóe, pe loturi de persoane cu vârste diferite. Printre altele s-a urmÄrit: estimarea potenóialului de rÄspândire a consumatorilor de droguri; identificarea factorilor care duc la folosirea cÄii injectabile pentru administrarea acestora; evaluarea comportamentelor de risc ñi a consecinóelor negative ale consumului de droguri injectabile; identificarea intervenóiilor posibile ñi eficiente în vederea reducerii consecinóelor nefaste ale consumului de droguri injectabile, cum ar fi supradoza, infecóia HIV, hepatita, tulburÄrile psihice, suicidul, decesul prematur. Studiul a arÄtat cÄ 72% dintre consumatorii de droguri injectabile sunt tineri, cu vârsta cuprinsÄ între 20 ñi 29 de ani, media situându-se la 24 de ani, cu o deviaóie standard de 5 ani; cel mai tânÄr subiect avea 15 ani, iar cel mai vârstnic, 45 ani. În studiu au intrat pacienói cu multiple internÄri; spaóiul temporal dintre reinternÄri, la Spitalul de UrgenóÄ a fost de 3 luni ñi 1 sÄptÄmânÄ iar la Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii a fost de 2 luni. BÄrbaóii au constituit majoritatea pacienóilor (89%). Drogul injectabil utilizat pe scarÄ largÄ a fost heroina.

Reducerea consumului de droguri la nivel naóional are coordonate multiple ñi presupune o abordare amplÄ.

În anul 1998 s-au semnalat o serie de deficienóe în sferele de interes naóional ale reducerii cererii de droguri, astfel:

-nu s-a realizat o realÄ prevenóie primarÄ în domeniu , iar populaóia nu a avut acces la noóiuni elementare referitoare la supradozaj ñi efectele nocive ale drogurilor; nivelul de adresabilitate al consumatorilor de droguri spre serviciile de urgenóÄ medicalÄ specializate în tratamentul acut ñi cronic al intoxicaóiei cu aceste substanóe a fost relativ mic, dar într-o uñoarÄ creñtere faóÄ de anul precedent;

- a existat o zonÄ necercetatÄ corespunzÄtor, cea a copiilor minori; aceñtia inhaleazÄ solvenói volatili ñi reprezintÄ o potenóialÄ sursÄ de consumatori de droguri;

- nu s-a realizat un program referitor la asistenóa medicalÄ a toxicomanilor din închisori ñi nu deóinem date referitoare la modul actual de tratament al acestora;

- nu s-au efectuat programe de readaptare ñi reintegrare socialÄ a toxicomanilor;

- nu s-au pus bazele formÄrii unor cadre specializate în domeniile tratamentului ñi reinseróiei sociale a toxicomanilor; din 1996 pânÄ în prezent, numai trei medici români au beneficiat de pregÄtire corespunzÄtoare (în unitÄói medicale din strÄinÄtate) în domeniul tratamentului toxicomaniei (un specialist în faza cronicÄ a toxicomaniei, unul în faza acutÄ ñi unul în tratamentul post curÄ);

- nu a crescut numÄrul unitÄóilor sanitare de profil, cele existente (Spitalul “Prof. dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti, Centrul de sÄnÄtate mintalÄ din Berceni-Bucureñti, Spitalul “Socola”-Iañi) fiind insuficiente, în raport cu creñterea numÄrului consumatori de droguri. În plus, costul unei cure de dezintoxicare de 10 zile, achitat de pacient, este 70 dolari SUA, sumÄ deosebit de mare în raport cu venitul mediu pe cap de locuitor. S-au înfiinóat totuñi sectoare noi în secóiile de terapie intensivÄ ale anumitor spitale universitare din óarÄ.

- existenóa unui singur Program naóional de dezintoxicare cu metadonÄ (comprimate); acesta a fost pus în aplicare doar la Spitalul “Prof. dr. Alexandru Obregia”- Bucureñti, în cadrul Centrului pilot de intervenóii în toxicomanii; eficienóa programului a fost minimÄ din cauza: lipsei centrelor de zi, a comunitÄóilor terapeutice, a asistenóei sociale ñi a faptului cÄ toxicomanii nu au dreptul la asistenóÄ medicalÄ gratuitÄ.

În concluzie, în anul 1998, reducerea cererii de droguri, ca fenomen epidemiologic, nu a putut fi analizatÄ corespunzÄtor.

În România, numÄrul real al consumatorilor de droguri este necunoscut iar numÄrul toxicomanilor internaói reprezintÄ doar o parte a acestora, avându-se în vedere cele menóionate mai sus. Studiul prezentat în acest capitol nu aduce date concludente referitoare la rÄspândirea consumului de droguri pe scarÄ naóionalÄ ñi la consecinóele nefaste ale acestuia.



Yüklə 365,57 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin