Raportul National Droguri 1998

CAPITOLUL 7 – Tipuri ñi surse de informaóie existente

Datele care sunt disponibile la momentul actual în România sunt insuficiente pentru o analizÄ cuprinzÄtoare a fenomenului.
7.1. Reducerea ofertei de droguri

Singurele surse relevante la nivel naóional sunt:

- Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, care deóine date privind traficul ñi consumul ilicit de droguri;

- Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, prin datele referitoare la capturile de droguri efectuate în punctele vamale.

Statistica existentÄ la nivelul Inspectoratului General al Polióiei, al parchetelor ñi instanóelor de judecatÄ, nu permite o analizÄ corespunzÄtoare a fenomenului, deoarece evidenóiazÄ global infracóiunile incriminate de art. 312 Cod penal. Se impune modificarea datelor statistice în sensul dezvoltÄrii acestora în sistemul judiciar, statistica urmând sÄ cuprindÄ:

- date privind fiecare din modalitÄóile alternative de realizare a infracóiunii de trafic de stupefiante în mod separat;

- date privind numÄrul de cauze penale ñi de persoane faóÄ de care au fost adoptate mÄsurile de siguranóÄ prevÄzute de art. 113 - Cod penal (obligarea la tratament medical) ñi art. 114 - Cod penal (internarea medicalÄ), când fÄptuitorii sunt toxicomani.
7.2. Reducerea cererii de droguri

Aña cum s-a menóionat la capitolul 5, în acest domeniu nu existÄ un mod unitar de colectare a datelor primare care sÄ permitÄ o analizÄ concludentÄ cu privire la modul în care se manifestÄ fenomenul, victimele acestuia ñi activitÄóile concrete întreprinse pentru reducerea cererii. De altfel, din aceste considerente, amploarea fenomenului se evalueazÄ doar prin analiza datelor furnizate de:

- Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din cadrul Spitalului “Prof. dr. Alexandru Obregia”-Bucureñti;

- Secóia de Toxicologie a Spitalului de UrgenóÄ “Floreasca”- Bucureñti;

- Secóia de Toxicologie a “Institutului de MedicinÄ LegalÄ Mina Minovici”-Bucureñti

- Institutul de Management al Serviciilor pentru SÄnÄtate;

- Institutul de Prevenire a CriminalitÄóii, din cadrul Inspectoratului General al Polióiei.

Lipsa de comunicare între instituóiile de profil ñi activitÄóile derulate izolat, ar fi putut fi remediate prin existenóa unei structuri interdepartamentale cu sarcini de coordonare la nivel naóional. Chiar dacÄ înfiinóarea unui astfel de organism a fost avutÄ în vedere, în anul supus analizei, el nu a fost creat.

7.3. Centre de documentare

Activitatea de cartografiere a instituóiilor relevÄ faptul cÄ fiecare centru de statisticÄ are organizatÄ o colecóie bibliograficÄ proprie, constând din cÄrói, pliante, extrase de presÄ, casete video, colecóii de legislaóie internÄ ñi internaóionalÄ ñ.a., necesarÄ activitÄóilor de documentare.

Este de subliniat cÄ România dispune de o reóea de biblioteci ñi de centre de informare ñi documentare care, chiar dacÄ nu are o colecóie organizatÄ expres pe problematica fenomenului drogurilor, poate furniza, la cerere, bibliografia necesarÄ.

CAPITOLUL 8 – ModalitÄói de raportare la alte organizaóii internaóionale

Raportarea datelor la organismele ñi organizaóiile internaóionale este realizatÄ direct prin instituóiile care asigurÄ cooperarea cu acestea. Astfel:

- Ministerul SÄnatÄóii la Organizaóia MondialÄ a SÄnÄtÄóii ñi la O.N.U.-Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor;

- Direcóia GeneralÄ a VÄmilor, la Organizaóia MondialÄ a VÄmilor ñi la Oficiul RILO;

- Inspectoratul General al Polióiei, la O.N.U.- Programul Naóiunilor Unite pentru Controlul Internaóional al Drogurilor, la Uniunea EuropeanÄ, la Consiliul Europei ñi INTERPOL.

CAPITOLUL 9 - Noi realizÄri în anul 1998

9.1. SchimbÄri în sistemele de monitorizare naóionalÄ

În anul 1998 nu s-au produs schimbÄri majore în sistemul naóional de monitorizare a fenomenului drogurilor .

Din anul 1997, Centrul Pilot de Intervenóii în Toxicomanii din Spitalul Clinic “Prof. Dr. Alexandru Obregia” a beneficiat de ghidul de culegere a datelor privind prima solicitare de tratament, elaborat de Grupul Pompidou al Consiliului Europei. Acest ghid este binevenit, deoarece datele culese ñi organizate conform metodologiei recomandate de el pot fi comparate ñi cuantificate la nivel internaóional.

La sfârñitul anului 1998, din diverse motive, acest centru pilot a fost însÄ închis. OdatÄ cu el, s-a pierdut cea mai importantÄ ñi cea mai sigurÄ sursÄ de informaóii privind consumul de droguri la nivel naóional (evidenóa toxicomanilor).

Tratamentul toxicomanilor a fost continuat prin internarea acestora în secóiile de psihiatrie ale spitalelor din capitalÄ, încÄlcându-se deontologia profesionalÄ ñi expunându-i pe ceilalói pacienói la pericolele generate de traficul ñi consumul ilicit de droguri.

9.2. SchimbÄri în cadrul Punctului Focal

Nu au avut loc schimbÄri faóÄ de anul precedent. Acesta a continuat sÄ îñi desfÄñoare activitatea în cadrul BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei, prin folosirea specialiñtilor din cadrul Serviciului de AnalizÄ, SintezÄ, InformaticÄ ñi Relaóii Internaóionale.

TotodatÄ, semnalÄm faptul cÄ Punctul Focal nu a beneficiat de îmbunÄtÄóiri, deñi cerinóele sale au fost incluse în programul PNAR de finanóare a unor acóiuni la nivel naóional, cu sprijin din partea Uniunii Europene.
9.3. Noi prioritÄói de colectare a datelor ñi a informaóiilor

Pe linia reducerii ofertei de droguri, se impune ca la nivelul instituóiilor implicate sÄ se reanalizeze indicatorii statistici pentru a se putea urmÄri ñi evalua principalele aspecte ale fenomenului (a se vedea capitolul 7.1).

Cu privire la reducerea cererii de droguri, situaóia necesitÄ îmbunÄtÄóiri radicale la nivel naóional. Experienóa pozitivÄ a Centrului Pilot din Bucureñti (a cÄrui funcóionare a fost întreruptÄ brusc ñi cu o inexplicabilÄ uñurinóÄ, avându-se în vedere eforturile deosebite prin care acesta s-a realizat) ar trebui generalizatÄ în cât mai multe din marile orañele ale óÄrii, semnalate ca focare de consum al drogurilor, prin înfiinóarea unor centre asemÄnÄtoare, dotate corespunzÄtor (aparaturÄ pentru identificarea rapidÄ a drogurilor în fluide biologice, tehnicÄ de calcul, mijloace de comunicare ñ.a.) ñi deservite de personal instruit.

Prin extinderea lanóului terapeutic în tratamentul toxicomaniei (centre de zi ñi comunitÄói terapeutice) s-ar realiza, implicit, o reóea de monitorizare a consumului de droguri. Datele statistice furnizate de o astfel de reóea ar urma sÄ fie colectate, în principal, la Ministerul SÄnÄtÄóii, spre a fi prelucrate (a se vedea capitolul 7.2).

O altÄ instituóie care trebuie atrasÄ în activitatea de reducere a cererii de droguri este Ministerul Educaóiei Naóionale, care, în cadrul activitÄóii de pregÄtire ñi educare a tineretului, ar trebui sÄ se ocupe ñi de prevenirea consumului droguri, putând participa la culegerea de date, prin organizarea periodicÄ de sondaje în unitÄóile de educaóie ñi învÄóÄmânt.

Similar, trebuie atrase toate instituóiile ñi ONG-urile care, prin acóiunile lor, ar putea contribui la reducerea cererii de droguri.

Nu se poate face o statisticÄ realÄ, la nivel naóional, a datelor referitoare la tipul drogurilor consumate ñi la numÄrul deceselor cauzate de consumul substanóelor stupefiante sau psihotrope, deoarece aparatura existentÄ în laboratoarele de toxicologie medico-legalÄ de pe teritoriul óÄrii este uzatÄ fizic ñi moral, reactivii din aceste laboratoare sunt impuri, iar personalul calificat pentru efectuarea determinÄrilor specifice toxicologiei medico-legale este, din punct de vedere numeric, redus, în raport cu volumul de muncÄ.

Pornind de la ideea cÄ un consumator de droguri este ñi un potenóial distribuitorar al lor, reducerea numÄrului de consumatori, prin internarea acestora în unitÄói sanitare de profil, ar conduce, implicit, la reducerea ofertei ñi a micului trafic de substanóe stupefiante ñi psihotrope. Trebuie înóeles faptul cÄ o bunÄ colectare a datelor referitoare la consum ñi consumatori reprezintÄ un element cheie al colaborÄrii dintre cele douÄ laturi ale aceluiañi domeniu - reducerea ofertei ñi a cererii de droguri, cu respectarea reciprocÄ a deontologiei profesionale.

PARTEA a III-a

SITUAòIA EPIDEMIOLOGICÃ