Raportul National Droguri 1998
CAPITOLUL 11 - Aspecte sociale ñi culturale
Yüklə 365,57 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- CAPITOLUL 12 - Reducerea ofertei de droguri
- CAPITOLUL 13 – DisponibilitÄói de aprovizionare
- CAPITOLUL 14 - Discuóii
- CAPITOLUL 15.-Dimensiunile politicii
- CAPITOLUL 16 - Dimensiunea intervenóiilor de reducere a cererii de droguri
- CAPITOLUL 17- Evaluare, cercetare, pregÄtire profesionalÄ
- ANEXA 1
CAPITOLUL 11 - Aspecte sociale ñi culturale11.1. Procese sociale, context cultural Pentru anul analizat nu dispunem de date ñi cercetÄri sociologice pentru a putea formula concluzii generale. Perioada de tranzióie a generat probleme sociale deosebite constând în pauperizarea majoritÄóii covârñitoare a populaóiei, creñterea ñomajului în special în rândul tinerilor, accentuarea problemelor familiale, amploarea infracóionalitÄóii ñ.a. Din cauza abuzului de droguri din rândul tinerilor, relaóiile familiale, mai ales cele dintre pÄrinói ñi copii devin tot mai dificile. În atare situaóii, se ajunge la compromiterea situaóiei ñcolare ñi a activitÄóilor profesionale, la rupturi în relaóiile sociale ñi la multiplicarea tensiunilor. Relele tratamente ñi abandonul familial sunt adesea rÄspunzÄtoare de tentaóia consumului de droguri. În aceste condióii, în care problemele societÄóii se acutizeazÄ, apare criza existenóialÄ, lipsa de comunicare ñi perspectivÄ, desocializarea ñi izolarea. Pe acest fond, drogul poate reprezenta pentru tineri soluóia idealÄ: noutatea care atrage, instrumentul ce poate rezolva probleme ñi incertitudini, modul de manifestare ñi afirmare a personalitÄóii. Neputându-se încadra în normalitate, ei gÄsesc o cale deviantÄ de existenóÄ, care ajunge sÄ-i marcheze, stigmatizându-i la nivelul întregii comunitÄói. Societatea, lipsitÄ de mijloacele financiare necesare, nu a oferit programe de recuperare psihicÄ, de reinseróie socialÄ, de prevenire ñi de conñtientizare a pericolului drogurilor ñi dependenóei. În consecinóÄ, s-au înregistrat recÄderi ale unor toximani care trecuserÄ deja printr-o formÄ de tratament de dezintoxicare. Internarea în centrul de intervenóie în toxicomanii se face la solicitarea toxicomanilor (existÄ ñi un acord scris în aceast direcóie). Mai grav este faptul cÄ se contureazÄ o legÄturÄ directÄ între infracóionalitate ñi toxicomanie, în sensul cÄ toxicomanii, pentru a dispune de sumele necesare procurÄrii dozelor comit fapte antisociale ñi chiar penale.
Nu dispunem de studii sau alte materiale de referinóÄ care sÄ permitÄ aprecieri cu privire la mÄsura în care opinia publicÄ percepe riscul în legÄturÄ cu consumul diverselor droguri. CAPITOLUL 12 - Reducerea ofertei de droguriÎn anul 1998, Polióia RomânÄ a definitivat cercetÄrile în 684 cazuri privind infracóiuni la regimul drogurilor, prevÄzute la Articolul 312 din Codul penal. Modul în care este conceputÄ statistica pe droguri nu permite o analizÄ cu privire la fiecare modalitate de comitere a infracóiuni. Dintre cele 549 fapte penale, majoritatea au fost comise în mediul urban ñi, cu preponderenóÄ, în municipiul Bucureñti. Au fost cercetate 684 persoane, majoritatea bÄrbaói, (73 strÄini), dintre care un numÄr de 142 fiind cercetate în stare de arest preventiv. Încadrarea, pe vârste, a participanóilor evidenóiazÄ cÄ:
În ceea ce priveñte gradul de instruire al respectivilor, este de remarcat cÄ:
Referitor la ocupaóia socialÄ, statistica aratÄ cÄ 79 provin din rândul muncitorilor, 16 au ca ocupaóie de bazÄ agricultura, 58 sunt salariaói sau patroni ai unor societÄói comerciale, 49 sunt cuprinñi în diverse forme de învÄóÄmânt (elevi, studenói), 44 lucreazÄ în domeniul medico-sanitar, 209 au alte ocupaóii, iar 180 nu sunt încadraói în muncÄ. În anul de referinóÄ, au fost depistaói 131 de traficanói de droguri, din care: 93 cetÄóeni români, 14 din Europa, 28 din Asia ñi 7 din Africa ñi alte continente. În decursul anului 1998, instituóiile cu atribuóii în domeniu au realizat 118 capturi de droguri (115 ale polióiei ñi 3 ale vÄmii), confiscându-se 784,809 kg diferite droguri, din care 224,748 kg hañiñ ñi canabis ñi 412,327 kg de heroinÄ. Global, în perioada 1991 - 1998 au fost descoperite peste 21 tone de droguri, din care peste 19.231,112 kg hañiñ ñi cannabis, 1.149,692 kg heroinÄ, 934,461 kg cocainÄ, 20,342 kg opium ñi 18.925 comprimate de amfetaminÄ ñi derivaói. CAPITOLUL 13 – DisponibilitÄói de aprovizionare13.1. Surse de aprovizionare ñi modalitÄói de traficare a drogurilor în România AñezatÄ, din punct de vedere geografic, la rÄspântia marilor drumuri ce leagÄ óÄrile consumatoare de droguri de cele producÄtoare, România a reprezentat o adevÄratÄ placÄ turnantÄ ñi continuÄ sÄ fie un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficanóii de droguri. CÄile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istambul, Sofia, Bucureñti ñi Belgrad ñi se îndreaptÄ spre Europa OccidentalÄ alcÄtuiesc aña-numita “Ruta BalcanicÄ”. Deñi acest fenomen a fost identificat la timp ñi comunitatea internaóionalÄ a declanñat acóiuni sistematice de sprijin care vizau instituóiile de aplicare a legii în materie de droguri din óÄrile Europei de Sud-Est, noile oportunitÄói oferite de destrÄmarea fostului bloc comunist ñi scÄderea ulterioarÄ a eficienóei controalelor la granióÄ au fost rapid sesizate ñi exploate de traficanói. Ca urmare, traseul obiñnuit de deplasare a drogurilor pe Ruta BalcanicÄ a fost înlocuit de o reóea de drumuri conexe. Conflictul militar din fosta Iugoslavie a determinat crearea unor noi scheme, complexe, pentru traficul transfrontalier. Reinstaurarea pÄcii între Bosnia ñi Heróegovina, Croaóia ñi fosta RepublicÄ IugoslavÄ a Macedoniei a oferit posibilitatea reactivÄrii acóiunilor sistematice de control a drogurilor în sud-estul Europei, dar, în acelañi timp, pacea a deschis o poartÄ ñi pentru revenirea la vechile trasee de efectuare a traficului, existând premisele de folosire în combinaóie a vechilor ñi noilor rute care traverseazÄ Europa de Sud-Est. Prima “RutÄ BalcanicÄ” ocoleñte România, traversând Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria, dar ea poate în orice moment sÄ includÄ ñi variante care sÄ vizeze óara noastrÄ. România reprezintÄ principalul tronson al celei de-a doua “Rute Balcanice” de transport al drogurilor cÄtre Europa OccidentalÄ, rutÄ care porneñte din Turcia, traverseazÄ Bulgaria, intrÄ în România pe la vama Ruse-Giurgiu, trece prin Bucureñti, apoi se încaderazÄ prin zona subcarpaticÄ, spre vest, iar prin Arad intrÄ în Ungaria. În continuare, trece prin Budapesta, intrÄ în Slovacia prin Rajka, iar dupÄ traversarea zonei sud-vestice a teritoriului ajunge în Cehia, de unde, apoi, pÄtrunde în Germania prin punctele de frontierÄ dintre cele douÄ óÄri. O altÄ variantÄ a celei de-a doua “Rute Balcanice”, care include ñi un tronson maritim este: Istanbul – Constanóa (pe Marea NeagrÄ) – Bucureñti, dupÄ care intrÄ pe traseul descris mai sus. Din cea de-a doua “RutÄ BalcanicÄ” se desprinde o altÄ variantÄ care pleacÄ din Bucureñti, traverseazÄ zona esticÄ a României, dupÄ care intrÄ în Ucraina, unde se bifurcÄ: un traseu continuÄ prin Polonia, cÄtre Germania, iar celÄlalt, spre aceeañi destinaóie, dar prin Slovacia ñi Cehia. Prezentarea rutelor de transport al drogurilor, menóionate mai sus, nu exclude ñi alte variante care sÄ vizeze România, depistarea lor depinzând, în mare mÄsurÄ, de abilitatea polióiei ñi vÄmii române ñi, mai ales, de modul în care acestea coopereazÄ cu structurile similare din strÄinÄtate, ñi, în primul rând, cu óÄrile vecine. Dintr-o fostÄ óarÄ de tranzit, România a ajuns în prezent ñi teritoriu de depozitare, unde drogurile sunt introduse, în special, prin frontiera de sud, sunt stocate pentru diferite perioade de timp, iar în final, redistribuite spre óÄrile cu consum ridicat. Drogurile sunt introduse în România prin punctele vamale Giurgiu, Vama Veche, portul Constanóa sau alte porturi de pe DunÄre, fiind transportate fie prin Bulgaria, fie pe Marea NeagrÄ. Mijloacele de transport sau locurile de disimulare folosite sunt, de obicei, containerele, TlR-urile, autoturismele personale, bagajele de mânÄ, pe corp. Un rol important în transportul drogurilor spre România îl au firmele turistice turceñti, care fac frecvent traseul România - Turcia ñi invers, cât ñi cursele RO-RO direct în portul Constanóa. Modul de disimulare a drogurilor în aceste mijloace de transport este foarte variat. De regulÄ, curierii angajaói de traficanói nu cunosc ce transportÄ, iar alteori, pentru diverse sume de bani, îñi asumÄ riscuri deosebite. Acest sistem este practicat ñi în redistribuirea drogurilor din România spre vestul Europei, acóiunile de pregÄtire ñi ascundere fÄcându-se prin diverse firme paravan, ñi care aparent, desfÄñoarÄ activitÄói comerciale legale. În general, conducÄtorii reóelelor de traficanói de droguri (furnizorii ñi beneficiarii), se aflÄ în afara teritoriului României, în óara noastrÄ fiind depistaói (arestaói) curierii ñi însoóitorii mÄrfii. În ordinea participÄrii la comiterea infracóiunilor la regimul drogurilor, dupÄ cetÄóenii români urmeazÄ cetÄóenii turci ñi arabi. O categorie aparte o reprezintÄ cetÄóenii de origine românÄ care au pÄrÄsit óara în timpul regimului totalitar ñi, din motive diverse, au cÄzut în plasa reóelelor de narcotrafic. În prezent, aceñtia revin în România, fie pentru a crea baze de sprijin pentru reóelele de traficanói, sens în care recruteazÄ persoane pretabile la astfel de activitÄói, fie pentru “spÄlarea banilor murdari” rezultaói din narcotrafic, pozând în oameni de afaceri oneñti, cu o situaóie financiarÄ deosebitÄ. Din analiza situaóiei operative, precum ñi din studiile efectuate pânÄ în prezent, rezultÄ urmÄtoarele tendinóe mai importante ale fenomenului drogurilor în România: - óara noastrÄ va intra tot mai mult în vizorul reóelelor de traficanói, chiar dacÄ s-au reluat vechile variante ale Rutei Balcanice care traverseazÄ fosta Iugoslavie. România va constitui ñi în viitor o óarÄ importantÄ de tranzitare ñi de depozitare a drogurilor, îndeosebi pe varianta nordicÄ, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania ñi Olanda. În acest context, vom acorda o atenóie deosebitÄ ñi altor porói de intrare a drogurilor clasice, respectiv dinspre fosta Iugoslavie, Republica Moldova ñi Ucraina; - în România vor pÄtrunde tot mai mult drogurile sintetice, în special prin poróile din vestul óÄrii; - luând în considerare capacitatea industriei chimice româneñti, se va încerca producerea de droguri sintetice, inclusiv exportul de substanóe chimice esenóiale ori precursori, pentru a fi folosite în fabricarea ilicitÄ a drogurilor în alte state; - pentru a se dezvolta piaóa de consum din România, traficanóii vor practica preóuri încurajatoare chiar în moneda naóionalÄ; - va creñte în mod continuu ñi rapid numÄrul consumatorilor, în special al tinerilor. Acest lucru va fi mai relevant atunci când consumatorii ocazionali vor deveni dependenói; - va creñte numÄrul consumatorilor care, pentru a-ñi procura resursele necesare cumpÄrÄrii drogurilor, vor fi implicaói în traficul de stradÄ, ca dealeri, sau vor comite alte infracóiuni. 13.2 Pieóe ilicite de droguri Din activitatea desfÄñuratÄ de organele de polióie pe linia controlului pieóei ilicite de droguri s-au identificat urmÄtoarele zone, locuri ñi medii folosite de distribuitori ñi consumatori :
În ceea ce priveñte valoarea de piaóÄ a drogurilor, datele culese au relevat faptul cÄ o dozÄ de heroinÄ de 1 gram se vinde cu aproximativ 200.000 lei, o óigarÄ cu hañiñ este valorificatÄ între 10.000-20.000 lei, iar o tabletÄ de amfetaminÄ cu aproximativ 50.000 lei. Mai grav este cÄ dozele oferite spre consum sunt contrafÄcute prin amestec cu diferite substanóe provenite din medicamente. Din analiza datelor deóinute s-au identificat urmÄtoarele categorii de persoane participante la piaóa ilicitÄ de droguri:
c) grupuri cu comportament deviant: -elemente infractoare;
CAPITOLUL 14 - DiscuóiiLipsa de coordonare la nivel naóional a întregii activitÄói multidisciplinare de luptÄ împotriva fenomenului drogurilor nu a permis elaborarea unei metodologii unitare de colectare ñi tratare a datelor referitoare la consumul de droguri. În plus, informaóiile ñi statisticile care au stat la baza analizei sunt incomplete, ca urmare a inexistenóei unui sistem naóional de raportare bazat pe o infrastructurÄ corespunzÄtoare, care sÄ permitÄ o colectare ñi prelucrare automatÄ a datelor. Rapoarte asupra consumului de droguri au apÄrut în România cu mai mare frecvenóÄ începând cu anul 1994. De atunci, a putut fi observatÄ o tendinóÄ de creñtere gradualÄ a cererii de droguri, afectând în mod special vârstele tinere. În acea perioadÄ a fost înfiinóat un centru pilot de tratament, însÄ apelarea la serviciile sale a fost medie, faóÄ de capacitatea pentru care era prevÄzut. Explicaóia rezidÄ din faptul cÄ nu a fost actualizatÄ legislaóia în materie de droguri, tenta ei preponderent represivÄ ñi lipsa prevederilor care sÄ stabileascÄ diferenóierea dintre consumator, deóinÄtor de doze pentru consum propriu ñi traficant, i-au descurajat pe cei care ar fi dorit sÄ apeleze la serviciile acestui centru. AceastÄ situaóie s-a perpetuat ñi în cursul anului 1998. La sfârñitul anului 1996, Codul penal a fost modificat, dar nici cu acea ocazie nu s-a dat o definióie a consumatorului ocazional de droguri ñi a celui cronic. Tot legislaóia depÄñitÄ ñi neactualizatÄ a impedimentat cercetarea epidemiologicÄ a fenomenului care a fost sporadicÄ ñi nu a utilizat metode consacrate cum sunt a “bulgÄrelui de zÄpadÄ”, sau folosirea grupurilor óintÄ. Un alt motiv pentru care nu au fost întreprinse sondaje pe eñantioane reprezentative l-a constituit faptul cÄ nu a existat un for interguvernamental de concertare, iar rolul coordonatorului naóional al Programului Phare de luptÄ împotriva drogurilor a fost redus. O împuternicire a structurilor guvernamentale locale din sÄnÄtate ñi învÄóÄmânt, prin descentralizare, a apÄrut abia în 1997. Astfel, începând cu 1998 au putut fi stabilite ñi dezvoltate colaborÄri directe pe plan local, între compartimente specializate din primÄrii, inspectorate judeóene de polióie, de învÄóÄmânt ñi departamentele de educaóie pentru sÄnÄtate ñi promovare a sÄnÄtÄóii. În anul de raportare au putut fi desfÄñurate mai multe proiecte la nivel local ñi care în unele situaóii au fost sprijinite, ñi din bugetele judeóene. În condióiile unui numÄr mare de probleme economice ñi sociale ñi a tranzióiei sistemului sanitar cÄtre o finanóare prin asigurÄri publice de sÄnÄtate, problema drogurilor nu a fost inseratÄ printre prioritÄóile momentului. Chiar comparativ cu problemele legate de consumul de alcool sau tutun, cea a drogurilor a fost consideratÄ ca mai puóin severÄ din punctul de vedere al sÄnÄtÄóii publice. A devenit în schimb mai evidentÄ preocuparea factorilor de decizie, pentru evoluóia fenomenului drogurilor; o reconsiderare a problemei, o creñtere a gradului de informare ñi alertÄ a diferitelor persoane-cheie, reflectându-se în inióierea, unor programe naóionale ñi locale de resort. Din cercetarea opiniei unor grupuri de populaóie a reieñit într-o proporóie importantÄ atitudinea de stigmatizare, suprapusÄ nediferenóiat pe fenomenul de consumul ñi traficul de droguri. O astfel de mentalitate va crea dificultÄói în promovarea unor programe de educaóie pentru sÄnÄtate ñi mai ales, în derularea celor de reabilitare ñi reinseróie a dependenóilor de droguri. Programele de reducere a cererii ñi cele de resocializare a toxicomanilor vor trebui sÄ conóinÄ ñi strategii de capacitare ñi schimbare a atitudinii populaóiei de aceste persoane. Între obiectivele lor se vor înscrie ñi modalitÄói de promovare a activitÄóilor de prevenire a consumului de droguri, iar profesorii ñi pÄrinóii, cu precÄdere, vor trebui angrenaói în aplicarea lor.
În decursul anului 1998, România a fost inclusÄ în Proiectului Phare de AsistenóÄ TehnicÄ pentru Reducerea Cererii de Droguri. Proiectul este prevÄzut a se desfÄñura timp de 15 luni, încheindu-se în septembrie 1999. În derularea acestui proiect, specialiñtii români vor inióia aplicarea unor metode de prevenire noi, reunite într-un plan propriu de prevenire, “Metode inovatoare de educaóie pentru sÄnÄtate”, derulat în cadru subregional, cu Slovacia ñi Ungaria. Obiectivul principal al planului românesc este acela de a fundamenta politicile de reducere a cererii prin metode bazate pe evaluarea nevoilor diferitelor comunitÄói. În acest sens, elaborarea de strategii de prevenóie adecvate nu se poate face fÄrÄ o prealabilÄ monitorizare. Proiectul românesc destinat colaborÄrii sub-regionale a fost elaborat în iulie ñi acceptat spre finanóare în august 1998. Planul constÄ în aplicarea ñi apoi, evaluarea metodei de educaóie adoptatÄ în cadrul planului naóional ñi verificatÄ în trei judeóe pilot prestabilite (Dolj, Galaói ñi Timiñ), unul având zonÄ portuarÄ, unul - centru universitar, iar al treilea fiind judeó de granióÄ. Rezultatele obóinute vor fi comparate cu cele scontate, pe baza unui instrument de evaluare, iar în final, dupÄ operarea corecóiilor necesare, se va trece la elaborarea strategiei de reducere a cererii, care sÄ fie adaptatÄ specificului comunitÄóii alese ñi agreatÄ de cÄtre autoritÄóile locale. În perspectivÄ, se prevede ca, prin metode asemÄnÄtoare, sÄ fie elaborate ñi aplicate strategii de prevenóie în toate judeóele óÄrii, începând cu cele unde fenomenul este mai accentuat.
În domeniul reducerii cererii de droguri au avut atribuóii urmÄtoarele instituóii: - reóeaua naóionalÄ de promovare a sÄnÄtÄóii, din cadrul Ministerului SÄnÄtÄóii; - reóeaua serviciilor de prevenire, din Inspectoratul General al Polióiei; - reóeaua de instituóii a Ministerului Educaóiei Naóionale; - organizaóiile guvernamentale cu domeniul de activitate conexat la problematica reducerii de droguri.; - unele organizaóii non-guvernamentale. În România existÄ o reóea de promovare a sÄnÄtÄóii constituitÄ din departamente specializate, care se gÄsesc la nivelul fiecÄrui judeó ñi în Bucureñti. Centrul Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Programe este subordonat direct Ministerului SÄnÄtÄóii ñi asigurÄ asistenóa tehnicÄ, îndrumarea ñi coordonarea programelor guvernamentale de promovare ñi educaóie pentru sÄnÄtate, inclusiv pentru cele legate de problematica prevenóiei consumului de droguri. În decursul anului 1998, Centrul Naóional a organizat mai multe întâlniri ñi sesiuni de pregÄtire a specialiñtilor care lucreazÄ în aceastÄ reóea. De asemenea, s-a urmÄrit ca informaóiile despre politici ñi acóiuni de reducere a cererii, precum ñi inióiativele unor organizaóii europene ñi mondiale care se preocupÄ de aceleañi probleme, sÄ fie aduse la cunoñtinóa specialiñtilor din óarÄ. De exemplu, cu ocazia “SÄptÄmânii Europene de Prevenóie a Drogului”, în mai multe judeóe au fost organizate simpozioane, întâlniri, concursuri ñi scurte campanii de presÄ, la care au participat ñi specialiñti din Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei. 15.3. ModalitÄói de abordare a reducerii cererii în contextul socio-cultural Reducerea cererii de droguri în România este o activitate relativ nouÄ, care nu este abordatÄ corespunzÄtor la nivel macrosocial, fiind devansatÄ de alte probleme majore îngrijorÄtoare, cum ar fi consumul de alcool ñi tutun. Plaja îngustÄ a numÄrului de toxicomani înregistraói la centrele medicale nu a oferit date suficiente pentru a permite tragerea unor concluzii ñi formularea unor ipoteze de lucru la nivel naóional. La aceastÄ situaóie a contribuit ñi faptul cÄ cifra neagrÄ a consumatorilor de droguri nu este cunoscutÄ, iar mÄsurile întreprinse nu au reuñit sÄ stabileascÄ dimensiunea realÄ a acestui fenomen. CercetÄrile întreprinse pânÄ în prezent pe diferite grupuri de subiecói au întÄrit convingerea cÄ aceastÄ arie este relativ întinsÄ, motiv pentru care activitÄóile de sensibilizare a opiniei publice ñi a autoritÄóilor au devenit mai numeroase. În România, dependenóa de droguri este perceputÄ negativ de cÄtre public, chiar cu o uñoarÄ intoleranóÄ, fiind consideratÄ slÄbiciune de caracter ñi, de regulÄ, asociatÄ cu o stare socialÄ precarÄ. Ministerul de Interne a realizat un film documentar intitulat “În luptÄ cu moartea albÄ”, cu caracter ñtiinóific ñi practic, destinat strict polióiñtilor implicaói în reducerea ofertei ñi cererii de droguri. TotodatÄ, asemÄnÄtor situaóiei din alte óÄri central ñi est-europene, activitÄóile de prevenire, atâtea câte au fost, s-au axat pe elemente bio-medicale ñi, într-o mÄsurÄ absolut nesemnificativÄ, pe cele psihologice ñi sociale.
Reducerea cererii de droguri este o verigÄ importantÄ a luptei împotriva drogurilor, însÄ ea a fost destul de slab reprezentatÄ în anul de referinóÄ. A crescut numÄrul acóiunilor cu caracter preventiv, în care sunt implicate Polióia, Ministerul SÄnÄtÄóii ñi alte instituóii guvernamentale sau non-guvernamentale, care au ca scop sensibilizarea populaóiei, în special a celei tinere, cu privire la pericolul reprezentat de droguri. În ceea ce priveñte reducerea cererii, nu existÄ încÄ un plan concret de acóiune la nivel naóional, cu termene ñi cu responsabilitÄói precise ñi cu fonduri alocate special unui astfel de program. Continuarea procesului de descentralizare, cu punerea accentului pe programe locale, va determina o activitate de reducere a cererii mult mai eficientÄ ñi cu rezultate imediate. Constituirea Comitetului Interministerial de LuptÄ Împotriva Drogurilor va determina o mai bunÄ coordonare pe verticalÄ ñi orizontalÄ a eforturilor de contracarare a fenomenului drogurilor, va dinamiza modificÄrile legislative necesare ñi va îmbunÄtÄói sistemul de raportare ñi centralizare a datelor din acest domeniu. CAPITOLUL 16 - Dimensiunea intervenóiilor de reducere a cererii de droguri16.1. Prima intervenóie din copilÄrie Ca ñi în ceilalói ani, aceastÄ problemÄ deosebit de sensibilÄ nu ñi-a gÄsit reflectarea necesarÄ în preocupÄrile autoritÄóilor cu atribuóii în domeniu, acestea efectuând sporadic acóiuni axate, în principal pe probleme generale de educaóie de sÄnÄtate. Este cunoscut faptul cÄ familia ñi mai târziu ñcoala au un rol deosebit în cultivarea diferitelor atitudini care contureazÄ personalitatea unui copil. Printre acestea se numÄrÄ ñi învÄóarea lor cu un stil de viaóÄ care sÄ promoveze sÄnÄtatea fizicÄ, psihicÄ ñi echilibrul emoóional. În ciuda acestui fapt, prima intervenóie în copilÄrie nu este suficient de mult folositÄ în programele de reducere a cererii de droguri din óara noastrÄ. Începând din 1998, atenóia acordatÄ acestui segment a crescut. Un exemplu îl constituie acóiunile organizate de Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii din cadrul Inspectoratului General al Polióiei, în colaborare cu Teatrul “Excelsior”, Patriarhia RomânÄ ñi Asociaóia neguvernamentalÄ “Cercetañii României”, acóiuni destinate copiilor de vârstÄ preñcolarÄ, prin care s-a urmÄrit promovarea unui stil de viaóÄ sÄnÄtos în familie ñi la grÄdinióÄ, ca formÄ primarÄ a prevenirii consumului de droguri. Programul s-a derulat în ñase grÄdinióe din Bucureñti ñi în cadrul lui au fost cuprinñi aproximativ 300 de copii. În principal, s-a urmÄrit ghidarea comportamentului copiilor cÄtre alegerea unor principii corecte referitoare la sÄnÄtatea lor fizicÄ ñi psihicÄ. Programul a avut în vedere ñi pregÄtirea pÄrinóilor ñi a cadrelor didactice, discuóiile abordând modul în care aceñtia trebuie sÄ acóioneze pentru a-i educa pe copii în spiritul cunoañterii ñi prevenirii consumului de droguri. Derularea programului a inclus participarea copiilor, alÄturi de actorii Teatrului “Excelsior”, la scenetele ñi piesele prezentate ñi care au avut un pronunóat caracter educativ.
Situaóia este asemÄnÄtoare cu cea de la punctul anterior. Programele de educaóie au avut ca óintÄ populaóia consideratÄ de risc – elevi, studenói – ñi, în câteva cazuri ele i-au avut în vedere pe profesori ñi pe pÄrinói. Dintre aceste programe, unul singur s-a desfÄñurat la nivel naóional în colaborare cu Organizaóia MondialÄ a SÄnÄtÄóii, - “ðcolile care promoveazÄ sÄnÄtatea” -, dar acesta nu a cuprins decât noóiuni de educaóie pentru sÄnÄtate privitoare la tutun ñi alcool, nu ñi la droguri. Alte programe de intervenóie au fost inióiate la nivel local ñi nu pentru perioade lungi de timp. Ele au urmÄrit sÄ furnizeze informaóii despre droguri ñi dependenóÄ, în corelaóie cu promovarea unui stil de viaóÄ sÄnÄtos. România nu a fost parte ñi în alte programe ale Uniunii Europene de prevenóie primarÄ sau secundarÄ sau de diminuare a consecinóelor drogurilor. Au existat astfel de programe prin asociere cu diferite institute ñi organizaóii din óÄri europene, care însÄ nu s-au desfÄñurat întotdeauna la datele preconizate. În egalÄ mÄsurÄ este adevÄrat ñi faptul cÄ nu întotdeauna autoritÄóile române sau persoanele de contact au rÄspuns cu promptitudine ofertelor ñi inióiativelor de dezvoltare de programe specifice de prevenóie sau de colaborare multidisciplinarÄ, oferte fÄcute de diferite instituóii europene onorabile, inclusiv de cÄtre directorate ñi reprezentanói oficiali ai Uniunii Europene. Acestea sunt, probabil, explicaóiile cele mai importante pentru faptul cÄ în România activitÄóile de reducere a cererii ñi prevenóie a consumului de droguri ñi a consecinóelor, în 1998 au fost puóine ñi s-au desfÄñurat nesistematic, iar programe de intervenóie, de exemplu, în prima copilÄrie, sau în închisori, nici mÄcar nu au existat. Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii a desfÄñurat si desfÄñoarÄ în continuare un program de prevenire a consumului de droguri în unitÄóile de învÄóÄmânt. Parteneri în program sunt Ministerul SÄnÄtÄóii, Ministerul Educaóiei Naóionale, Inspectoratul de SÄnÄtate PublicÄ Bucureñti ñi PrimÄria Municipiului Bucureñti. Prin acest program se urmÄreñte: pÄstrarea stÄrii de sÄnÄtate a populaóiei tinere; instruirea medicilor ñi asistenóilor sanitari din reóeaua de igienÄ ñcolarÄ pentru a fi un sprijin efectiv al elevilor ñi profesorilor în prevenirea consumului de droguri; instruirea prin seminarii a profesorilor ñi diriginóilor pentru a putea oferi suportul psihologic necesar elevilor ñi pÄrinóilor în prevenirea consumului de droguri; instruirea prin seminarii a unui grup de polióiñti din cadrul Institutului pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii care se ocupÄ de prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor; realizarea de materiale de educaóie sanitarÄ: pliante, broñuri, afiñe ñi o casetÄ video cu un film cu informaóii pe aceast temÄ. Programul a demarat în 12 licee din Bucureñti, iar ulterior a fost extins în judeóele Olt, Sibiu, Constanóa, Iañi, Cluj, Timiñ, Teleorman, Giurgiu, Brañov ñi Mureñ, în derularea lui fiind implicaói ofióeri din cadrul compartimentelor judeóene de prevenire precum ñi reprezentanóii pe plan local ai celorlalói coparticipanói. Un alt program de prevenire a consumului de droguri în ñcoli este cel derulat de acest institut în parteneriat cu Centrul de Informare ñi ConsultanóÄ pentru Tineret (INFOTIN) ñi care este o parte a “Programului Naóional de Prevenire a Delincvenóei Juvenile”, intitulat “Caravana Prevenirii”. În 1998 s-au desfÄñurat mai multe etape din cadrul acestui program (în lunile aprilie - decembrie) ñi care au cuprins urmÄtoarele orañe: Ploieñti, Craiova, Brañov, Sibiu, Alba - Iulia, Constanóa, Eforie Sud, Bucureñti. ActivitÄóile derulate au îmbrÄcat forma unor întâlniri interactive cu elevi ñi profesori de liceu, ONG-uri de tineret ñi autoritÄói locale. Discuóiile au avut în vedere prevenirea implicÄrii elevilor în fenomenul infracóional insistându-se ñi asupra riscurilor majore ale consumului de droguri. Astfel au fost prezentate cauzele consumului de droguri, diferitele tipuri de substanóe stupefiante ñi efectele lor, precum ñi modalitÄóile de prevenire a consumului. Ideea centralÄ a fost aceea de a oferi tinerilor informaóii cât mai corecte ñi complete în acest domeniu, pentru a putea adopta o atitudine de respingere atunci când se confruntÄ cu tentaóia folosirii acestor substanóe. În cadrul programului “Polióistul, prietenul meu”, care are în vedere prevenirea delincvenóei juvenile în perimetrul ñcolar, au fost organizate la mai multe ñcoli generale din Bucureñti acóiuni de prevenire a consumului de droguri. Una din aceste acóiuni s-a desfÄñurat la ðcoala generala nr. 23 “Sf. Silvestru” ñi a fost organizatÄ în colaborare cu Inspectoratul ðcolar al Municipiului Bucureñti, conducerea ñcolii ñi firma RTC Holding SA. Discuóiile au avut ca temÄ prevenirea consumului de droguri ñi au avut un caracter interactiv, la ele participând elevi, cadre didactice ñi pÄrinói. Au fost oferite informaóii referitoare la pericolul consumului de droguri, mijloace de prevenire ñi recomandÄri pentru pÄrinói ñi profesori în cazul în care sunt confruntaói cu consumul de droguri în rândul elevilor. Toate aceste programe au urmÄrit stimularea dialogului între cei cÄrora li s-au adresat ñi specialiñti, precum ñi sensibilizarea cadrelor didactice asupra rolului lor în prevenirea consumului de droguri. Unele organizaóii non guvernamentale au inióiat ñi ele programe de prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor, însÄ acóiunile lor au fost limitate, acoperind un numÄr redus de ñcoli. La nivelul Centrului Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Programe s-au depus eforturi pentru introducerea în programa ñcolarÄ a unor cursuri de educaóie, însÄ orarul ñcolar extrem de încÄrcat al elevilor a dus la respingerea acestei inióiative.
Cu excepóia câtorva inióiative pe timp limitat ñi la nivel local, în decursul anului 1998 nu au fost raportate activitÄói de prevenóie adresate copiilor ñi tinerilor. O gamÄ largÄ de activitÄói destinate timpului liber al adolescenóilor a fost pusÄ la punct de Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii împreunÄ cu Ministerul Educaóiei Naóionale ñi diferite ONG-uri. În aproape toate judeóele, compartimentele de prevenire a criminalitÄóii, sub coordonarea Institutului, au inióiat ñi derulat programe educative în scopul oferirii unor alternative de petrecere a timpului liber. Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea CriminalitÄóii, în parteneriat cu ARAS (Asociaóia RomânÄ Anti-Sida) a desfÄñurat un program educativ preventiv care a constat în întâlniri cu grupuri óintÄ de tineri (în general, în discoteci), în cadrul cÄrora au fost prezentate riscurile la care se expun prin consumul de droguri ñi prin implicarea în activitÄói legate de traficul de droguri. Au fost prezentate modalitÄói de prevenire ñi felul în care trebuie sÄ acóioneze în cazul în care ei, sau prietenii lor, se confruntÄ cu problema consumului de droguri. În Constanóa, Iañi, Timiñoara au fost organizate, în discoteci, concursuri ce aveau ca subiect prevenirea consumului de droguri. ConsiderÄm cÄ aceste activitÄói reprezintÄ doar punctul de plecare pentru o activitate susóinutÄ, la care trebuie sÄ participe, pe baza unei strategii naóionale, toate instituóiile abilitate ale statului ñi ale societÄóii civile. 16.4. Campanii mass-media Mass-media a inclus în repetate rânduri articole sau emisiuni despre droguri. Atenóia presei s-a concentrat asupra fenomenului în ansamblu, a efectelor lui nocive asupra vieóii tinerilor ñi a familiilor lor, ñi asupra unor evenimente sau manifestÄri determinate de zile declarate, internaóional, pentru informare ñi prevenóie. Televiziunea publicÄ ñi posturile de radio au emisiuni constante despre sÄnÄtate, unele de câte douÄ ori pe sÄptÄmânÄ. În cadrul lor a fost abordatÄ ñi s-au fÄcut referiri ñi la problema consumului de droguri, a alcoolului ñi a fumatului. Canalele private ñi-au declarat, de asemenea, interesul pentru problematica consumului de droguri ñi dezvoltarea unor programe antidrog. Institutul pentru Cercetarea ñi Prevenirea Criminalitaóii a participat, în calitate de partener, la programul “Piaóa RotundÄ” derulat de Societatea NaóionalÄ de Radio Difuziune ñi BBC - MPM. Programul a avut în vedere o campanie susóinutÄ de prevenire a consumului de droguri, realizatÄ prin intermediul unui serial radiofonic ñi a unor pachete informaóionale (broñuri, CD, casete audio) care au fost distribuite în întreaga óarÄ. În cadrul emisiunii concurs pentru tineri “Pe urmele lui Sherlock Holmes”, difuzatÄ lunar pe canalul Radio România Tineret, sunt abordate aspecte legate de prevenirea consumului de droguri. În cadrul emisiunii “Clasa de la miezul nopóii”, realizatÄ cu postul Radio România Cultural, au fost dezbÄtute aspecte legate de prevenirea consumului de droguri, la care au participat polióiñti, medici, profesori ñi reprezentanói ai organizaóiilor neguvernamentale. Emisiunea a fost realizatÄ pe parcursul a 6 luni, fiind organizate ñi duplexuri Bucureñti - Iañi, Bucureñti - Constanóa, Bucureñti - Cluj. În efortul de prevenire a consumului de droguri, sub îndrumarea ñi coordonarea Institutului, au fost implicaói ofióeri de la toate compartimentele de prevenire judeóene, rezultatul fiind o campanie susóinutÄ în mass-media, materializatÄ în cele aproximativ 300 articole din ziare ñi reviste, centrale ñi locale, 170 emisiuni radio, 90 emisiuni TV ñi numeroase pliante, broñuri, afiñe, realizate ñi cu sprijinul partenerilor din comunitate. 16.5. Linii telefonice de întrajutorare Liniile telefonice de tip “drug help-line” folosite în alte state au menirea de a asigura un prim ajutor persoanelor aflate în situaóie de crizÄ ñi care nu au acces la alte surse de informare. Deñi s-a acordat consultanóÄ la sfârñitul anului 1997, prin Programul Pompidou, nu deóinem date cÄ s-au întreprins mÄsuri concrete de creare ñi în România a unei astfel de linii telefonice. Totuñi, câteva organizaóii neguvernamentale au fost finanóate în cadrul unor programe internaóionale pentru constituirea de linii telefonice de consiliere confidenóialÄ. Prin aceste linii telefonice s-a asigurat consilierea ñi educaóia pentru sÄnÄtate, pentru sÄnÄtatea ñi igiena sexualÄ ñi a cuplului, pentru prevenirea infecóiei HIV/SIDA, pentru un stil de viaóÄ sÄnÄtos ñi, implicit, s-a discutat ñi despre dependenóa de droguri. 16.6. Programe comunitare OdatÄ cu aplicarea principiilor descentralizÄrii deciziei, administraóia localÄ va trebui sÄ aibÄ de îndeplinit atribuóii sporite ñi de luat decizii importante pe linia prevenirii consumului de droguri (reducerea cererii de droguri), adaptate la culturi, obiceiuri ñi tradióii specifice. În cadrul Proiectului Phare de AsistenóÄ tehnicÄ pentru reducerea cererii de droguri, program la care participÄ ñi România, accentul se pune pe comunitatea localÄ ñi pe elaborarea acelor strategii de prevenóie care sÄ rÄspundÄ nevoilor de la acest nivel. În cadrul acestui proiect european, trei specialiñti din reóeaua de promovare a sÄnÄtÄóii din trei judeóe au participat la un program de pregÄtire intensiv, cuprinzând cursuri, vizite de studiu ñi schimb de experienóÄ. Scopul acestui program de pregÄtire l-a constituit îmbunÄtÄóirea abilitÄóilor ñi capacitÄóilor de evaluare a nevoilor, odatÄ cu dezvoltarea ñi menóinerea unui sistem de monitorizare a comunitÄóilor locale în privinóa aplicÄrii planurilor de educaóie ñi de reducere a cererii de droguri. Tot în cadrul acestui proiect este prevÄzut sÄ se înfiinóeze un centru naóional de informare ñi documentare pentru intervenóiile de prevenóie. În ceea ce priveñte mobilizarea societÄóii civile ñi participarea comunitarÄ, au existat la nivel judeóean mai multe activitÄói de prevenóie separate. În câteva cazuri a existat ñi un început de abordare intersectorialÄ, prin participarea sau implicarea în astfel de activitÄói a unitÄóilor locale de polióie, a celor de promovare a sÄnÄtÄóii, a factorilor din sistemul educaóional ñi a autoritÄóilor locale. Postul telefonic care deserveñte Centrul de consiliere psihologicÄ ñi juridicÄ de la Colegiul Naóional “Cantemir VodÄ” este folosit ñi ca linie “drog help line”. În funcóie de posibilitÄói astfel de linii au fost realizate ñi pe plan local. Aceste programe comunitare, derulate în parteneriat cu autoritÄóile locale ñi ONG-uri ce au printre obiective ñi prevenirea consumului de droguri, sunt orientate pe promovarea sÄnÄtÄóii ñi prin mijloace de autoprotecóie ñi încurajarea adoptÄrii unui stil de viaóÄ sÄnÄtos. Astfel de programe au fost derulate de compartimentele de prevenire de la nivelul mai multor judeóe: - Inspectoratul de Polióie al Judeóului Olt, împreunÄ cu Asociaóia Femeilor din judeóul Olt, au pus bazele unui “Program de modelare comportamentalÄ pentru prevenirea consumului de alcool ñi droguri” ñi a unui “Program de formare de formatori”, acesta din urmÄ fiind adresat elevilor, polióiñtilor, cadrelor didactice etc. - Inspectoratul de Polióie al Judeóului Suceava a inióiat un “Program partenerial pentru prevenirea consumului de droguri ñi alcool în rândul copiilor ñi al tinerilor”. - Inspectoratul de Polióie al Judeóului Argeñ în parteneriat cu Inspectoratul Judeóean Argeñ deruleazÄ programul “CISCO- cinste , corectitudine, sinceritate” pentru anul ñcolar 1998 - 1999. - La nivelul Inspectoratului de Polióie al Judeóului Prahova, în cadrul “UniversitÄóii Populare” de pe lângÄ Casa de CulturÄ a municipiului Ploieñti au fost susóinute cursuri cu tematicÄ educativ-preventivÄ privind consumul de droguri . - Inspectoratul de Polióie al Judeóului Sibiu a inióiat programul “STOP consumul de droguri” care priveñte educarea tinerilor pentru prevenirea consumului de stupefiante. - Inspectoratul de Polióie al Judeóului Constanóa, în colaborare cu Direcóia SanitarÄ - Laboratorul de MedicinÄ preventivÄ, are în derulare un program privind diagnosticarea consumului de droguri în rândul tinerilor. Prin aceasta se urmÄreñte conñtientizarea pericolelor pe care le implicÄ folosirea substanóelor stupefiante, inclusiv a alcoolului ñi tutunului. Se are în vedere oferirea unor informaóii cât mai complete despre droguri, formarea unei opinii generale de respingere a consumului unor astfel de substanóe ñi creñterea implicÄrii factorilor de decizie ai comunitÄóii în activitÄóile de prevenire.
Prin Ordin al Ministrului SÄnÄtÄóii au fost stabilite instituóii psihiatrice în Bucureñti, Iañi ñi Cluj care, fÄrÄ a fi dedicate exclusiv tratamentului dependenóilor, sunt nominalizate spre a desfÄñura programul de substituóie prin metadonÄ, la cererea pacienóilor. Acest program este finanóat de la buget prin Ministerul SÄnÄtÄóii. FacilitÄóile cu care sunt prevÄzute aceste centre de tratament nu includ ñi aparatura specificÄ de control ñi dozare a concentraóiilor de metaboliói de droguri, iar personalul care le deserveñte nu are o specializare temeinicÄ pentru tratamentul dependenóei de droguri. Aceste instituóii sunt în cÄutarea metodelor de tratament adecvate, care sÄ fie conforme conceptelor ñi standardelor internaóionale recunoscute. PânÄ la sfârñitul anului 1998, nu a fost instituit nici un sistem de evaluare a rezultatelor tratamentului ñi nici un program de îngrijiri post-curÄ nu a fost inióiat. În ceea ce priveñte furnizarea de servicii de îngrijire, este de subliniat în primul rând, lipsa de experienóÄ în materie. Un singur serviciu cu 31 de paturi a îngrijit pacienói dependenói de droguri. Desigur cÄ ñi alte instituóii medicale au intrat în contact cu persoane dependente, mai ales cele având servicii de urgenóÄ ñi de toxicologie, dar ele au furnizat strict îngrijiri pentru diagnostic ñi reechilibrare. Personalul medical deservind astfel de servicii de îngrijire nu este pregÄtit ñi specializat pe problema drogurilor, iar conceptele de tratament sunt depÄñite ñi nu întotdeauna adaptate individului. Aparatura de diagnostic ñi testare existentÄ nu este suficientÄ ñi nu se ridicÄ la standardele de calitate necesarÄ, dupÄ cum nu existÄ nici o experienóÄ satisfÄcÄtoare pentru utilizarea ei. De asemenea, nu au existat disponibile programe de îngrijire ambulatorie ñi nici sisteme de servicii de reabilitare. Un program de reducere a consecinóelor nu a fost elaborat, în schimb toói pacienóii care solicitÄ tratament de substituóie sunt supuñi unei testÄri HIV/SIDA la internare. Metadona nu se poate folosi în afara spitalului. 16.8. Tratament ambulatoriu Nu se face tratament ambulatoriu ñi nu existÄ un program de tratament pentru cei nespitalizaói. 16.9. Sex – probleme specifice În cadrul studiilor efectuate, s-a stabilit existenóa unei legÄturi între sex ñi droguri. Programele de prevenire derulate pânÄ în prezent ñi cele de perspectivÄ coreleazÄ ambele problematici în scopul eradicÄrii unor boli venerice periculoase ñi a limitÄrii infecóiei cu HIV. Pe lângÄ Ministerul SÄnÄtÄóii existÄ Comisia naóionalÄ pentru prevenirea ñi tratamentul infecóiilor HIV/SIDA. De asemenea, o linie telefonicÄ dedicatÄ ñi mai multe materiale educaóionale au avut ca obiect prevenire a infecóiei. În ambele cazuri, programele educaóionale s-au axat preponderent pe diminuarea riscurilor de infectare prin transmitere pe cale sexualÄ ñi parenteralÄ ñi, nu în mod special, prin injectare de droguri. De altfel, nu a existat nici o inióiativÄ care sÄ creeze premisele pentru instituirea unui program de schimbare a acelor necesare injectÄrii individuale sau a unuia de diminuare a consecinóelor abuzului de droguri. Inexistenóa unor astfel de programe este motivatÄ de faptul cÄ nu au fost raportate cazuri de infecóii HIV/SIDA prin injectare de droguri. Din nou, legislaóia nu a favorizat dezvoltarea unor astfel de programe. 16.10. Folosirea drogurilor la locul de muncÄ Este puóin cunoscut acest aspect, dar ILO (Biroul Internaóional al Muncii) a desfÄñurat în cursul anului trecut un program de prevenire a consumului de alcool ñi droguri la locul de muncÄ. În acest program au fost incluse ñase întreprinderi din óarÄ. Din pÄcate, fondurile scÄzute ale întreprinderilor în cauzÄ au dus la întreruperea acestui program.
Evaluarea activitÄóilor ñi a proiectelor derulate este un concept unanim acceptat în teorie, dar din raóiuni diferite el nu s-a concretizat practic. Necesitatea de a evalua eficacitatea unor proiecte de reducere a cererii este cu atât mai mare, cu cât experienóa derulÄrii unor astfel de activitÄói este redusÄ, iar resursele utilizate, limitate. Cu toate acestea, evaluÄri ale activitÄóilor preventive nu au fost realizate, dupÄ cum nu au fost încercate nici acóiuni de marketing ñi promovare a lor. 17.2. Cercetare Cercetarea este o altÄ dimensiune importantÄ în fundamentarea politicilor ñi strategiilor de educaóie pentru sÄnÄtate. PânÄ în anul 1998, în România au fost fÄcute studii în privinóa consumului de alcool sau tutun, dar nu ñi în privinóa celui de droguri. Va fi necesar sÄ fie adoptate acele strategii ñi metodologii de cercetare care sunt potrivite pentru a examina grupuri de populaóie sau chiar un eñantion naóional reprezentativ. În decursul anului 1998, aña cum a fost menóionat, au fost realizate cercetÄri calitative limitate la numai câteva judeóe ale óÄrii.
Programe de pregÄtire a personalului care lucreazÄ în reóeaua naóionalÄ de promovare a sÄnÄtÄóii au fost realizate, pe de o parte, prin includerea de noóiuni despre prevenirea consumului de droguri, în cadrul cursurilor de perfecóionare obiñnuite organizate de Institutul de Management al Serviciilor de SÄnÄtate – Centrul Naóional de Promovare a SÄnÄtÄóii ñi Programe, iar pe de altÄ parte prin derularea proiectului Phare de AsistenóÄ tehnicÄ pentru reducerea cererii de droguri. La aceste cursuri au participat aproximativ 50 de cadre. Nu au fost organizate cursuri sau seminarii pentru persoane din afara sistemului sau pentru personalul de îngrijire medicalÄ. Este de semnalat cererea importantÄ pentru cursuri de pregÄtire specificÄ ñi de suport de informare venitÄ din partea personalului care lucreazÄ în sistemul sanitar ñi în cel educaóional. Pentru elaborarea ñi punerea în practicÄ a unor strategii (naóionale ñi locale) de reducere a cererii de droguri, condióia esenóialÄ rÄmâne realizarea unor programe coerente de pregÄtire, care sÄ includÄ metodologiile de cercetare a fenomenului ñi definire a problemei, de evaluare a nevoilor de educaóie ñi de monitorizare a comunitÄóilor ñi, mai ales, de evaluare a calitÄóii ñi eficienóei intervenóiilor preventive. În aceeañi ordine de idei, a devenit prioritarÄ dezvoltarea unei programe de curs pentru specializare în tratamentul ñi îngrijirea dependenóilor în instituirea curei de reabilitare ñi reinseróie socialÄ.
Amploarea fenomenului depÄñeñte sfera preocupÄrilor medicale ñi chiar puterea de reacóie a instituóiilor implicate direct în lupta cu infracóionalitatea, sub toate formele ei de manifestare, inclusiv traficul ñi consumul ilicit de droguri. Combaterea fenomenului necesitÄ mÄsuri de ordin economic, legislativ, social ñi instituóional. Situaóiile din alte state au demonstrat cÄ explozia fenomenului nu añteaptÄ acumulÄri cantitative, ci acóioneazÄ ñi se produce prompt, speculând breñele din sistemul de apÄrare intern al fiecÄruia dintre ele. Tergiversarea luÄrii unor mÄsuri adecvate de contracarare a narcotraficului, de reducere a consumului ñi de reinseróie socialÄ a toxicomanilor, subliniazÄ faptul cÄ fenomenul drogurilor nu este conñtientizat cu toatÄ responsabilitatea. Comparativ cu anul anterior – analizat, de altfel, într-un raport asemÄnÄtor – nici în perioada de referinóÄ nu s-au înregistrat schimbÄri majore de ordin calitativ care sÄ ne îndreptÄóeascÄ sÄ privim mai optimist viitorul. Chiar dacÄ statisticile reflectÄ, pe anumite componente, obóinerea unor rezultate meritorii, abordând global problematica, putem constata o lipsÄ de integrare ñi de acóiune concertatÄ, ceea ce ñi explicÄ contradicóia dintre situaóia înregistratÄ pe segmente ñi cea globalÄ. În context, intrigÄ ñi este de neînóeles de ce nici în 1998 nu s-a reuñit cunoañterea estimativÄ a cifrei negre a consumatorilor de droguri, fapt care ar fi permis o abordare mai profundÄ a necesitÄóilor ñi prioritÄóilor existente în domeniul combaterii fenomenului drogurilor. Consumul de droguri încÄ nu poate fi considerat o problemÄ la scarÄ naóionalÄ, deñi statisticile aratÄ cÄ numÄrul de toxicomani trataói în anul 1998 în Centrul pilot de intervenóii în toxicomanii s-a dublat faóÄ de 1997 ñi s-a triplat faóÄ de anul 1996 ñi evidenóiazÄ explozia galopantÄ a consumului de droguri în óara noastrÄ. Se ñtie cÄ România a devenit, în perioada analizatÄ, pe lângÄ óarÄ de tranzit, ñi loc de depozitare ñi de distribuóie a drogurilor. Conñtientizarea pericolului extinderii zonelor interne de trafic ñi a consumului de droguri ñi asupra altor eñantioane de populaóie, precum ñi luarea mÄsurilor ce se impun de cÄtre factorii decizionali aflaói la conducerea societÄóii româneñti, pot conduce la reducerea impactului negativ pe care drogurile îl produc asupra vieóii în ansamblul ei. ANEXA 1DECLARAòIE COMUNÃReprezentanóii ministerelor de interne ñi vÄmilor din România, Republica BulgarÄ, Republica ElenÄ, Republica Turcia, Republica UngarÄ, Ucraina, Republica Moldova, precum ñi ai O.I.P.C. - INTERPOL, D.E.A. ñi P.N.U.C.I.D., întruniói la Bucureñti în perioada 29-30 iunie 1998, pentru a participa la lucrÄrile Conferinóei regionale privind combaterea traficului ñi consumului ilegal de droguri. Având în vedere prevederile Convenóiei Unice asupra substanóelor stupefiante (New York 30 martie 1961), aña cum a fost modificatÄ prin Protocolul adÄugat, din 1972 (Geneva, 25 martie), ale Convenóiei asupra substanóelor psihotrope (Viena, 21 februarie 1971), ale Convenóiei împotriva traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope (Viena, 20 decembrie 1988), ale Planului Global de acóiune (New York, 23 februarie 1990), precum ñi documentele adoptate la recenta Sesiune specialÄ a AdunÄrii Generale a O.N.U. consacratÄ luptei împotriva producóiei, vânzÄrii, cererii, traficului ñi distribuóiei ilicite a stupefiantelor ñi a substanóelor psihotrope ñi activitÄóilor conexe (New York, 8-10 iunie 1998); Conñtienói cÄ atât creñterea producóiei cât ñi a traficului ilicit de substanóe stupefiante ñi psihotrope reprezintÄ o ameninóare serioasÄ pentru dezvoltarea socio-economicÄ normalÄ ñi pentru sÄnÄtatea fizicÄ ñi psihicÄ a naóiunilor; Convinñi cÄ pentru prevenirea ñi combaterea eficientÄ a traficului ñi consumului ilegal de substanóe stupefiante ñi psihotrope, cooperarea regionalÄ ñi internaóionalÄ este un factor indispensabil; Au convenit urmÄtoarele: - SÄ intensifice cooperarea dintre óÄrile participante la Conferinóa de la Bucureñti, în scopul transpunerii în viaóÄ a mÄsurilor stabilite prin convenóiile internaóionale la care sunt pÄrói. - SÄ militeze pentru extinderea cooperÄrii ñi cu alte state din sud-estul Europei, în vederea creñterii foróei în lupta împotriva acestui flagel. - Prin reprocitate, sÄ stabileascÄ persoane de contact din instituóiile cu competenóÄ în domeniu, în vederea creñterii operativitÄóii schimbului de informaóii. - SÄ organizeze consultÄri periodice, în vederea adoptÄrii de pozióii comune ñi acóiuni concertate la reuniunile internaóionale la care se vor dezbate problemele luptei împotriva traficului ñi consumului ilicit de stupefiante ñi substanóe psihotrope. - SÄ inióieze demersuri în vederea desfÄñurÄrii unor astfel de conferinóe, în óÄrile lor, prin rotaóie, la care sÄ se analizeze evoluóia în acest domeniu ñi sÄ se stabileascÄ noi modalitÄói de contracarare a acestui fenomen.
* * * ANEXA 2ALOCUòIUNEA Preñedintelui României, Emil Constantinescu, la Sesiunea SpecialÄ a AdunÄrii Generale a O.N.U. consacratÄ luptei împotriva drogurilor New York, 8 iunie 1998 Domnule Secretar General, Doamnelor ñi domnilor, România este profund interesatÄ de tema acestei Sesiuni Speciale a AdunÄrii Generale a O.N.U., o inióiativÄ substanóialÄ pe care o salut. CÄci primejdiilor pe care le comportÄ pentru orice stat din lume traficul ñi consumul de droguri, li se adaugÄ, în contextul specific societÄóilor est-europene, riscul grav al unei adevÄrate înstÄpâniri a reóelelor criminale asupra pârghiilor esenóiale în construcóia noilor democraóii din aceastÄ parte a Europei. Într-adevÄr, odatÄ eliberate de constrângerile dictaturii comuniste, óÄrile noastre au devenit brusc vulnerabile: viteza cu care organizaóiile criminale au pornit la cucerirea acestor noi teritorii contrasteazÄ pregnant cu ritmul – obiectiv mai lent – al construcóiei lor instituóionale. ÎncÄ fragile, barierele pe care le poate opune statul de drept acestei mediatizÄri perverse ñi toxice a crimei organizate sunt încÄ insuficiente, legislaóia lor este lacunarÄ, reacóiile societÄóii civile sunt încÄ timide. Confruntat cu primejdii, multÄ vreme absente sau necunoscute, universul nostru, ñi aña profund bulversat, riscÄ grave derapaje în absenóa unei reacóii energice ñi concertate. IatÄ de ce, statul român a declarat o triplÄ acóiune de auto-apÄrare – prin perfecóionarea legilor, prin reforma instituóiilor, printr-o intensÄ acóiune educativÄ pentru prevenirea rÄspândirii toxicomaniei în special în rândul tineretului. România a adoptat toate programele Naóiunilor Unite de luptÄ anti-drog, tot aña cum va adopta fÄrÄ ezitare ñi rezoluóiile prezentei reuniunii. Noi considerÄm cÄ numai printr-o cooperare internaóionalÄ acest flagel internaóional al producerii, traficului ñi difuzÄrii drogurilor poate fi împiedicat. Din acelañi motiv, am acóionat permanent ñi în interiorul óÄrii, dar ñi în strânsÄ colaborare cu óÄrile vecine. Am ameliorat ñi adaptat legile – ñi în acest sens ajutorul O.N.U. ne-a fost deosebit de util, fapt pentru care permiteói-mi sÄ vÄ mulóumesc. DupÄ schimbarea politicÄ de la finele anului 1996, óara noastrÄ s-a implicat în lansarea unor strategii regionale în lupta contra traficului de droguri, ale cÄrei rute ameninóÄ sÄ se permanentizeze în regiune ñi sÄ transforme óÄrile din estul Europei din zone de tranzit în pieóe de desfacere. Acorduri trilaterale cu óÄrile vecine Bulgaria ñi Turcia, Moldova ñi Ucraina sunt deja în vigoare. Un alt acord trilateral cu Bulgaria ñi Grecia e pe cale de a fi încheiat, ca ñi alte acorduri bilaterale, încheiate cu majoritatea óÄrilor din Europa CentralÄ ñi de Est. Elementul central al acestor acorduri – mai ales al celui încheiat cu Bulgaria – se referÄ tocmai la cooperarea în cadrul unor programe de protecóie contra crimei organizate. Anul acesta chiar, Bucureñtiul, va fi gazda Conferinóei Regionale consacrate traficului de droguri, având drept oaspeói personalitÄói din óÄrile Europene de RÄsÄrit, precum ñi reprezentanói ai principalelor organisme internaóionale ñi specializate. Añ aminti, de asemenea, deosebita importanóÄ a creÄrii – tot la Bucureñti – a Centrului S.E.C.I. de luptÄ împotriva corupóiei ñi crimei organizate. Aceste inióiative de cooperare regionalÄ rÄspund deopotrivÄ la douÄ imperative: cel al eficacitÄóii (s-a calculat, într-adevÄr, cÄ rezultatele obóinute prin cooperarea a trei sau mai mulói parteneri realizeazÄ în 4-5 ani acóiuni care ar fi nevoie de nu mai puóin decât 48 de ani dacÄ s-ar limita la acorduri bilaterale), ñi imperativul sistemului – cÄci doar stabilind bariere complementare ñi succesive în calea traficului ilicit îi putem controla fluxurile. DacÄ traficanóii trebuie sÄ înfrunte 6-7 polióii de frontierÄ care coopereazÄ ñi-ñi comunicÄ informaóiile cu regularitate, le va fi tot mai dificil sÄ scape de controalele bine óintite spre a sufoca reóelele criminale. Deoarece nu e vorba sÄ obóinem frontiere etanñe – ceea ce, în lumea de azi, ar fi o sinucidere – ci, dimpotrivÄ, sÄ gestionÄm o fluiditate crescândÄ a circulaóiei bunurilor licite ñi a oamenilor cinstiói, susóinând cu severitate plasa menitÄ sÄ-i opreascÄ pe criminali. Securitatea, prosperitatea ñi pacea pe care le imaginÄm ca piloni ai secolului XXI vor fi realizabile doar dacÄ suntem încÄ de pe acum capabili sÄ acóionÄm în numele lor ñi sÄ le deschidem calea. În aceastÄ perspectivÄ, añ dori sÄ salut inióiativa Preñedintelui Clinton în direcóia reprimÄrii criminalitÄóii internaóionale care se înscrie în aceleañi preocupÄri. România va adera la aceastÄ inióiativÄ fÄrÄ rezerve ñi va continua, în ce o priveñte, sÄ lucreze pentru a promova ñi aplica o strategie similarÄ la nivel naóional ñi regional. Avem azi ñansa de a consacra, în pragul noului mileniu, o politicÄ globalÄ ñi un tip de comunicare umanÄ fÄrÄ precedent, deschizând calea unui viitor pe care îl putem construi liber ñi fÄrÄ piedici . Acest óel ne este accesibil cu condióia de a ne uni foróele. VÄ mulóumesc pentru atenóie. * * * ANEXA 3Traducere neoficialÄ SESIUNEA SPECIALÃ A ADUNÃRII GENERALE A NAòIUNILOR UNITE pe Problema MondialÄ a Drogurilor, 8-10 iunie 1998 Sesiunea SpecialÄ a AdunÄrii Generale a Naóiunilor Unite (UNGASS), atât în termenii spiritului cât ñi al cooperÄrii demonstrate ñi al mÄsurilor practice pe care le-a endorsat pentru a transpune spiritul în acóiune. Noi considerÄm cÄ temele majore au fost:
A mai fost încÄ o temÄ importantÄ: timpul de discuóii a trecut; acum este timpul pentru acóiune. Declaraóia de Reducere a Cererii ñi Planurile de Acóiune oferÄ consultanóÄ specificÄ privind acóiunile solicitate. Declaraóia PoliticÄ solicitÄ Statelor Membre ONU sÄ efectueze aceste acóiuni ñi stabileñte termenele óintÄ pentru acest lucru în 2003 ñi 2008.
Noi credem cÄ prin muncÄ individualÄ, bilateralÄ ñi colectivÄ prin UNDCP, putem sÄ le îndeplinim. De asemenea, noi credem cÄ este extrem de important pentru toate naóiunile sÄ conlucreze cu UNDCP pentru a traduce scopul sÄu de eliminare a culturilor ilicite de opium ñi coca pânÄ în 2008 în proiecte efective de a atinge acel obiectiv. Începând imediat, acesta va necesita contribuóii crescute la UNDCP. SperÄm sÄ împÄrtÄñiói percepóiile noastre ale realizÄrilor UNGASS ñi am aprecia orice observaóii pe care le puteói avea sau informaóii asupra planurilor de continuare pe mÄsurÄ ce sunt puse la punct. Textul Declaraóiei Politice Adoptate la UNGASS pe 10 Iunie Declaraóia PoliticÄ Drogurile. Distrug vieói ñi comunitÄói, submineazÄ dezvoltarea umanÄ susóinutÄ ñi genereazÄ criminalitate. Drogurile afecteazÄ toate sectoarele societÄóii în toate óÄrile, în particular, consumul de droguri afecteazÄ libertatea ñi dezvoltarea tineretului, cel mai valoros bun al omenirii. Drogurile sunt o ameninóare gravÄ la sÄnÄtatea ñi bunÄstarea întregii omeniri, independenóa statelor, democraóia, stabilitatea naóiunilor, structura tuturor societÄóilor ñi demnitatea ñi speranóa a milioane de oameni ñi a familiilor lor, de aceea: Noi, Statele Membre ale Naóiunilor Unite, Îngrijorate de problema gravÄ, mondialÄ a drogurilor, adunaói la cea de-a 22-a Sesiune SpecialÄ a AdunÄrii Generale pentru a lua în considerare acóiunea sporitÄ de atacare a acestei probleme în spiritul încrederii ñi cooperÄrii,
* * * ANEXA 4SUBSTANòE STUPEFIANTE SAU PSIHOTROPE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN TRAFICUL ILICIT DIN ROMÂNIA Produse vegetale obóinute din Cannabis Sativa (cânepÄ). Cannabis Sativa (cânepa) este o plantÄ ierboasÄ, cu inflorescenóe femele ñi mascule (añezate pe aceeañi tulpinÄ sau pe tulpini separate); frunzele sale sunt acoperite cu peri care secretÄ o rÄñinÄ. Cânepa prezintÄ mai multe varietÄói; acestea nu sunt perfect delimitate ñi nu se pot defini. Specialiñtii afirmÄ cÄ nu existÄ decât o specie de cânepÄ- Cannabis Sativa. În literaturÄ se întâlnesc însÄ frecvent denumirile “Cannabis Indica “ sau “Cannabis Sativa varietatea indica” care se referÄ la specia Cannabis Sativa. Indiferent de varietatea sa, cânepa biosintetizeazÄ un principiu activ cu propritÄói psihotrope, plasat sub incidenóa legislaóiei internaóionale-tetrahidrocannabinol (THC). Concentraóia acestui principiu activ este influenóatÄ de mai mulói factori (condióii pedoclimatice, momentul recoltÄrii plantelor etc). Produsele vegetale obóinute din cânepÄ în scop ilicit (cannabisul sau “marihuana”, rÄñina de cannabis sau “hañiñul”, uleiul de cannabis) sunt plasate sub controlul legislaóiei naóionale ñi internaóionale, datoritÄ tetrahidrocannabinolului. “Iarba de cannabis”, “Cannabis”, “Marihuana” Produsele vegetale denumite prin termenii ca: “iarbÄ de cannabis”, “cannabis” (termenul cel mai des utilizat pe piaóa ilicitÄ) sau “marihuana” (argou) reprezintÄ vârfurile florale ale plantelor femele de cânepÄ, recoltate în perioada de înflorire sau imediat dupÄ aceasta, când materialul vegetal conóine ñi elemente de fructificaóie. “Cannabisul” apare în traficul ilicit ca atare sau comprimat în baloturi; poate fi ambalat diferit (saci din material plastic, saci din pânzÄ, scotch); când se vinde în detaliu, “cannabisul” este ambalat în sÄculeói din plastic transparent, pe care sunt ñtanóate uneori frunze de cânepÄ. “Iarba de cannabis” se fumeazÄ ca atare sau amestecatÄ cu tutun. RÄñina de “cannabis”, “hañiñ” “Hañiñul” reprezintÄ rÄñina secretatÄ de perii glandulari de pe frunzele tulpinii superioare ñi ai inflorescenóelor plantelor femele de cânepÄ. RÄñina de cannabis poate sÄ aparÄ în traficul ilicit sub forma unei substanóe solide, cu o consistenóÄ moale, comprimatÄ în “turte” cu diferite forme, ambalatÄ în celofan alb sau colorat, uneori având o ñtanóÄ. RÄñina de cannabis se fumeazÄ (în amestec cu tutun) sau se înghite (în amestec cu alimente). Yüklə 365,57 Kb. Dostları ilə paylaş:
|