Raspunsuri la Examenul de Stat, modulul Urologie Durerile mecan excit. Rr p/n distenzia brusca bazinet., calice., ureter



Yüklə 160.68 Kb.
səhifə1/5
tarix10.01.2018
ölçüsü160.68 Kb.
  1   2   3   4   5

Release by MedTorrents.com


Raspunsuri la Examenul de Stat, modulul Urologie
1. Durerile - mecan. - excit. RR p/n. distenzia. brusca bazinet., calice., ureter.

După intensitate: acut; surde; După durată: permanente/periodice; in repaos/in miscare După sediu: - lombară (afectarea Renală, colici renale) -lombosacrală

-Ilioinghinala (af.ureterelor) -lomboabdomin.

-suprapubiana(af.vez.urin.) -lomboiliaca

-perineala(af.prostatei) -pelvioperineala,funiculoscrot

Durerea lombară colicativă (colica renală, nefretică, ureterală) e unilaterală, instalată brusc, de intensitate mare, insuportabilă (bolnavul caută o poziţie antalgică şi nu o găseşte, este agitat), mai frecvent ondulantă (pe un fondal dureros continuu apar exacerbările rău tolerate).

Sediul durerii orientează la stabilirea nivelului obstrucţiei căilor urinare. Obstacolul la nivelul joncţiunii pieloureterale produce dureri lombare, la nivelul strimtorii inferioare a ureterului - dureri abdominale şi în organele genitale externe,la nivelul joncţiunii ureterovezic.-durere pelviperineală. Iradiază de aceiaşi parte spre hipocondru, flancul şi fosa iliacă, organele genitale (testicul, labia mare), la rădăcina coapsei şi pe faţa anter.-internă a acesteia.

Durata unei colici-de la cîteva minute pînă la zeci de ore, recidivînd în funcţie de cauză. Colica renală cedează la aplicarea de căldura, antispastice şi antalgice (uneori sînt necesare opiaceele).

*Unii bolnavi invocă drept cauză declanşatoare a colicii aportul lichidian sporit (spre exemplu, cura hidrominerală), efortul fizic, trepidaţiile.

*Uneori colica renală evoluează cu polakiurie (micţiuni frecvente) sau tenesme vezicale mai ales dacă există o hematurie macroscopică.

*Poate evolua cu oligurie reflexă/anurie (oliguria adevărată apare numai în colica pe rin. unic), pentru ca (postcolicativ) să apară o poliurie tranzitorie.

*Colica renală poate asocia şi o serie de manifestări reflexe cardiovasculare (bradicardie, modificări de TA), digestive (greaţă, voma, ileus, meteorism), musculare (o discretă contractură musculară antalgică lombară sau abdominală).

*Colica renală de regulă evoluează cu afebrilitate. Poate fi însoţită de febră în pielonefrită, pielocistită, tuberculoză, tumoră renală.



Examenul obiectiv în colică atestă hiperestezie cutanată lombară, s Giordano +, punctele ureterale dureroase,rinichi puţin mărit, foarte dureros la palpare.

Aspectul macroscopic al urinei poate orienta spre etiologia colicii. Hematuria se observă în litiaza nefroureterală, tumori renale, tbc, trau­me renale. Urina tulbure, urât mirositoare denotă pielonefrită sau pielocistită acută.



Principala cauză de colică renală este litiaza renourinară. Deplasarea unui calcul mic din bazinet în ureter obstruează ureterul la nivelul strîmtorilor

ureterale naturale, gradul obstrucţiei fiind agravat de asocierea spasmului ure­teral şi edem.mucoasei.Migrarea calculului prin ureter=modificarea localizării durerilor, iar eliminarea lui (în vezică sau în exterior)=dispariţia durerii. Calculul angajat în peretele ureteral da colica trenanta, ce frecvent se complică cu infecţie.



*Obstacolul ureteral in colică mai poate fi produs prin cheaguri de sînge (traumatism renal, tumoră renală), dop de puroi (pielonefrită acută, tbc), fragment de ţesut renal (necroză papilară, tbc, infarct renal)

Durerea lombara necolicativă e situată profund în lombe, e surdă, mai frecvent bilaterală, doar foarte rareori iradiază descendent; poate fi acută sau cr. Micţiunea o poate accentua (în refluxul vezicoureteral) sau atenua (reducerea distensiei bazinet.).Apare în urma distensiei capsulei renale prin:

  • procese inflamatorii (nefropatii interstiţiale acute, glomerulonefrite acute)
    - obstrucţii vasculare (tromboză de venă renală, ocluzie de arteră renală);

  • colecţii subcapsulare renale/ -urolitiaza, -nefroptoza, croniocă, tbc renala.

  • In rin.sanatos,d/a cel opus nu functioneaza(compensator)

Durerea veziculă (cistalgia) e o durere hipogastrică sau retropubiană, surdă, intensificată de micţiune (pre-, intra-{colul vezical} sau postmicţional) cu iradiere în uretră, spre meat sau perineul anterior. De regulă, e însoţită de arsuri sau usturimi micţionale, tenesme vezicale, disurie sau polakiurie.E permanentă în procesele inflam(nespecifice sau tuberculoase) sau tumoralc ale vezicii urinare.Dur. ce se acutiz.la efort=calcul vezical.Irad. in genitale.La barb.dur suprapubiene=af.prostatei,la femei pot fi secundare af.ginecol.Pot fi cistalgii de geneza neuro-hormon.in deregl.inervatiei vezicii.Cistalgia din retenţia de urină este intensă, cu accentuări la intervale din ce în ce mai scurte, se însoţeşte de senzaţia imperioasă de micţiune, ce de regulă este imposibilă. Tip.;1-primara(cauza vezicala)2-sec(ex.calcul in ureter cu iradiere vezicala)

Dureri uretrale(uretrite ac/cr) se manifesta la inceput.intra/postmictional sau in timpul actului sex.La barbati pot fi permanente in coliculite,coupferite Dureri testiculare (funiculo-scrotale)Pot fi iradiante in urma colicii ren., discopatii,radiculite,miozite.Mai fregv. apar in urma traumelor scrotale , proc.inflam.,tumor. a cordon.sperm.,epididim.,testicol.In orhiepididemita ac.-dur.ac in hemiscrotul respectiv,hiperemia,tumefierea testicol.;se acuti-zeaza la palpare,efort,miscare,scad in repaos,la aplicarea suspenzoriului. Dureri surde(varicocel)=dilat.varicoasa a v.testiculare st.,ce se palpeaza ca cordon se acutizeaza in miscare.si vertical,dispar in repaos si orizontal. Durere peniana:traumatisme,fimoza,parafimoza,balanopostita,inflam.ac/cr. b.Peyroni-induratia corpilor cavernosi;in timp.preapismului(la erectie prelungita si in lipsa factorilor erotici.

Durerea pelviperineală este localizată la nivelul bazinului cu iradiere în perineu, uretră, funiculoscrotal. Se accentuează din mers, în poziţie şezîndă, la ruşeul rectal sau vaginal. Apare în uretritc (în uretritele acute este însoţită de scurgeri uretrale purulente), prostatite, inflamaţii şi tumori ale vezicii urinare.
2..Disuria: dificultate a actului micţional (însoţită .sau nu de dureri). Pentru ca să urineze bolnavul face un efort anormal (încordează presa musculară abdominală, apasă pe hipogastru. pe perineu, se apleacă in faţă), iar jetul este subţire şi întrerupt. La sfîrşit pacientul are senzaţia că vezica urinară nu s-a golit complet.Poate fi iniţială, terminală sau totală.

Disuria apare în:boli vezicale (cistite, tuberculoză, tumori, calculi);



  • boli prostatice (inflamaţii, adenom, cancer);

  • boli uretralc (uretrite, stricturi);

  • compresiuni vezicale (tumori, proc. Infl. pelviperitoneale, prolaps genital)

  • afecţiuni neurologice medulare sau ale SNC

Micţiunca dureroasă:senzaţia de durere şi usturime la micţiunc poate apărea în aceleaşi afecţiuni urologice ce provoacă şi disuria. Apariţia premicţională a durerilor este caracteristică afecţiunilor de col vezica!, la începutul micţiunii - afecţiunilor de col vezica! şi de uretră postcrioară, la sfîrsitul micţiunii - cistitelor, continuă - in uretrite iar durerile postmicţionale sînt tipice pentru procesele perivezicale (pericistite). Iradierea durerii în gland este mai frecventă în afectarea vezicală iar iradierea în perineu sugerează afectarea uretrei posterioare

Micţiunea imperioasă: nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de micţiune. Adeseori micţiunea imperioasă poate ti însoţită de tenesme vezicale (micţiuni dureroase, imperioase, ineficiente).


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə