Red study Studiul cese privind rolul societății civile în punerea în aplicare a Directivei ue privind energia din surse regenerabile

1.Sinteza principalelor concluzii și recomandări

1.1Principalele concluzii

1.1.1Un sentiment al momentului oportun

În toate statele membre vizitate, echipa de studiu a întâlnit o societate civilă angajată în direcția tranziției energetice, conștientă de oportunitățile socioeconomice pe care le creează aceasta și doritoare să beneficieze de producția decentralizată de energie din surse regenerabile. S-a manifestat un viu interes în legătură cu posibilitățile oferite de energia din surse regenerabile în ce privește generarea de venituri, dezvoltarea comunităților și inovarea socială, precum și dorința de a afla care sunt cele mai bune practici și politici de sprijin în alte state membre.

1.1.2Un sentiment de frustrare

În același timp, părțile interesate și-au împărtășit frustrarea cu privire la obstacolele birocratice și procedurile complexe, la reformele politice recente care au dezavantajat micii producători și comunitățile în raport cu producătorii de energie mari, centralizați, la nerecunoașterea de către factorii de decizie politică a valorii pe care o reprezintă energia de tip cetățenesc și, în unele cazuri, la absența unui dialog constructiv cu autoritățile. Aceste obstacole sunt recunoscute și descrise în detaliu de Comisia Europeană în Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile (2013)¹. Faptul că aceste obstacole se mențin sau chiar se intensifică (ca de exemplu în cazul introducerii de licitații pentru generarea de energie din surse regenerabile în anumite state membre) a fost interpretat de unii reprezentanți ai societății civile drept un atac direct asupra energiei de tip cetățenesc, vizând avantajarea marilor producători centralizați.

1.1.3Un argument puternic în favoarea energiei de tip cetățenesc

O concluzie centrală a studiului este faptul că societatea civilă nu este mulțumită cu o simplă consultare în domeniul politicii energetice. Comunitățile, organizațiile societății civile și persoanele fizice sunt nerăbdătoare să devină producători de energie din surse regenerabile - și echipei i s-au oferit dovezi și argumente din belșug în sprijinul acestei tendințe.
Energia de tip cetățenesc sporește acceptarea la nivel local a infrastructurii de energie din surse regenerabile, consolidând sprijinul și angajamentul în direcția procesului de tranziție. Ea eliberează fonduri necesare în mod urgent pentru tranziția energetică, generează beneficii socioeconomice la nivel local și păstrează valoarea adăugată în interiorul comunităților. Într-adevăr, producția de energie din surse regenerabile devine o oportunitate economică pentru cetățeni, fermieri, cooperative, IMMuri, comunități locale, asociații de caritate și ONG-uri în locul sau în completarea societăților energetice tradiționale. Ea stimulează dezvoltarea locală, inovarea socială și cooperarea. Sistemele descentralizate le permit persoanelor și comunităților să împartă costurile și beneficiile surselor regenerabile și să identifice posibilități pentru o mai bună corelare a cererii cu oferta (de exemplu în sistemele de încălzire colectivă). Acolo unde cadrele politice o permit, energia de tip cetățenesc din surse regenerabile devine un creator net de locuri de muncă și de creștere economică la nivel local.
Studiul CESE arată că dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile avansează mai rapid în special în statele membre în care localnicilor, individual sau în comun, li s-a dat posibilitatea să-și pună în practică propriile inițiative cetățenești în materie de energie. Principala condiție prealabilă pentru această evoluție o reprezintă niște sisteme de sprijin bine gândite și cadre de reglementare adecvate pentru o producție de tip cetățenesc. Pentru a valorifica această nouă oportunitate, politicile în domeniul climei și al energiei din UE și din statele membre ar trebui să pună un accent mult mai puternic pe crearea unei legături între producția descentralizată de energie din surse regenerabile și dezvoltarea locală și regională. Este momentul oportun pentru introducerea unui set de structuri de sprijin solide, stabile și coerente pentru energia din surse regenerabile, spre a pune Europa pe calea economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon.

1.1.4Un potențial uriaș, în mare măsură nevalorificat

Studiul a arătat că la cinci ani de la adoptarea Directivei privind energia regenerabilă, documentele politice naționale aproape că nu conțin trimiteri la o strategie coerentă, menită să sprijine producția descentralizată de energie din surse regenerabile în beneficiul comunităților locale. Echipa de studiu n-a găsit în nici unul din statele vizitate semne ale unei strategii guvernamentale implementate în mod coerent în vederea promovării energiei de tip cetățenesc. Dimpotrivă, în toate țările studiate, instabilitatea politică și reformele recente ale cadrelor de reglementare pentru sursele regenerabile au generat incertitudine, reticența de a face noi investiții și îngrijorări în rândul părților interesate cu privire la viitorul generării de energie de tip cetățenesc.

1.2Recomandările principale

1.2.1Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru energia din surse regenerabile

Așa cum se arată în Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile (2013)², va fi în continuare nevoie de sprijin pentru implementarea energiei din surse regenerabile atâta timp cât nu există în UE o piață internă a energiei deschisă și bazată pe competitivitate, care să pună capăt disfuncționalităților pieței și să internalizeze costurile de sănătate, de mediu și sociale ale utilizării combustibililor fosili. Guvernele ar trebui să lucreze totodată în direcția eliminării treptate a subvențiilor pernicioase și ineficiente pentru combustibilii fosili „care încurajează consumul fără măsură și subminează dezvoltarea durabilă”, în conformitate cu angajamentul reafirmat în Documentul final Rio+20 „Viitorul pe care ni-l dorim”. Stabilirea unui preț pentru dioxidul de carbon reprezintă numai una dintre posibilitățile de internalizare a costurilor externe prin creșterea prețului relativ al tehnologiilor bazate pe combustibili fosili.

1.2.2Transformarea producției descentralizate de energie de tip cetățenesc într-o prioritate politică

O nouă politică energetică nu poate fi implementată fără sprijinul cetățenilor; dar cu ajutorul lor, obiectivele politice pot fi realizate mai rapid decât și-ar putea imagina mulți. CESE le recomandă factorilor de decizie politică de la nivel local, național și al UE să transforme asumarea civică a producției de energie din surse regenerabile într-o prioritate explicită. Următorul Raport privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile al Comisiei Europene, planificat pentru 2015, ar trebui să analizeze realitatea din spatele cifrelor brute și să evalueze în ce măsură au fost eliminate obstacolele birocratice și a fost dezvoltat accesul la piață al noilor actori de mici dimensiuni.

1.2.3Instituirea de cadre politice stabile pentru sprijinirea energiei de tip cetățenesc:

• 
  Procedurile administrative pentru energia de tip cetățenesc ar trebui să devină simple, rapide și accesibile financiar.
  
• 
  Costurile și timpul de așteptare pentru conectarea proiectelor energetice de tip cetățenesc la rețea trebuie să fie rezonabile, iar operatorii sistemelor ar trebui să suporte penalizări în cazul nerespectării acestor cerințe;
  
• 
  Ghișee unice ar trebui să ofere îndrumare micilor investitori de la etapa de apreciere a fezabilității/planificare și până la utilizare;
  
• 
  Energiei electrice din surse regenerabile ar trebui să i se asigure prioritatea în rețea în raport cu energia din surse fosile sau nucleară;
  
• 
  Energia de tip cetățenesc din surse regenerabile ar trebui să fie exceptată de la procedurile care creează sarcini administrative, costuri sau nesiguranță disproporționate, cum ar fi obligațiile de comercializare directă;
  
• 
  Principala formă de sprijinire a energiei regenerabile de tip cetățenesc ar trebui să o reprezinte tarifele fixe. Acesta le oferă producătorilor o cale simplă și fiabilă de a-și calcula corect investițiile și profiturile. Siguranța investiției sporește șansele ca micii dezvoltatori să poată obține creditele necesare. Tarifele fixe pot și ar trebui să fie ajustate constant la costurile de investiție în continuă scădere.
  
• 
  Pentru a face faţă fluctuațiilor de aprovizionare și efectelor dramatice pe care le au acestea asupra prețurilor de vârf ale energiei electrice, sistemul tarifelor fixe ar putea fi completat cu mecanisme de gestionare a energiei menite să ofere soluții pentru fluctuații, de exemplu contorizarea consumului net (a se vedea mai jos), rețele inteligente și dezvoltarea unor capacități de depozitare.
  
• 
  Statele membre ar trebui să dea dovadă de mare precauție în utilizarea procedurilor de ofertare pentru energia regenerabilă, deoarece procedurile complexe și costisitoare constituie o sarcină disproporţionată pentru micii producători și pot exclude în practică energia de tip cetățenesc din sistemele de sprijinire a ER. Acordarea unui avantaj marilor producători și reducerea concurenței ar putea face să crească prețurile pentru consumatori. În plus, procedurile de ofertare nu ar putea funcționa acolo unde nu există o piață pentru energie. Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 ar trebui clarificate în acest sens.
  
• 
  Producătorii de energie de tip cetățenesc ar trebui să aibă dreptul la contorizarea consumului net și la sprijin pentru producția de energie electrică.
  
• 
  Fondurile structurale și de coeziune ale UE, dar și bugetele naționale, ar trebui să aloce în mod specific fondurile necesare pentru a asigura faptul că progresul energiei din surse regenerabile și al generării descentralizate nu este încetinit din pricina limitărilor rețelei.
  

1.2.4Stimularea unui dialog activ al societății civile cu privire la politica în domeniul energiei

• 
  Politica în domeniul energiei regenerabile ar trebui concepută și implementată într-un dialog continuu cu părțile interesate din societatea civilă, pentru a se ajunge la o înțelegere comună, obiective comune și sprijin pentru implementare, precum și la o cultură a cooperării și încrederii reciproce. Un instrument esențial în acest sens ar trebui să-l constituie Dialogul european privind energia al CESE.
  
• 
  Societății civile ar trebui să i se acorde dreptul de a participa la elaborarea planurilor de acțiune în domeniul climei și energiei ale statelor membre, precum și în monitorizarea și revizuirea implementării lor.
  
• 
  Strategiile, programele de finanțare și măsurile de sprijin la nivelul UE, național și regional ar trebui monitorizate și revizuite cu implicarea activă a societății civile, pentru a se asigura faptul că acestea încurajează și nu inhibă generarea autonomă de energie. În special introducerea unor măsuri controversate, precum obligațiile de comercializare directă, licitațiile și procedurile de ofertare pentru generarea de energie din surse regenerabile ar trebui analizate cu atenție, pentru a se identifica și corecta rapid eventualele efecte adverse asupra producției de energie de tip cetățenesc.
  

1.2.5Lansarea unui dialog transparent privind prețurile, costurile și beneficiile energiei

În timp ce dezbaterile privind politica energetică sunt adesea dominate de preocupări privind prețurile pe termen scurt, este necesară lansarea unei dezbateri publice privind costurile și prețul energiei. Energia din surse regenerabile are costuri externe foarte scăzute, aspect care diferă mult de cazul energiei din surse convenționale, care transferă multe costuri de sănătate și de mediu asupra societății actuale și generațiilor următoare. Ar trebui să fie puse la dispoziția publicului informații clare și cuprinzătoare pentru a se crea o imagine completă a costurilor și beneficiilor aferente subvențiilor pentru sursele regenerabile, pentru combustibilii fosili și pentru energia nucleară; acestea ar trebui să includă și costurile externe în materie de sănătate umană și calitate a mediului, precum și beneficiile derivate din evitarea importurilor și din securitatea energetică. Așa cum se arată în Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile (2013)³, deși costurile tehnologiilor pentru sursele de energie regenerabile scad constant, este încă nevoie de măsuri financiare, juridice și de politică administrativă pentru sprijinirea energiei din surse regenerabile atâta timp cât nu există în UE o piață internă a energiei deschisă și bazată pe competitivitate, care să pună capăt disfuncționalităților pieței și să internalizeze costurile externe.

1.2.6Abordarea consecințelor sociale ale tranziției energetice

Cu toate că impactul net al tranziției energetice asupra locurilor de muncă și a veniturilor gospodăriilor este preconizat a fi unul pozitiv, unii producători convenționali de energie resimt deja pierderi de piață și de locuri de muncă (nu neapărat corelate cu creșterea sectorului energiei din surse regenerabile). Guvernele ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru gestionarea impactului socioeconomic al tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care este, în cele din urmă, în beneficiul societății în ansamblul ei. Trebuie ca strategiile naționale să fie strâns integrate cu expansiunea energiei din surse regenerabile, pentru a se asigura o tranziție lină și competențele profesionale noi de care este nevoie și pentru a se soluționa individualizat orice impact social negativ asupra locurilor de muncă și a gospodăriilor vulnerabile social. Guvernele trebuie să facă în așa fel încât costurile sprijinului acordat energiei din surse regenerabile să fie repartizate în mod echitabil în societate.