Redactor şef al publicației: Fabrizio Boldrini Autor capitolului Studiu despre violența între copii la şcoala: Mauro Luciani



Yüklə 182,46 Kb.
səhifə5/8
tarix22.01.2018
ölçüsü182,46 Kb.
#39531
1   2   3   4   5   6   7   8

Obiectiv


Obiectivul acestei cercetari este masurarea violentei asa cum este perceputa de copii di toti cei implicati in procesul educativ (profesori, parinti si personal auxiliar).

Ipoteza cercetarii este ca violenta reprezinta un fenomen frecvent in scolile primare, mai mult decat ne-am astepta, iar adultii considera ca unele dina ceste episoade sunt lipsite de importanta desi sunt importante pentru copii.



Metode şi instrumente


O cercetare despre aspectul socio-afectiv in educatie, adica perceptia violentei intre egali, poate folosi mai multe instrumente precum observarea si chestionarele. Desenele reprezinta si ele un instrument folosit, de obicei, in cazul copiilor mai mici, desi se poate adeveri folositor si in cazul adolescentilor.

In aceasta cercetare, nu a fost inclusa observarea din cauza complexitatii si a dificultatii ce implica formarea observatorilor. Prin urmare, am folosit chestionarele care sunt mai usor de prezentat deoarece ofera rezultate comparabile si accesibile din punct de vedere statistic. Desenele au fost folosite doar in cazul copiilor din clasele intai si a doua.

Chestionarele sunt „instrumente de cercetare folosite pentru a aduna informatii; ele reprezinta o serie de intrebari prestabilite impartite in functie de tipul de raspuns pe care il cer” (de ex., intrebari inchise, intrebari cu variante de raspuns sau intrebari deschise), (Zammuner, 1996).

Chestionarul este parte a unui proces de cercetare care se defineste dinainte:



  1. Obiective (ce se investigheaza);

  2. Structura (tipuri de intrebari, modul in care sunt prezentate, in care se succeda, alegerea raspunsurilor);

  3. Tinta (cui se adreseaza intrebarile);

  4. Modul de administrare (cand – in cazul nostru, la sfarsitul anului scolar; cum – cine il propune si cum va fi prezentat);

  5. Evaluarea rezultatelor (analiza statistica);

  6. Prezentarea rezultatelor.



Structurarea chestionarului Pro-Save

1. Obiective


Obiectivul proiectului Pro-save este sa masoare felul in care copiii intre 6 si 14 ani percep violenta in scoli. Masoara modul lor de a clasifica propriul comportament si al celorlalti in btermeni de agresiune si violenta. Am considerat important sa evaluam si perceptia profesorilor, parintilor si a personalului auxiliar.

Este o cercetare investigativa fara ipoteza ce trebuie verificata, dar pleaca de la un interes general. Aceasta cercetare poate fi urmata de o serie de sondaje in timp pentru a putea evalua posibilele schimbari in perceptia grupului tinta.


2. Structura


Structura chestionarului este simpla: nu este nevoie de explicatii lungi sau complicate; intrebarile sunt simple, usor de inteles si formulate in functie de varsta respondentilor. In cazul copiilor, chestionarul se bazeaza pe datele din cercetarea Buzzi & Ongari’s (1989) care se axeaza pe relatia copii-media-publicitate. Aceatsa cercetare propune integrarea desenelor in chestionare deoarece este o metoda eficienta de a reduce timpul de raspuns, de a implica mai mult respondentul si de a obtine raspunsuri mai coerente (Buzzi & Ongari, 1993).

In cazul copiilor, respondentii au fost impartiti in 3 grupe de varsta: 6-7 ani; 8-9 ani; 10 ani si mai mult. Apoi am realizat chestionare pentru profesori, parinti si personalul auxiliar din scoli.

Fiecare chestionar incepe cu o sectiune unde se completeaza datele personale si continua cu sondajul propriu-zis. Aceasta parte se concentreaza pe doua aspecte: reactia victimei la violenta si rspunsul ei emotional.

Lista de reactii cuprindea urmatoarele categorii: nu a fost ranit de agresiune, s-a simtit ranit si a reactionat, s-a simtit ranit dar nu a reactionat. Raspunsul emotional al victimei putea fi: fericire, tristete, furie, indiferenta, teama, rusine.

In functie de varsta respondentilor, am incercat sa obrinem informatii suplimentare adaugand intrebari deschise care cereau comentarii despre violenta in mediul scolar, adica experiente traite de respondent.

Copiilor mici (6-7 ani) le-am propus sa deseneze o situatie de violenta la care au asistat sau care li s-a intamplat. Scopul a fost acela de a lasa copilul sa deseneze liber ce doreste si de a masura importanta problemei in functie de desen.

Am avut grija ca intrebarile sa nu fie ambigue, partinitoare sau interpretate gresit. Instructiunile pentru profesorii care au plicat chestionarele au fost clare si concise. Chestionarele adresate adultilor aveau o explicatie scurta si clara la inceputul primei pagini.

Pentru ca chestionarele sa fie „usoare” nu am inclus intrebari repetate sau capcana (Furnham, Henderson 1982).

Am evaluat si toate „distorsiunile” ce pot aparea in raspunsuri; respondentii puteau oferi informatii neadevarate din urmatoarele motive:


  • Pentru a oferi o imagina mai buna despre sine. Prin urmare, chestionarele au fost anonime.

  • Pentru a boicota chestionarul cu raspunsuri ilogice. Acest lucru este rar in cazul adultilor dar intalnis des in cazul copiilor. In raspunsurile legate de emotii ale victimei am inclus si „fericirea” deoarece este un sentiment iposibil de asociat cu o situatie de violenta.

  • Pentru a evita sa raspunda, respondentul poate oferi o pozitie neutra neclarificand ce simte. Acest lucru este rar intalnit la copii, dar se poate intampla in cazul adultilor chiar in cazul chestionarelor anonime. Prin urmare, chestionarul pentru adulti a urmat formatul Likert cu 4 niveluri fara a oferi optiunea de raspuns „Nici nu sunt de acord dar nici nu sunt in dezacord”.

Un chestionar „pilot” a fost realizat si incercat pe un grup tinta de copii si adulti. Grupul de pretestare a fost compus din: 6 copii (6-7 ani: 3 baieti si 3 fete), 6 copii (8-9 ani: 3 baieti si 3 fete), 6 copii (10-11-12 ani: 3 baieti si 3 fete), 4 invatatori (2 barbati si 2 femei), 4 reprezentanti ai personalului auxiliar (2 barbati si 2 femei), 4 parinti avand copii la scoala primara (2 barbati si 2 femei). Scopul a fost acela de a accesa gradul de intelegere, simplitatea si usurinta de a oferi raspunsuri si de a evita posibile interpretari gresite, intrebari inutile, ambigue sau raspunsuri nepotrivite. Scopul acestei faze a fost acela de a incuraja respondentii sa-si exprime opinia in legatura cu intrebarile.


Yüklə 182,46 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin