Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al forţelor armate ale republicii moldova

Conducătorul mijlocului de transport

175. Conducătorul mijlocului de transport este responsabil de starea tehnică a mijlocului de transport care transportă personalul gărzii. El se află în subordinea şefului gărzii şi a ajutorului acestuia.

Conducătorul mijlocului de transport are următoarele obligaţii:

1. 
   să întreţină mijlocul de transport în stare permanentă de funcţionare;
   
2. 
   la ordinul şefului gărzii sau al ajutorului acestuia, să transporte pe itinerarul indicat în schema de amplasare a posturilor schimbul de militari de gardă şi persoanele care exercită controlul asupra executării serviciului de către santinele;
   
3. 
   să execute comenzile caporalului de schimb în timpul plecării la posturi şi întoarcerii de la posturi.
   

Conducătorului mijlocului de transport i se interzice să tran­smită conducerea mijlocului de transport altei persoane, inclusiv celor cărora li se subordonează.
Însoţitorul
176. Însoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate la însoţirea lor în limitele arestului. El se află în subordinea şefului gărzii şi a ajutorului acestuia.

Însoţitorul are următoarele obligaţii:

1. 
   să păzească persoanele arestate la comanda şefului gărzii sau a ajutorului acestuia în timpul cînd acestea îşi fac toaleta de dimineaţă şi de seară, îşi satisfac necesităţile fiziologice şi la plimbare, precum şi în timpul dereticării camerelor şi încăperilor arestului, ţinînd arma „La umăr”;
   
2. 
   să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze fără permisiune şi să nu comunice cu persoane străine;
   
3. 
   să prevină persoana arestată care evadează prin somaţia „Stai, că trag”, iar dacă această somaţie nu este executată, să facă uz de armă.
   

177. În timpul pazei persoanelor arestate, însoţitorului i se interzice să discute cu acestea, să primească de la ele sau să le transmită lor ceva, precum şi să mănînce, să bea, să fumeze, să cînte, să se aşeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice şi să se distragă pe orice altă cale de la executarea obligaţiilor de serviciu.

Pentru însoţirea persoanelor arestate, însoţitorul le adună în coloană cîte una şi le urmează la doi-trei paşi dinapoia sau puţin la stînga (dreapta) de acestea. Toate comenzile le dă însoţi­torul.

CAPITOLUL VI

APELUL ŞI SCHIMBUL GĂRZILOR

Apelul gărzilor

178. Apelul gărzilor constă în controlul stării gata de exe­cutare a serviciului, trecerea lor în subordinea persoanelor indicate în pct. 78 şi în acordarea dreptului de schimb al gărzilor vechi. Apelul gărzilor durează cel mult 40 de minute.

179. Locul şi timpul apelului gărzilor de garnizoană este stabi­lit de şeful garnizoanei, iar al gărzilor interioare – de coman­dantul unităţii militare, avînd în vedere ca timpul pentru de­plasarea gărzilor spre locul de apel şi de la locul de apel spre încăpe­rea pentru gardă să nu depăşească o oră. Dacă pentru deplasarea spre locul de apel sau de la locul de apel spre încăperea pentru gardă este nevoie de mai mult de 30 de minute, prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii milita­re), gărzii i se acordă un mijloc de transport.

180. Pentru apel, se află în formaţie întreg personalul gărzilor şi orchestra, care se prezintă la apel cu cel puţin 10 minute înain­te de începutul lui.

181. Apelul gărzilor de garnizoană este executat de către ofiţerul de serviciu pe gărzi.

Apelul gărzilor interioare este executat de către ofiţerul de ser­viciu pe unitatea militară.

Apelul gărzilor provizorii este executat concomitent cu apelul gărzilor permanente. Dacă gărzile provizorii sînt numite după apelul gărzilor permanente, apelul lor se va executa separat.

182. La sosirea la locul de apel, fiecare şef al gărzii raportează noului ajutor al ofiţerului de serviciu pe gărzi, de exemplu: „Dom­nule locotenent, garda numărul unu s-a prezentat în personal complet. Şeful gărzii, locotenent Vlaicu”.

183. Noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe gărzi notează gradul militar şi numele şefilor de gărzi, pune gărzile în forma­ţie în ordinea numerelor lor, cu pistoalele-mitralieră în poziţia „La umăr”, carabinele – în poziţia „La picior” şi anunţă personalului gărzi­lor gradul militar, numele ofiţerului de serviciu pe gărzi şi nu­mele său.

La flancul drept al fiecărei gărzi stă şeful gărzii, iar la flancul stîng – ajutorul acestuia; caporalii de schimb stau la dreapta de militarii de gardă ai acestora, în prima linie. Militarii de gardă stau în ordinea numerelor de posturi de la dreapta la stînga, unul după altul conform numerelor schimburilor, însoţitorii – la stînga de ei. Mijloacele de transport ale gărzilor cu conducătorii lor sînt parcate în locul stabilit.

FORMAŢIA GĂRZII LA APEL

La apelul serviciului de zi, la stînga de gărzile interioare stă în formaţie restul serviciului de zi în ordinea indicată în Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republi­cii Moldova. În comenzile date la apelul serviciului de zi, cuvîntul „Gardă” este înlocuit prin cuvintele „Serviciul de zi”.

Orchestra (toboşarul-gornist) stă la flancul drept al gărzilor, cu trei paşi la dreapta de ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi.

184. Pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia, odată cu apropierea ofiţerului de serviciu pe gărzi la 20-30 paşi de for­maţie, dă comanda: „Gărzi - V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreap -TA (stîn-GA, CENTRU)”, iar dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, dă comanda: „Gărzi - V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi ARM”. La comanda „V-aliniaţi”, dirijorul militar iese cu pas de defilare la centrul formaţiei orchestrei şi se opreşte la doi-trei paşi de prima linie, cu faţa spre front. La prima comandă, şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură; toţi întorc capul în partea ofiţerului de serviciu pe gărzi şi îl însoţesc cu privirea. La comanda a doua, în afară de aceasta, carabinele sînt luate în poziţia „prezentaţi – ARM”. Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare” (toboşarii-gornişti bat „Marşul de campanie”).

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de front de ofiţerul de serviciu pe gărzi, se opreşte la doi-trei paşi de el şi raportează, de exemplu: „Domnu­le maior, gărzile sînt prezente pentru apel. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, locotenent Ciobanu”. Terminînd raportul, ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, fără a lăsa mîna de la coifură, face cu piciorul stîng (drept) un pas în lături, întorcîndu-se concomi­tent la dreapta (stînga) şi lăsîndu-1 pe ofiţerul de serviciu pe gărzi să treacă înainte, îl urmează la unu-doi paşi dinapoia, din partea exterioară a formaţiei.

Cînd ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi se opreşte pentru raport, orchestra (toboşarii-gornişti) încetează interpretarea (bă­tăile de tobă), iar dirijorul militar duce mîna la coifură.

185. Primind raportul, ofiţerul de serviciu pe gărzi stă la cen­trul formaţiei şi salută personalul gărzilor: „Bună ziua, domni­lor”, iar după răspunsul la salut dă comanda „Pe loc REPAUS” şi lasă mîna de la coifură. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi dublează comanda „Pe loc repaus” şi lasă mîna de la coifură. Şefii gărzilor şi dirijorul militar lasă mînile de la coifură.

Dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi dă comanda: „La picior – ARM”, apoi „Pe loc repaus”.

186. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi nu este numit, obligaţiile acestuia la apel (pct.183-185) sînt exercitate de şeful gărzii în grad superior, iar dacă şefii gărzii au grade militare echivalente – de şeful gărzii numărul unu. La comanda „Pe loc repaus”, el ocupă locul său în formaţie.

187. Pentru controlul gărzilor, ofiţerul de serviciu pe gărzi, dacă este necesar, depărtează liniile la un pas una de alta şi împreună cu ajutorul său controlează personalul gărzilor, ţinuta personalu­lui, cunoaşterea obligaţiilor de serviciu, precum şi starea arme­lor, şi dă indicaţii privind lichidarea neajunsurilor depistate.

La apropierea ofiţerului de serviciu pe gărzi, şeful gărzii, ieşind din formaţie, i se prezintă, iar în timpul contro­lului personalului gărzii sale îl însoţeşte pe ofiţerul de serviciu pe gărzi, apoi, cu permisiunea acestuia, ocupă locul său în for­maţie.

188. Dacă se constată că o gardă nu este pregătită pentru executarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe gărzi o trimite în uni­tatea militară respectivă pentru pregătire suplimentară sau schimbare şi rapor­tează fără întîrziere comandan­tului comenduirii militare. Apelul acestei gărzi va fi executat aparte de către ofiţerul de serviciu pe gărzi sau de către ajutorul acestuia.

189. La finele controlului, ofiţerul de serviciu pe gărzi iese la centrul formaţiei şi stă înaintea gărzilor cu faţa la ele; ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi stă la un pas în urma lui, mai la stînga. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, DREPŢI”, „Orchestră”, intonează adunarea” („Toboşari - adunarea”). La comanda „DREPŢI”, ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia şi şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură.

190. La sfîrşitul intonării „Adunării”, ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia şi şefii gărzilor lasă mîna de la coifură. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Şefii gărzilor, la mine”. Şefii gărzilor se apropie cu pas de defilare de ofiţerul de serviciu pe gărzi, trec la doi-trei paşi de el în linie (cu intervale
de un pas) în ordinea numerelor gărzilor şi se prezintă. De exem­plu: „Şeful gărzii numărul unu, locotenent Ţurcanu”.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi aminteşte fiecărui şef al gărzii particularităţile de serviciu şi le înmînează fişa cu parola.

191. Înmînînd fişele cu parola şi convingîndu-se că pa­rolele au fost înţelese corect, ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda „Şefii de gărzi, în formaţie – MARŞ”. La această comandă, şefii gărzilor trec la locurile lor; orchestra (toboşarii-gornişti) iese înainte la 10-15 paşi şi, ocolind spre stînga, trec cu frontul la gărzi. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Orchestra, executaţi apelul gărzilor”. În timpul cît orchestra militară intonează, ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia şi şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură.

După ce orchestra încetează intonarea „adunarea”, ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Gărzi, la dreap-Ta, înainte – MARŞ”. Dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, după comanda „Gărzi, la dreapta” urmează comanda „La umăr ARM”. La comanda „Marş”, gărzile trec în pas de front prin faţa ofiţerului de serviciu pe gărzi şi se deplasează spre încăperile pentru gardă; şefii gărzilor merg la doi paşi înaintea gărzilor; caporalii de schimb – la un pas înaintea militarilor de gardă; ajutorii şefilor gărzilor merg din urma gărzilor. Orchestra (toboşarii-gor­nişti), rămînînd pe loc, execută marşul.

Executarea marşului încetează la comanda (semnalul) ofi­ţerului de serviciu pe gărzi.

192. Dacă în timpul apelului soseşte şeful garnizoanei, şeful comenduirii militare (la apelul gărzilor interioare – şeful unităţii militare) sau şefii lor nemijlociţi, precum şi persoana care conduce inspecţia sau controlul unităţilor militare ale garni­zoanei (unităţii militare), ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, DREPŢI”, „Pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, iar dacă gărzile (garda) sînt înar­mate cu carabine, dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreapta (stînga, centru) prezentaţi ARM”. Orchestra into­nează „Marşul de întîmpinare” (toboşarii-gornişti - „Marşul de campanie”), ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de defilare de şef, se opreşte la doi-trei paşi de el şi raportează. De exemplu: „Domnule colonel, executăm apelul gărzilor (serviciului de zi). Ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), maior Ursu”.

Cînd ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) se opreşte pentru raport, orchestra (toboşarii-gornişti) încetează intonarea. Primind permi­siunea şefului gărzii, ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) dă comanda „Pe loc REPAUS” sau „La picior ARM” şi continuă executarea apelului.

Pentru întîmpinarea şefului gărzii, militarii prezenţi la apel, dar care nu fac parte din personalul gărzilor stau în formaţie în dreapta orchestrei (toboşarilor-gornişti) în unul sau două rînduri.
Schimbul gărzilor
193. După apelul gărzilor, garda se prezintă la locul de am­plasare a gărzii ce urmează să fie schimbată. Şeful gărzii noi opreşte personalul înaintea intrării pe teritoriul obiectivului păzit sau a corpului de gardă la distanţa indicată în instrucţiunile pentru şeful gărzii, se prezintă şefului gărzii vechi şi îi comunică pa­rola veche. După aceasta, adună garda sa în faţa corpului de gardă, cu frontul spre aceasta.

194. Şeful gărzii vechi, convingîndu-se de corectitudinea parolei, scoate garda sa din încăperea pentru gardă, lăsînd în în­căpere ajutorul sau un caporal de schimb, adună garda în forma­ţie la şase-opt paşi de frontul gărzii noi. După aranjarea în formaţie, şefii de gărzi pe rînd, începînd cu şeful gărzii noi, dau comanda „Gardă, V-aliniaţi, DREPŢI”.

Dînd comenzile, şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură şi se apropie cu pas de defilare unul de altul şi înce­pînd cu şeful gărzii noi, raportează, de exemplu: „Domnule locotenent, garda nouă e prezentă pentru schimb. Şeful gărzii, locotenent Onofrei”; „Domnule locotenent, garda veche e gata de schimb. Şeful gărzii, locotenent Munteanu”, apoi lasă mînile de la coifură.

Şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale-mitralieră sau cu carabine, nu duc mîna la coifură, iar după comanda „DREPŢI” merg în întîmpinare unul altuia, ţinînd pistoalele-mitralieră „La umăr”, iar carabinele „La picior”.

După prezentarea rapoartelor, şefii gărzilor dau comanda „Pe loc REPAUS”, schimbă santinela de la intrarea în corpul de gardă, dacă ea este instalată, apoi dau gărzilor comanda: „La dreap­ta, înainte – MARŞ”.

Şeful gărzii noi introduce garda sa în corpul de gardă, iar şeful gărzii vechi scoate garda veche din corpul de gardă, în locul (încăperea) indicat în instrucţiunile pentru şeful gărzii, dă comanda privind punerea armelor în rastel, lasă în locul său un superior şi împreună cu caporalii de schimb intră în corpul de gardă.

Dacă temperatura aerului este de -15°C şi mai joasă, precum şi pe timp nefavorabil, şi personalul gărzii este mai mic de şase persoane, şeful gărzii noi, după prezentarea şefului gărzii vechi şi comunicarea parolei, introduce garda sa în corpul de gardă pentru schimb. Schimbul gărzilor are loc în corpul de gardă fără a respecta regulile expuse în prezentul punct.

195. Personalul gărzii noi, intrînd în corpul de gardă, pune armele în rastel (pistoalele în sаfeu), apoi şeful gărzii noi şi şeful gărzii vechi ordonă caporalilor de schimb să predea şi să pri­mească mulajele de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat), iar ajutorilor – să predea şi să primească corpul de gardă şi urmăresc corectitudinea predării. Ajutorul şefului gărzii vechi predă, iar ajutorul şefului gărzii noi primeşte corpul de gardă cu tot utilajul, inventarul şi bunurile materiale conform listei. În gărzile ce nu au ajutor al şefului gărzii primirea şi predarea corpului de gardă, a utilajului, inventaru­lui şi bunurilor materiale sînt efectuate de către şeful gărzii. Şeful gărzii vechi informează şeful gărzii noi despre toate observaţiile şi indicaţiile primite de garda veche.

196. După primirea mulajelor de sigilii (amprentelor plumburilor pentru sigilat), şeful gărzii noi dă comanda: „Primul schimb, STAI”. La această comandă, caporalii de schimb şi militarii de gardă ai primului schimb, luînd armele, stau într-o linie, în ordinea numerelor posturilor, de la dreapta spre stînga. Caporalii de schimb stau la flangul drept al schimburilor lor, avînd mulajele de sigilii (ampren­tele plumburilor pentru sigilat), iar pe întuneric – şi lan­terne.

Caporalii de schimb ai gărzii vechi stau alături, mai la dreapta, de caporalii de schimb respectivi ai gărzii noi.

Şeful gărzii noi controlează cunoaşterea obligaţiilor de către caporalii de schimb şi santinele, aminteşte militarilor de gardă particularităţile de executare a serviciului la fiecare post, acordînd atenţie deosebită modalităţii aplicării armei, scoate schimbul din corpul de gardă şi punîndu-1 în front pentru încărcarea armelor, dă comanda: „Schimb, de la dreapta cîte unul, ÎNCĂRCAŢI”. La această comandă, militarul de la flangul drept face un pas înainte, pune baioneta, trage portînchizătorul, prezintă arma la control. Caporalul de schimb controlează arma, apoi militarul lasă portînchizătorul în poziţia iniţială, percutează, pune arma în piedica de siguranţă şi o încarcă (asamblează încărcătorul), iar şeful gărzii con­trolează corectitudinea încărcării. Încărcînd arma, militarul raportează: „Arma încărcată, pusă în piedica de siguranţă”, o pune de sine stătător „La umăr” şi face un pas în urmă.

În aceeaşi consecutivitate încarcă armele şi ceilalţi caporali de schimb şi militari de gardă.

197. După ce schimbul a încărcat armele, şeful gărzii noi dă comanda: „Schimb, la dreap – TA”, „La posturi, înainte - MARŞ”. Fiecare caporal de schimb dă comanda: „Schimb, după mine - MARŞ” şi conduce schimbul la posturi.

După plecarea primului schimb din corpul de gardă, şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii) efectuează ordinea de bătaie a celuilalt personal al gărzii, pe grupe de rezervă, şi dă misi­unile pentru caz de respingere a atacului asupra obiectivelor păzite sau asupra corpului de gardă şi pentru caz de stingere a incendiului.

198. Deplasarea schimburilor (grupelor de control-pază) la posturi şi de la posturi se execută în coloană cîte unul. Capo­ralul de schimb merge în fruntea coloanei. La posturile de la monumente, schimbul se deplasează cu pas de defilare.

Caporalul de schimb al gărzii vechi merge alături şi mai la stînga de cel al gărzii noi.

Toate comenzile le dă caporalul de schimb al gărzii noi.

Dacă gărzile au un număr mare de posturi, precum şi dacă acestea sînt amplasate la depărtare considerabilă unul de altul sau de corpul de gardă, schimburile se pot deplasa la posturi cu mijloace de transport.

199. Cînd ultimul militar al primului schimb este instalat la post, caporalul de schimb al gărzii vechi conduce militarii de gardă schimbaţi spre corpul de gardă, aflîndu-se în fruntea coloanei. Caporalul de schimb al gărzii noi merge alături, mai la stînga de caporalul de schimb al gărzii vechi.

Toate comenzile le dă caporalul de schimb al gărzii vechi.

200. Schimburile de santinele care merg la posturi şi de la posturi execută salutul militar după regulile expuse în Regu­lamentul privind instrucţia de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

201. La schimbul gărzilor, şeful gărzii noi, împreună cu şeful gărzii vechi, controlează prin rond şi control exterior starea celor mai importante obiective păzite, indicate în instruc­ţiunile pentru şeful gărzii, şi corectitudinea iluminării, împrejmuirii lor, tranşeele, corpul de gardă şi arestul, apoi primeşte, conform listei documentele, lăzile cu muniţii, sigiliile şi cheile de la ele, permi­sele pentru deschiderea obiectivelor păzite, precum şi mij­loacele de legătură şi de stingere a incendiilor.

202. La întoarcerea de la posturi, armele sînt descărcate în succesiunea indicată în pct.82. La început descarcă armele caporalii de schimb ai ambelor gărzi, apoi caporalul de schimb al gărzii vechi şi comandă: „De la dreapta, cîte unul - DESCĂRCAŢI”.

La această comandă, militarul din flancul drept face un pas înainte, sub controlul caporalului de schimb, descarcă arma, pune încărcătorul plin în cartuşieră şi raportează: „Arma des­cărcată”, mişcă portînchizătorul în urmă şi prezintă arma pentru control. Caporalul de schimb controlează arma, apoi militarul de gardă lasă portînchizătorul în poziţia iniţială, apasă pe trăgaci, pune piedica, scoate baioneta, ia arma în poziţia „La umăr” şi, făcînd un pas în urmă, trece la locul său.

În aceeaşi consecutivitate descarcă pe rînd armele şi celelalte schimburi de gardă. Apoi militarii de gardă, sub comanda superiorului, se îndreaptă spre locul de aflare a vechii gărzii, iar caporalii de schimb – spre corpul de gardă.

203. Caporalii de schimb al gărzii noi şi al celei vechi ra­portează pe rînd despre executarea schimbului, fiecare şefului gărzii sale, de exemplu: „Domnule locotenent, schimbul găr­zilor a fost executat. Posturile predate (primite) fără neajunsuri. Primul caporal de schimb, sergent Onea”.

Primind rapoartele, şefii gărzilor, începînd cu cel vechi, semnează foaia de stare a gărzii, iar şeful gărzii noi introduce în ea observaţiile privind neajunsurile depistate în timpul schimbului.

Dacă la schimbul gărzilor a fost prezentă persoana sosită pentru controlul gărzii, caporalii de schimb, cerîndu-i permi­siunea, raportează şefilor gărzilor despre schimbul executat. După primirea rapoartelor de la caporalii de schimb, şeful gărzii noi dă comanda „DREPŢI”, apoi şefii gărzilor raportează pe rînd persoanei sosite pentru control despre executarea schimbului.

Despre executarea schimbului, şefii gărzilor raportează în toate cazurile ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) prin mijloacele de comunicaţie sau sosesc personal pentru raport.

204. După schimbarea gărzilor, şeful gărzii vechi conduce garda veche în unitatea (subunitatea) sa militară.

La sosirea în subunitate după schimbul gărzilor, şeful gărzii pune personalul în formaţie şi raportează comandan­tului de subunitate despre executarea misiunii, de exemplu: „Domnule căpitan, garda a sosit în componenţă deplină, în timpul serviciului nu s-a întîmplat nimic (sau s-a întîmplat...) deosebit, sînt locotenent Grosu”, apoi raportează despre rezultatele controlului fixate în foaia de stare a gărzii şi predă foaia de stare a gărzii împreună cu alte documente. După aceasta personalul gărzii, sub controlul personal al şefului gărzii predă armele şi cartuşele de luptă.

Militarii de gardă care au păzit obiectivele doar noaptea, la expirarea termenului de pază a obiectivului şi predarea muni­ţiilor şefului gărzii, sînt trimişi în unitatea (subunitatea) lor militară sub comanda superiorului, fără a aştepta schimbarea gărzilor. Despre aceasta, şeful gărzii face o menţiune în foaia de stare a gărzii şi raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe uni­tatea militară). Sosind în subunitate, superiorul este obligat să raporteze plutonierului de subunitate şi să controleze predarea armelor de către militarii de gardă.

205. În ziua schimbului, personalul gărzii schimbate este eliberat de instrucţii şi lucrări; militarii de gardă care au păzit obiectivul numai noaptea sau care au predat serviciul de gardă dimineaţa sînt eliberaţi de instrucţii şi lucrări pentru 4 ore după sosirea în subunitate.

206. La alarmare, schimbul de gărzi este executat de subunităţile de rezervă, numite conform planului de pregătire de luptă şi mobilizare. În acest caz, apelul nu se execută. După instructajul efectuat de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi primirea parolei vechi pentru schimb, garda soseşte în corpul de gardă.

Schimbul gărzilor se execută în ordinea indicată şi în termene restrînse. Numărul de posturi, obligaţiile speciale ale personalului gărzii şi parola nouă sînt stabilite în documentaţia pentru caz de alarmă (pct.101).

207. Ridicarea gărzii de la obiectivul păzit este executată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) conform ordinului în scris al şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare), confirmat prin ştampilă în prezenţa şefului obiectivului păzit. Despre ridicarea gărzii, se întocmeşte un act care este semnat de ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), de şeful gărzii şi de şeful obiectivului păzit. În act se consemnează informaţia privind predarea obiectivului păzit, a corpului de gardă, a utilajului şi inventarului aflat în el şi la posturi.

Despre ridicarea gărzii de garnizoană permanente, comandan­tul garnizoanei raportează şefului Marelui Stat Major, iar despre ridicarea gărzii interioare permanente, comandantul de unitate militară raportează şefului care a aprobat graficul gărzilor.

Schimbarea santinelelor
208. Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore, la ore pare sau impare.

Cînd temperatura aerului este de - 20°C şi mai joasă, iar pe timp cu vînt chiar şi la o temperatură mai înaltă, schimbarea santinelelor la posturile exterioare, precum şi la posturile interioare, care se află în încăperi neîncălzite, se execută peste fiecare oră. Cînd temperatura aerului este de +30°C şi mai înaltă (la umbră), schimbarea santinelelor se execută, de asemenea, peste fiecare oră. Indicaţiile privind schimbarea santinelelor peste fiecare oră le dă ofiţerul de serviciu pe gărzi (comandantul unităţii militare).

Dacă schimbarea santinelelor se execută peste fiecare oră, şeful gărzii face în foaia de stare a gărzii menţiuni despre faptul că santinelele, începînd cu ora ...., s-au schimbat peste fiecare oră, iar începînd cu ora ...., la intrarea în serviciu a schimbului numit – la fiecare 2 ore.

Schimbarea santinelelor de la intrarea în corpul de gardă se execută la fiecare 30 de minute de către ajutorul şefului gărzii sau de şeful gărzii.

209. La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10-15 paşi, caporalul de schimb al gărzii noi comandă: „Schimb - STAI” şi ordonă unuia dintre militarii din gardă să execute observarea (la deplasarea cu maşina – să încarce arma şi să execute observarea) asupra postului şi a căilor de acces la el. De exemplu: „Soldat Mihai, primiţi postul şi căile de acces la el sub control provizoriu”.

La apropierea schimbului, santinela stă cu faţa la el şi ia de sine stătător pistolul-mitralieră „la umăr” (carabina - „la pi­cior”). La comanda caporalului de schimb al gărzii noi, de exemplu: „Soldat Ursu, la post – MARŞ”, santinela ia poziţia „drepţi”, face un pas la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi trece în locul ei cu faţa în partea opusă (carabina - „la picior”).

Caporalii de schimb al gărzii vechi şi al gărzii noi stau de ambele părţi ale santinelei şi militarului din gardă, la unu-doi paşi de ei, faţă în faţă.

La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi: „Santi­nelă, predă postul”, santinela execută predarea verbală a postu­lui. În acest timp santinela şi militarul de gardă întorc capul unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul că santinela, numind numărul postului, enumără pentru militarul din garda ce primeşte postul tot ce trebuie păzit conform tabe­lului de posturi, precum şi menţionează tot ce a observat în apropierea postului în timpul serviciului.

După predarea verbală a postului, santinela, la comanda caporalului de schimb: „Soldat ____, primiţi postul”, este obligată să ocolească, împreună cu caporalul de schimb al gărzii noi, în prezenţa santine­lei şi a caporalului de schimb al gărzii vechi, obiectivul păzit şi să controleze funcţionarea iluminării, împrejmuirile, uşile (porţile), magaziile (depozitele), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumburilor pentru sigilat) şi corespunderea lor mulajelor şi amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (de alt armament şi de tehnică milita­ră) aflate sub pază, precum şi funcţionalitatea mij­loacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei pentru post. La primirea postului de la camerele cu persoane arestate, militarul de gardă, în afară de aceasta, este obligat să controleze numărul de arestaţi.

Dacă este necesar, militarul din gardă care primeşte postul, cu ajutorul caporalului de schimb, îmbracă îmbrăcămintea pentru post (Anexa nr.8).

210. Dacă la primirea şi la predarea postului se vor constata nereguli (deteriorarea împrejmuirilor sau a sigiliilor, a plumburilor pentru sigilat, a şnururilor, a lacătelor, a uşilor şi a geamurilor, sau necorespunderea amprentelor (plumbului pentru sigilat), precum şi a numărului de maşini de luptă (de alt armament şi tehnică militară) luate sub pază numărului indicat în tabelul de post, caporalul de schimb cheamă şeful gărzii; în aceste cazuri, la primirea posturilor de către garda nouă, sînt chemaţi şeful gărzii vechi şi şeful gărzii noi.

211. După predarea şi primirea postului, santinela şi militarul de gardă, care ia postul în primire, se întorc cu faţa la caporalul de schimb şi raportează, pe rînd. De exemplu: „Domnule sergent. Soldat Onea postul ___l-a predat”; „Domnule sergent. Soldat Ciobanu postul ___l-a primit”.

După raport şi după primirea indicaţiilor de la caporalul de schimb, santinela ia arma după cum este indicat în pct.160 şi începe servi­ciul la post.

212. Trecerea militarului de gardă în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de militar de gardă) este determinată de raportul despre primirea (predarea) postului.

213. La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi, de exemplu: „Soldat Ursu, de la post – MARŞ” –, militarul de garda care s-a schimbat trece dinapoia schimbului şi ia inde­pendent pistolul-mitralieră în poziţia „la umăr”, iar militarul din gardă, care a ţinut sub observaţie postul şi căile de acces spre el, trece în formaţie.

După aceasta, caporalul de schimb al gărzii noi dă comanda: „Schimb, după mine – MARŞ” şi duce schimbul la postul ur­mător.

214. La schimbarea santinelelor la posturile interne, capo­ralul de schimb, aducînd schimbul la intrarea în încăpere, dă comanda: „Schimb, Stai” lasă un militar din gardă în calitate de superior şi comandă: „Soldaţii Ursu şi Vidraşcu, după mine – MARŞ”. Caporalul de schimb cu militarii din gardă, intrînd în încăpere, schimbă santinelele con­form prevederilor pct. 208-210.

215. La amplasarea posturilor pe ambele părţi ale corpului de gardă, caporalul de schimb, la început, schimbă santinelele la posturile amplasate pe o parte a corpului de gardă, pune în formaţie ceilalţi militari din gardă şi îi aduce la posturi.

216. Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzii noi pentru trimiterea la posturi şi schimbarea santinelelor, precum şi pentru încărcarea şi descărcarea armelor se execută ca şi în cazul primului schimb.

La întoarcerea schimburilor de la posturi şi după descărcarea armelor, în afară de pistoale, caporalul de schimb ordonă milita­rilor din gardă să pună pistoalele-mitralieră (carabinele) în rastel (pistoalele – în safeu) şi raportează despre executarea schim­bului şefului gărzii.

217. Instalarea santinelelor la posturile noi, precum şi scoaterea santinelelor de la posturile lichidate se execută de către şeful gărzii în baza ordinului în scris cu ştampila şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară) în prezenţa ofiţerului de serviciu pe gărzi (unităţii militare) şi şefului obiectivului păzit; despre instalarea (scoaterea) santinelelor se fac notiţele respective în foaia de stare a gărzii.
CAPITOLUL VII

ORDINEA INTERIOARĂ ÎN CORPUL DE GARDĂ

Principii generale

218. 
     Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să pă­răsească corpul de gardă fără permisiunea şefului gărzii.
     
219. 
     În corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se interzice de a cînta şi de a interpreta melodii la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul prin căşti, de a citi, de a scrie, de a juca şah şi dame. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar în locurile special amenajate.
     

Efectivului care execută serviciul în corpul de gardă peste 1-2 zile li se permite să aibă televizor şi să vizioneze programele televizate în timpul determinat de instrucţiunea pentru şeful gărzii, pentru a nu crea dificultăţi gărzii în executarea sarcinilor şi somnului schimbului de odihnă.

220. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sînt puse în rastel fără încărcătoare, iar carabinele sînt puse în rastel neîncărcate, cu trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă, la necesitate, se încuie cu lacăt.

Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mit­ralieră (magaziile pentru carabine) şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii gărzilor înarmaţi cu pistoale, în timpul executării serviciului, nu le scot de pe centură.

Încărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului, încuiată cu lacăt, iar cheia se află la şeful gărzii.

Armele din rastel se iau doar cu permisiunea şefului gărzii sau a ajutorului lui. Curăţarea armelor se efectuează fără demontare, sub conducerea şefului gărzii sau a ajutorului lui.

221. 
     Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale (scurte îmblănite, scurte încălzite de campanie), dar echipat. Mantalele scoase (scurtele îmblănite, scurtele de campanie încălzite) şi coifura vor fi în garderobă.
     
222. 
     Personalului gărzii, cu excepţia şefului gărzii şi a ajutorului lui, i se interzice să intre în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă; li se permite doar să răspundă la întrebările persoanelor care exercită controlul gărzii.
     
223. 
     În timpul odihnei (somnului) se permite descălţarea, fără scoaterea echipamentului şi îmbrăcămintei, dar numai descheind gule­rul şi slăbind centura:
     

1. 
   şefului gărzii – 4 ore pe timp de zi, determinat de instrucţiune (la arest – pe timp de noapte);
   
2. 
   ajutorului şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază – 4 ore fiecă­ruia, cu permisiunea şefului gărzii;
   
3. 
   ajutorului şefului gărzii pentru serviciul cîinilor de pază, caporalilor de schimb, însoţitorilor şi conducătorilor mijloacelor de transport - în timpul liber de serviciu, cu permi­siunea şefului gărzii;
   
4. 
   personalului unui schimb de militari din gardă - înainte de plecarea la posturi, după ce s-a întors în corpul de gardă schimbul precedent şi gărzii i se anunţă ordinea de bătaie (pct.116);
   
5. 
   schimbului de militari din gardă care execută paza obiec­tivelor doar noaptea, la întoarcerea lor în corpul de gardă, pînă la plecarea din nou la posturi;
   
6. 
   militarilor din garda echipei de control-pază: pe rînd, cîte 4 ore, cu permisiunea şefului gărzii.
   

224. La chemarea gărzii „La arme”, personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv schimbul ce se odihneşte, îşi pune coifura, ia armele şi se adună în interiorul corpului de gardă în ordine numerică.

Mantalele (scurtele) sînt îmbrăcate la indicaţia specială a şefului gărzii.

În toate cazurile de scoatere a gărzii din corpul de gardă (în afară de incendiu sau calamitate naturală) în încăpere rămîne aju­torul şefului gărzii sau unul dintre caporalii de schimb, iar în gărzile unde aceştia lipsesc - unul dintre militarii din gardă.

225. În gărzile de garnizoană, precum şi în gărzile interioare, aflate în afara amplasamentului unităţii militare, aducerea hranei este organizată de către comandanţii de subunităţi, de la care sînt numite, sau de către ofiţerii de serviciu pe unitatea militară.

Hrana pentru personalul gărzii, amplasat pe teritoriul uni­tăţii militare, este adusă la ordinul şefului gărzii de către militarii de gardă din schimbul de veghe.

226. 
     De menţinerea în ordine a corpului de gardă şi a teritoriului adiacent, precum şi de încălzirea sobelor răspunde personalul de gardă. Controlul executării acestor obligaţii de către gardă, precum şi al integrităţii utilajului, bunurilor şi inventarului revine ajutorului şefului gărzii, iar în gărzile unde acesta nu este – şefului gărzii.
     
227. 
     În afară de menţinerea ordinii interioare zilnice, cel puţin o dată pe săptămînă în zilele stabilite de comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii militare) se execută dezinfecţia profilactică a corpului de gardă.
     
228. 
     Corpul de gardă, în perioada rece a anului, este aerisit cel puţin de 4 ori în 24 de ore, iar pe timp cald oberlihturile sau geamu­rile sînt deschise pe o parte a încăperii. Iarna temperatura aerului în corpul de gardă va fi nu mai joasă de 18°C. Încăl­zirea sobelor se întrerupe nu mai tîrziu de termenul indicat de şeful garnizoanei. Aprinderea plitei pentru încălzirea hranei pentru personalul gărzii şi a sobei în uscătorie este permisă de şeful gărzii la necesitate. Personalul gărzii va avea la dispoziţie în permanenţă ceai (cafea) fierbinte.
     

Odată cu lăsarea întunericului în corpul de gardă, în cori­doare şi toaletă va fi iluminaţie completă, iar în camera pentru schimbul ce se odihneşte - iluminaţie de serviciu.

229. Pentru paza corpului de gardă aflat în afara unităţilor militare, precum şi a celor ce au sub pază obiective de importanţă deosebită, la intrarea în corpul de gardă va fi instalată o santinelă din rîndul militarilor din schimbul de veghe al gărzii.

În cazurile în care santinela de la corpul de gardă nu este instalată, uşile de intrare ale corpului de gardă sînt utilate cu ferestruici şi întotdeauna vor fi încuiate din in­terior.

CAPITOLUL VIII

CONTROLUL GĂRZILOR

Principii generale
230. Sînt obligate să execute controlul gărzilor persoanele, cărora aceste gărzi le sînt subordonate (pct.75), comandanţii de companii (baterii), comandanţii de batalioane (divizioane), precum şi locţiitorii lor şi toţi şefii direcţi ai acestor comandanţi.

Gărzile amplasate pe teritoriul sectorului (staţiei) de cale ferată, al aeroportului, precum şi gărzile ce însoţesc transpor­turile cu încărcături militare, care trec prin staţie sau aeroport sînt controlate de şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare a sectorului (staţiei) sau a aeroportului sau de ajutorii acestuia.

Controlul gărzilor de către persoanele cu funcţii din garni­zoană (unitatea militară) se efectuează după graficul aprobat de şeful garnizoanei (comandantul de unitate mi­litară).

Cel puţin jumătate din controale vor fi efectuate pe timp de noapte.

231. Gărzile sînt controlate şi de:

1. 
   persoanele desemnate de conducătorul structurii militare sau de şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale;
   
2. 
   persoanele desemnate de comandanţii unităţilor militare – cînd gărzile sînt numite de către unităţile militare aflate în subordinea lor;
   
3. 
   persoanele desemnate de şeful garnizoanei – cînd gărzile sînt de garnizoană sau interioare ale garnizoanei respective;
   
4. 
   persoanele sosite pentru conducerea inspectării (contro­lului) trupelor şi la indicaţia lor, ofiţerii din personalul grupei de inspecţie (control) – cînd gărzile sînt din unităţile militare inspectate (controlate) de către acestea.
   

Controlul gărzilor este permis doar persoanelor ce cunosc bine serviciul de gardă. Militarii numiţi pentru controlul gărzi­lor vor fi instruiţi în mod corespunzător.

232. Persoanele indicate la pct.231 sînt obligate să prezinte şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) dispoziţiunile în scris cu ştampila şefilor, care au dispus numirea lor pentru controlul gărzilor. In baza dispoziţiunilor menţionate, acestora li se eliberează legitimaţie de o singură dată, care acordă dreptul de control al gărzilor, este semnată de coman­dantul comenduirii militare (comandantul unităţii militare), are ştampila cu stemă, care se prezintă ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară). Legitimaţia de o singură dată menţio­nată este eliberată de către şeful garnizoanei persoanelor numite de el pentru controlul atît al gărzilor pe garnizoană, cît şi al celor interioare, iar de către comandantul unităţii militare – pentru controlul gărzilor interioare.

În legitimaţia de o singură dată se indică persoana căreia ea îi este eliberată, pentru controlul căror gărzi şi în cît timp acest control va fi efectuat. La expirarea termenului de vala­bilitate a legitimaţiei, ea este predată de către persoana ce efectuează controlul la comenduirea militară a garnizoanei (în statul major al unităţii militare).

Comandantului companiei (bateriei), din partea căreia a fost numit per­sonalul gărzii, cît şi locţiitorului lui şi tuturor şefilor nemijlociţi ai comandantului de companie (baterie) legitima­ţia cu drept de control al gărzilor interioare nu li se eliberează.

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare a sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului şi ajutorii săi exercită controlul gărzilor amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată, aeropor­tului şi fără legitimaţia ce dă dreptul de control al gărzilor, doar prezentînd legitimaţia de serviciu.

233. Toate persoanele sosite pentru controlul gărzilor la indicaţia şefilor, enumeraţi la pct.231, exercită controlul fiind însoţiţi de ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) sau de ajutorul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, dacă garda se află în subordinea lui). La aceste persoane, ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) controlează legitimaţiile de serviciu şi legitimaţiile de o singură dată, care acordă dreptul de control al gărzilor.

Ofiţerii din unitatea militară respectivă pot să exercite controlul gărzilor fără a fi însoţiţi de ofiţerul de serviciu pe unitatea mili­tară sau de ajutorul acestuia în baza legitimaţiei cu dreptul de efectuare a controlului.

234. În corpul gărzilor sînt controlate:

1. 
   starea de pregătire în vederea luptei a gărzii, cunoaşterea obligaţiilor şi executarea lor practică de către personalul gărzii;
   
2. 
   ordinea interioară în corpul gărzii, respectarea regulilor de păstrare a armelor şi muniţiilor, corectitudinea perfectării documentaţiei stabilite şi completării foii de stare a gărzii;
   
3. 
   corespunderea utilajului corpului de gardă şi al postu­rilor conform cerinţelor prezentului regulament, funcţionarea, starea bună a mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură şi iluminaţie;
   
4. 
   utilarea arestului şi ordinea de întreţinere în el a persoa­nelor arestate.
   

235. Persoanele care controlează serviciul santinelelor sînt însoţite la posturi de şeful gărzii sau de ajutorul său şi de 1-2 militari din gardă înarmaţi.

Pentru controlul serviciului santinelelor, precum şi în cazul chemării la post a şefului gărzii sau a ajutorului acestuia, caporalul de schimb pleacă la post fiind însoţit de 1-2 militari de gardă înarmaţi cu arme încărcate.

236. Persoanele ce efectuează controlul serviciului santinelelor (cu excepţia persoanelor cărora santinelele li se subordonează) nu le fac observaţii acestora; referitor la toate neajunsurile ele dau indicaţii persoanelor care le însoţesc. Rezultatele controlului şi indicaţiile lor controlorii le notează în foaia de stare a gărzii.

În timpul controlului serviciului santinelelor, pentru sporirea observaţiei asupra postului şi a căilor de acces spre el, şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii) numeşte militarul de gardă care îl însoţeşte.

Se interzice controlul serviciului santinelelor prin apropiere neobservată de post, prin tentative de a-i lua santinelei arma şi prin alte procedee care se pot solda cu accidente.
CAPITOLUL IX