Repere istorice ale talmaciului

4.2 Talmaciu in timpul marelui principat transilvanean.
Infrigerea ungurilor de catre turci la Mohacs in 1526 si transformarea Ungariei in pasalic turcesc a pus practic capat invaziilor otomane in Transilvania in scopuri de jaf.Pina la asediul Vienei in 1683 turcii invadau Transilvania cu scopul de a incasa haraciu si a schimba domnitorii.Din aceste considerente , incepind cu perioada anilor 1650 cetatile de granita isi pierd rolul de aparare si devin doar puncte vamale.

Tot dupa Mohaci, Transilvania devine principat autonom,intocmai ca si celelalte doua tari rominesti,Moldova si Tara Romaneasca,avind ca obligatie plata impozitului catre turcii.Luptele interne pentru conducerea principatului au dat cistig de cauza lui Ioan Zapolya,care in 1538 scoate scaunul filial Talmaciu de sub jurisdictia Universitatii Sasesti si-l preda unui prieten al sau Stefan Mailath.Mobilul acestei act avea la baza doua considerente nu numai intemeiate dar si justificate. In primul rind , faptul ca fiind teritoriu (fundus regius)de granita care apartinuse regelui Ungariei, putea dispune de el,ca voivod al Transilvaniei,autonome, oricind si in al doilea rind, faptul ca,in luptele purtate,pentru tronul Transilvaniei cu Ferdinand de Austria,sasii din provincia Sibiului sustinuse partida princepelui austriac.In acest fel ca act de razbunare impotriva sasilor,principele Zapolia, a anulat dania regelui Ladislau al IV lea din 1453 si a inchis drumurile comerciale ale sasilor catre sud,acolo unde acestia obtineau importante venituri din exportul de armament catre Tara Romineasca si incasau vama de la Lotrioara si Turnu Rosu..Aceasta cedare de proprietate catre un apropriat al Princepelui Transilvanean va dura doar un an,pina cind de comun acord,cu universitatea Saseasca,contra sumei de 1.oooflorini(alte surse vorbesc de 2.ooo)scaunul Talmaciului va reveni din nou in drepturile Universitatii Sasestii (11).

De data aceasta,insa,drepturile de proprietate asupra bunurilor nu vor mai fi numai ale Scunului Sibiului ci ale intregii Universitati.Aceasta insemna ca si veniturile obtinute din incasarea taxelor de vama vor fi repartizate tuturor celorlalte scaune sasesti .Un alt aspect il constitue faptul ca prin cumparare se anulau drepturile de danie ale regilor ungurii catre populatia romineasca din compunerea scaunului filial Talmaciu

Se pierdeau,deasemene, drepturile de proprietate si reducerile fiscale, date de primii regii arpadieni .Incepea,astfel, un moment de grea cumpana pentru locuitorii scaunului,care lipsiti de drepturi politice si sociale aveau o singura alternativa aceea de a eluda cit mai mult fiscul fata de impunerile in continua crestere si diversificare de forme concepute de conducatorii scaunului.Aceasta era si o consecinta a faptului ca Universitatea Saseasca se achita de haraci,cu regularitate si in timpul impus de mai marii stapinitorii ai timpului,sultanul Soliman Magnificul si urmasii sai.Dealtfel,istoria nu consemneaza nici un incident,pe perioada Principatului Transilvanean dintre sasi si imperiul optoman de natura economica.Sasii erau datori regelui ungur,potrivit Andreanumului din 1224 cu 2ooo de guldeni anual,in 1494 acesta se ridica la 7650,in 1540 la 10.0000 si in 1689 la suma de 300.000 de guldeni (12)

A fost aceasta perioada a secolelor XVI- XVII una grea pentru intreaga Europa de sud-est si din pricina deselor epidemii de ciuma care au decimat sate intregi si in zona Sibiului.

Un eveniment care a redesteptat fiinta nationala a rominilor l-a constituit reunirea celor doua armate ale lui Mihai Viteazu in 16- 27 octombrie 1599 la Talmaciu,cind voivodul cu oastea sa,dupa ce a trecut muntii prin pasul Rucar –Bran,venind de la Tirgoviste,a intilnit oastea boierior olteni din familia Buzescu,care au venit cu armata lor, pe Valea Oltului.Biruinta lui Mihai de la Selimbar impotriva lui Andrei Bathori(28-29 octombrie 1599) si urmarile unirii de la Alba Iulia au dus la acte de revolta si nesupunere ale populatiei rominesti,consemnate pina aproape de anul 1615.De remarcat ca Mihai Viteazu ,a crutat cetatea Sibiului de ororile razboilui,deoarece mestesugarii breslelor din cetate,erau principalii furnizori de armament si munitie ale princepelui muntean.

Transilvania secolelor XVI-XVIII a cunoscut cele mai profunde reforme religioase cu implicatii asupra relatilor politice si sociale si cu urme adinci lasate mostenire pina astazi.Mai intii, Martin Luther in 1517,in Germania ,a reustit sa convinga populatia sa abandoneze religia catolica si sa-si insuseasca religia luterana,fapt care s-a repercutat si asupra locuitorilor sasi din Talmaciu.Inca din 1536 la Talmaciu se predica de catre filozoful,iluminist Johann Lebel,(primul preot luteran din Talmaciu)conceptiile lui Martin Luther.

Imediat a urmat replica bisericii catolice care a infiintat in 1540 Ordinul Iezuitilor pentru a contracara proliferarea protestanismului si a limita activitatea acestuia.

Acest ordin va influenta si incuraja ruperea din biserica ortodoxa a unei parti din populatia romineasca si unirea ei cu Roma.Este celebra deja activitatea ordinului iezuitilor de formare,educare si impunere in functia de mitropolit a rominilor uniti cu Roma, a unui locuitor din Sadu-Inochentie Micu Clain(localitate vecina cu Talmaciu ),urmarindu-se prin aceasta convertirea a cit mai multor locuitori la religia catolica.Inocentie Micu Klain,o personalitate de mare insemnatate pentru biserica greco-catolica,a fost primul romin care a facut parte din Dieta Transilvaneana.Ales aici ,el a solicitat la fiecare sedinta a dietei sa se acorde drepturi politice si sociale tuturor rominilor,ca acestia sa fie egali cu celelate natiuni din Principat.Tot Inocentie Micu Klain a pus bazele si a deschis drumul Scolii Ardelene in afirmarea acestei institutii ca precursor al literaturii si culturii rominesti.

Populatia maghiara din Transilvania,urmeaza si ea drumul separari de biserica catolica prin infiintarea in anul 1568 a bisericii unitariene,fiind recunoscuta si legiferata de singurul domnitor care a facut parte din aceasta biserica,Ioan Sigismund de Bathorii.Deasemenea, populatia maghiara mai conoaste inca o sciziune in 1618,cind se infiinteaza biserica calvina,o institutie asemanatoare in reguli si principii cu biserica luterana.Ulterior acestei periode,in Europa de vest are loc razboiul de 3o de ani,cu implicatii si consecinte si in Transilvania.

Cu toate necazurile de tulburari confesionale,biruri tot mai mari impuse de Inalta Poarta si ciuma care bintuia prin zona ,Talmaciu cunostea in acele timpuri o dezvoltare economica si un comert infloritor.In anul 1584 se mentioneaza ca,, functioneaza o forja „ si imediat anul urmator existenta unei ,,atelier care confectiona bare metalice si armament”(12).Pe riul Sadu este atestata in 1573 existenta unei fabrici de hirtie,,pe cimpul din aproprierea Talmaciului” care s-a facut cu incuviintarea domnitorului Stefan Bathori (13)

Anul 1577 indica existenta unui,, depozit de marfuri care nu amai poate fi pazit” si se solicita mutarea lui la Selimbar.Stratulat (14)

In registrele de evidenta ale localitati sunt consemnmate faptul ca, au ramas citeva zile aici mai multi negustori greci,romini si turci cu marfurile lor”(15)

Citiva boieri munteni printre care Danciu Armasu si Postelnicul Eradol(probabil cumparatori de arme)primesc in anul 1588 de la primarul Sibiului,Albert Huet,bani si dreptul de a-si cumpara case la Talmaciu.(16)

Acelasi domnitor Bathori hotaraste in 1583 si 1584 ,,sa scutesca de vama si de taxe vamale”de la Talmaciu(probabil Turnu Rosu) si fortul Lotru”, negustori din Talmaciu.(17) .

4.3 Sub stapinirea austriaca

Prin pacea de la Carlovitz din 1699,oficial Transilvania,trecea de sub stapinirea turceasca ,sub stapinirea austriaca.Bilantul stapinirii turcesti de aproape 150 de ani , lasa in urma o tara ruinata economic,depopulata de desele razboiae si boli si mai ales greu guvernabila.Domnitorii si principii care s-au succedat in Preincipat (Zapolia,Bathorii,Mihai Viteazu,Bethlenii,Rakotii,Apaffii,Baracsai,etc) in dorinta lor de a satisface pretentiile mereu in crestere ale turcilor,au crescut an de an datoriile si impozitele percepute de la populatia autohtona .Dar schimbul plugului de lemn turcesc cu plugul de fier austriac a adus o orecare bunastare economica intregii populatii din Transilvania.In concordanta cu reformele religioase,culturale si stintifice din vestul si centrul Europei in secolele XVIII si XIX,si in Transilvania s-au resimptit reverberatiile acestor schimbari.Astfel legile,promulgate de regii Carol I(1700-1740),Maria Tereza (1740-1780). Josef al II lea (1780-1790) au descatusat si au declansat procese si fenomene care au permis o orecare inflorire economica,superioare celorlante doua provincii rominesti Tara Romineraca si Moldova,tributare prin domnii fanarioti catre Inalta Poarta. A urmat apoi Revolutia de la 1848,din care se poate spune ca a iesit invingatoare acea parte a nationalizmului maghiar care a dictat ulterior conditiile care au dus la incheierea dualizmului austro-ungar(1867) si care au impus reguli si legii de urmat pentru celelalte nationalitati din imperiu, nemaiintilnite nicaieri in Europa.Prin politica lor nationalista si deosebit de sovina,in special prin contii Apony si Tisza,Ungaria a reusit sa atraga ura tuturor celorlalte nationalitati din imperiu,precum sasii,rominii,sirbii,cehii,rutenii si slovacii.Primele victime ale neintelegerilor religioase,politice si ideologice le-au dat sasii prin executia publica, la Sibiu in 5 decembrie 1703 a lui Emil Harteneck si la Cluj in 1849 a lui Stefan Ludvig Roth cei care s-au ridicat impotriva ingerintelor statului in problemele acestei nationalitati.18).

Daca unele nationalitati precum rominii si sirbii nu aveau drepturi politice si religioase,sasii au suferit in timpul dualizmului prin faptul ca li s-au anult anumite drepturi istorice,unele vechi inca de la venirea lor in Transilvania.Astfel,desfiintarea Universitatii Sasesti in 1850,nationalizarea bunurilor acesteia in 1867 si separarea invatamintului scolar de biserica au insemnat lovituri grele pentru aceasta nationalitate,care puneau in cumpana insai existenta sasilor pe meleagurile ardelene.Apoi,introducerea obligativitatii limbii maghiare in scoli si administratie,maghiarizarea fortata a numelor de familie si botez a a creat o ruptura totala intre maghiari si celelalte nationalitati din imperiu.Sunt analizate tote aceste aspecte,intrucit, in perioada stapinirii austriece,populatia Talmaciului,era constituita in proportie de peste 90% din sasii.

Deosebirile de religie dintre catolicii imperiali si evanghelicii sasi din Talmaciu au debutat odata cu preluarea de catre auistrieci a Transilvaniei.Astfel polemica s-a iscat inaca de la numirea in anul 1700 a noului judecator al scunului filial Talmaciu.Pe numele sau Cristof de Ehrenburg,acesta a primit mandat de la guvernul austriac sa judece cauzele din scunul filial,aratindu-se partinitor cu populatia romineasca din satele scaunului si deosebit de intolerant cu sasi din Talmaciu,fapt ce i-a atras ura acestora si demiterea sa din functie 19)

Functia de judecator si administrator a scaunului filial va fi ocupata incepind cu anul 1701 de catre castelanul de la Turnu Rosu,la porunca data de magistratul Sibiului,care atragea atentia ca toate pedepsele cu moartea sa fie aduse la cunostinta sa. 20)

Anii 1705 si 17o6 marcheaza prezenta in zona Talmaciu a Kurutilor,nationalisti maghiari care nu doreau unirea cu Austria si care s-au refugiat in castelul de la Turnu Rosu si Cetatea de la Talmaciu,uinde s-au baricadat si au opus rezistenta,fiind in cele din urma invinsii. 21)

In primavara anului 1717 incep ample masuri de reparare si modernizare a drumului prin defileul Oltului,lucrari care se vor incheria in 1721.Mai consemnam ca in toamna lui 1718,, un foc calduros”(incendiu de mari proportii)au distrus scoala si casa parohiala 22)

Au ramas celebre Conscriptiile facute de austrieci in 1721,1731,1740 si 1760,.prin care s-a facut o inventariere generala a tuturor posibilitatilor de care dispunea satele.din domeniul Talmaciului. A urmat apoi un control si asupra autoritatilor care gestionau acest domeniu,gasindu-se nenumarate incalcarii ale varsarii veniturilor la stat..In acest sens in 1729,fiscul regal austriac, intenteaza proces scaunului filial Talmaciu ,pentru ,,insuficienta administratie”(probabil proasta administrare a domeniului),proces caracterizat de mai marii scunului Sibiului,ca avind conotatii religioase. 23).

Documentele timpului mai pomenesc de un alt proces iscat in 1731,intre Talmaciu si Talmacel,in legatura cu posesia muntelui Pologasu,care dupa mai multi ani de judecata a intrat in posesia sasilor din Talmaciu 24).,dar care in fapt nu a fost folosit de catre acestia decit abia in anul 1924,dupa reforma agrara cind,s-a facut schimb jumatate/jumatate intre muntele Pologasu si terenul numit Armeni. 25).

Conform obiceiurilor timpului prin care imparatul se cobora printre supusii,intruna din cele 3 vizite in Transilvania ale imparatului Josef al ii lea,acesta s-a oprit si la Talmaciu in anul 1783.fiind primit de preotul de atunci Samuel Zek 26)

Cind in 1817 imparatul Frantz I (1792-1835) cu sotia lui au venit in Transilvania,la 10 septembrie a aceluiasi an au vizitat si Talmaciu si au servit masa de prinz in National Curia( localul actualei primarii) 27)

Anii revolutiei de la 1848-1849 au lasat urme adinci la Talmaciu.Dupa ce castelul de la Turnu Rosu si apoi cel de la Lotrioara au acordat protectie Comitetului Revolutionar Romin in frunte cu Gh.Barnutiu si N Balcescu,au urmat represaliile armatei austriece si apoi celei ruse care au inabusit revota trupelor maghiare conduse de L.Kosuth.Talmaciu si defileul Turnu Roasu au fost martorele unor puterenice inclestari militare intre trupele generalilor Bem,Lunders si Hasford. 28)

Se mai consemneaza ca in anul 1852,dupa o alta modernizare a cailor de acces pe valea oltului a avut loc intinirea istorica dintre imaratul Frantz Josep si domnitorul Tarii Romanesti Stirbei Voda ,imortalizata in istorie prin constructia ,, FANTANA IMPARATILOR”monument aflat la 1,5 kim sud de Boita pe sosesau E 81 29)

Unul dintre momentele importante din istoria scunului filial Talmaciu il constituie data de 24 ianuarie 1869,cind s-a adoptat o noua lege de impartire administrativa a Transilvsaniei.Prin aceasta lege se desfintau ,, paminturile regale” si odata cu ele se desfintau si scunele sasesti. 30)

Sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx a insemnat pentru populatia Talmaciului unul de prosperitate si avint economic,deoarece aici era centru logistic al unor mari investitii care se faceau in zona,constructia cailor ferate Sibiu- Fagaras si Sibiu –Rm Valcea,a uzinei electrice de La Sadu si nu inultimul rind punerea pietrelor de temelie a fabricilor de cherestea Feltrineli si OFA Dar toti acesti ani de bunastare,nu eru de bun augur,la orizont,marile puteri ale timpului,asteptau momentul rafuielior pentru toate neimplinirile istoriei.Se apropia primul razboi mondial.


Bibliografie capitolul 4

1.Albescu I Boita- Monografie istorica

Sibiu 1990,pg 3

2.Albescu I Boita- Monografie istorica

Sibiu 1990,pg 7

3.Albescu I Boita- Monografie istorica

Sibiu 1990,pg 32

4.Stratulat C.N Monografia Talmaciului ,

Sibiu-1997,pg. 57

5.Stratulat C.N Monografia Talmaciului

Sibiu-1997,pg.59

6.Stratulat C.N Monografia Talmaciului ,

Sibiu-1997, pg 68

7.Stratulat C.N Monografia Talmaciului

Sibiu-1997,pg. 71

8.Albescu I Boita- Monografie istorica

Sibiu 1990 pg 12

9.Stratulat C N Monografia Talmaciului

Sibiu-1997,pg. 85

10.Stroila G Cartea satului Talmacel,

Bucuresti,1996,pg 74

11.Stratulat C.N Monografia Talmaciului

Sibiu-1997,pg. 86

12.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din

Transilvania,Germania-1990 pg 299

13.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din

Transilvania,Germania-1900,pg308

14.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din

Transilvania,Germania- 1990,pg313

15.Stratulat C.N Monografia Talmaciului

Sibiu 1997,p 86

16.Stratulat C.N Monografia Talmaciului

Sibiu-1997,pg. 88

17.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din

Transilvania,Germania-1990,pg31

18.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din

Transilvania ,Germania-1990,pg 139

19.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din

Tansilvania,Germania-1990,pg 141

20.uller G.E. Germanii din Transilvania pg 25

21.Muller G.E. Germanii din Transilvania pg 29

22. X X X Registru bisericii evanghelice

din Talmaciui pg 31

23.Teutsch G D Istoria sasilor din Transilvania

vol II pg 127

24.Teutsch G D Istoria sasilor din Transilvania

vol II pg 133

25 .Stroila G Cartea satului Talmacel

Bucuresti 1996,pg 122

26. X X X Registru bisericii evanghelice

din Talmaciui pg 12

bis 26.X X X Registru bisericii evanghelice

din Talmaciui pg 13

27. X X X Registru bisericii evanghelice

din Talmaciui pg 39

28. Teutsch G.D Istoria sasilor din Transilvania

Vol II pg 286

29. Stroila G Cartea satului Talmacel,

1996,pg 234

30. Teutsch F Sasii transilvaneni in ultimii 50 de

ani 1869- 1919 pg 10

CAPITOLUL 5 Talmaciu in epoca moderna

5.1 Istoria se repeta

Perioada de trecere de la secolul XIX la secolul XX gasaeste Talmaciu in plin proces de transformare si modernizare.Daca pana la constructia cailor ferate si a fabricilor de cherestea Feltinele si OFA ,targusorul se prezenta ca o comunitate inchisa,in care populatia saseasaca era preponderent majoritara,in proportie de aproximativ 95%,dupa anul 1900 au inceput sa-si faca aparitia si alte comunitati si etnii.Teritorial,la aceea data,linia de cale ferata,reprezenta marginea de nord si vest a localitatii.Celelalte doua laturi,de est si de sud,fiind inchise de riul Cibin.

Primii locuitori romini,care s-au asezat masiv,in Talmaciu ,aproximativ dupa anul 1860,au fost lucratorii aflatii in slujba comunitatii sasesti,respectiv:;pastorii la vite,ciobani la oii,cizmarii,muncitorii zilieri,etc1) Scheineder 219Acestia isi aveau domiciliu,respectiv casele de locuit,in lunca riului Sadu,dincolo de caleferata(aproximativ perimetru cuprins,azi, intre strada I.Creanga si riul Sadu)2) idem 1,222.Dar desele inundatii produse de revarsarea riului Sadu,au distrus de nenumarate ori casele acestor locuitori,fiind nevoie sa fie refacute si luate masuri de regularizare a riului Sadu.Astfel,in amonte de aceste locuinte,la 2-3 km distanta s-a construit un baraj si un lac de acumulare ,numit si astazi ,,la cascada’’,care a rezolvat pentru totdeauna problema revarsarilor din riul Sadu.Concomitent cu acest baraj, s-a facut si un canal derivat din albia riului,care duce apa de la nord=vest, la sud-est,prin mijlocul satului,numit ,,canalul morii”.Unii cetateni mai in virsta 3)Baltat,cred ca acest canal ar fi existat de sute de ani,fiind construit de calugarii minastirii Sf. Nicolae,iar la sirsitul secoluluyi XIX a avut loc doar,largirea si modernizarea sa.

Un alt cartier de locuinte s-a infiripat pe ,,cimpul Cisnadiei,la 1.5 km sud de terenul numit ,,Balta Neagra ‚’’in vecinatatea fabricii Feltrineli,acolo unde isi duceau traiu muncitorii straini,maramureseni ,din Huedin si Ciucea sau italieni,austrieci,maghiari,care lucrau in acesta fabrica.Urmasii acestor muncitori,care si astazi locuiesc in acea zona,poarta numele de Talmaciu II,in timp ce uzual,locuitorii din Talmaciu spun locului respectiv ,,la firma. sau,, in firma”

Desfintarea scunului filial si impartirea averii Universitatii sasesti a redus rolul administrativ al Talmaciului.Fostele cetati de granita ,cu exceptia castelului Turnu rosu de la Boita,au fost parasite,iar controlul vamal se facea direct in vama de la Lazaret.Paza granitelor,care in perioada 1760-1850,s-a facut cu plaiesi romini,incadrati in Regimentul 1 Graniceresc de la Orlat,a fost preluata de militarii Regimentului de Dragoni cu sediu in Sibiu,iar la nevoie se apelea si la militarii regimentului de honvezii, incartuiriti in cazarma 90 din Sibiu

Atentatul din 28 iulie 1914,a aprina flacara razboiului si pe meleagurile Talmaciului.Desi la sud regatul Romaniei isi proclamase neutralitatea fata de razboi,totusi la Talmaciu,aproape de granita,erau stabilite masuri speciale de supraveghere a acesteia .O mare parte a cetatenilor sasi din Talmaciu si romini din satele inconjuratoare,ca cetateni cu obligatii fata de imperiu au fost mobilizati in armata austro-ungara si dusi pe toate fronturile Europei.S-au constituit chiar unitati speciale,grupate pe criterii etnice sau teritoriale,cum a fost cazul Regimentului 90 de la Sibiu constituit numai din locuitorii din Marginimea Sibiului. La 15 august 1916,conform tratatului incheiat intre Romania si Antanta,armata romina a trecut muntii si a inceput eliberarea Transilvaniei de trupe austriece,maghiare si germane 4)

Patrunderea armatei romine s-a facut pe toata lungimea granitei de 1200 km pe care Romania o avea cu Imperiu Austo-Ungar.Conform planurilor de operatie in Carpatii orientali actiona Armata de Nord,comandata de generalul Eremia Grigorescu,in curbura Carpatilor,pe directia Brasov- Sighisoara,actiona armata 2,condusa de generalul A.Averescu,iar pe Jiu si Olt,Actiona armata 1,impartita in doua detasamente,grupul de Jiu comandat de generalul Dragalina si Gruparea Olt-Lotru,comandata de colonelul Culcer. 5) trecatorile Carpatilor 112

Pentru patrunderea pe Valea Oltului si a Lotrrului s-au folosit diviziile 13 si 23 Infanterie,ale caror port-drapel erau batalioanele de vinatori de munte 48 Vilcea si 24 Cimpulugmuscel.6) idem 5 114

Pe etape de operatii armata romina urma sa ajunga in 30 de zile pe Mures,in 6o de zile in Apuseni si Cimpia inferioara a Somersului,iar in 90 de zile in Cimpia Tisei.7) idem 6 115

Trecerea Carpatilor s-a realizat cu succes pe aproape toate fronturile si cu lupte deosebit de grele in trecatoarea Turnu Rosu.,astfel ca la 15 zile de la declararea razboiului,se realizase un,, cap de pod” intre 60-100 de km cu exceptia trecatorii de la Turnu Rosu care realizase doar 25 km.8) idem 7

La 10 septembrie 1916,dupa 25 de zile de ofensiva,armata de nord ajunsese pe aliniamentul Odorhei- Sovata,armata 2 ajunsese pe aliniamentul Fagaras- Sighisoara,iar gruparea Olt-Lotru ,relizase un aliniament la sud de Sibiu,pe un front de 25 km,cu fortele dispuse astfel;intre Avrig si Selmibar,Divizia 13 Infanterie,iar intre Selimbar si Gura Riului,Divizia 23 Infanterie La Talmaciu se aflau Brigada 1 cavalerie,gruparea de artilerie,unitati si subunitati de logistica,spitale,etc.8) idem 7 .Intrarea Romaniei in razboi a avut ca scop principal,atragerea de forte militare,germane,austriece si ungare,de pe fronturile din Franta,Italia,Grecia si Galitia, si micsorarea presiuni Puterilor Centrale asupra fortelor Antantei din aceste tarii 9)idem 7 In acelasi timp a crescut presiunea asupra trupelor romine,care trebuiau sa faca fata,unor forte calite in doi ani de razboi.Intreaga raspundere a a operatiilor militare impotriva trupelor romine,a fost data direct Marelui Cartier German,generalilor Hindenburg,Laundendeorff si Makensen,ultimul numit si spargatorul de fronturi.1o)idem 7

Dupa intrarea Rominiei in razboi,in cursul lunbilor august si septembrie,au fost aduse 5 divizii de infanterie,un corp alpin,doua divizii de cavalerie si o brigada mixta, toate plasindu-se in zona Sibiului si realizind un raport de forte de 10/1 in favoarea germanilor,repetindu-se astfel,insumat,toate operatiile militare care au avut loc in defileu de-a lungul istoriei:(razboiele cu romani(105-106)Posada(1330),Selimbar(1599).etc 11 idem 7

..La acest raport de forte se aduga si dotarea tehnica net superioara a trupelor germane,care foloseau armament automat,in comparatie cu armata romina care folosea armament cu percutie prin scinteie.12) ion cupsa Armata romina in campaniile din 1916-1917,Bucuresti 1967,pg 193 A urmat ceea ce istoria cunoaste drept ,,Batalia Sibiului”,dar in fapt toate actiunile militare s-au purtat la sud de Sibiu,in special pe cimpiile Talmaciului si in defileu Turnu Rosu. Inca.din 9 septembrie 1916, armata germana,folosind o comunicatie de care a uzitat si Carol Robert si poate si romanii,au trimis in mare secret,de la Poiana Sibiului,peste muntii Cindrel,Negovanu,Prejba si ulterior coborind pe vaile ,ruirilor Lotrioara,Capraret,Lotru etc, un detasament alpin de circa 3500 de oameni,specializati in luptele din muntii, Acest detasament cu valoare numerica mica , a avut rolul de a cadea in spatele si flancul sting a al trupelor romine,pe singura comunicatie care o aveau trupele romine pentru aprovizionari si evacuari,respectiv Valea Oltului.In dimineata zilei de 13 septembrie 1916 s-a realizat surpriza,corpul alpin german si-a facut aparitia la Ciineni si in imprejurimi,de pe vaile sus mentionate,generind panica in rindul trupelor romine.In acelasi timp dinspre Sibiu,o puternica pregatire de artilerie,a precedat contraofensivei 13) E Falkenhayn.Campania armatei a 9 germane,impotriva rominilor si rusilor, 39. Divizia 187 infanterie germana,a atacat de pe aliniamentul Orlat – Rasinari,pe directia Cisnadie-Sadu-Talmacel-pasul Turnu Rosu,la piciorele muntilor Cindrel si Lotru,Diviziile 51 si 76 Infanterie germana,de pe aliniamentul Poplaca-Turnisor-Gusterita au atacat pe directia Selimber-Vestem-Talmaciu,iar Corpul 39 german si Divizia 51 Honvezi au atacat de pe aliniamentulDealul Gusterita-Casolt,pe directia Bradu-Sacadate-Porcesti.Realizind aceasta punga,sufocanta,armatele Puterilor Centrale si-au asigurat succesul,practic in 3 zile.(13-16 septembrie)14) Trupele rominesti din gruparea Olt-Lotru,de sub comanda generalului Popovici,lipsit de comunicatii cu vecinii si Marele Carier General de la Bucuresti,cu fortele si mijloacele existente,dind dovada de episoade eroice deosebite,a trecut la aparare pe aliniamente succesive,reusind sa limiteze proportiile unui dezastru total..Greutatea ce mare venea de la putinele posibilitati de evacuare existente si care aglomera singura cale de comunicatie existenta si in plus,panica care se formase in legatura cu atacul din spate al Corpului Alpin German.Unele cifre indica ca pierderi,pe intreaga durata a operatiei ( 15 august-16 septembrie) circa 6ooo de morti si raniti de ambele parti combatante 15).Amintirile unor parti din decedati ,din aceasta inclestare se gasesc la cimitirul eroilor de la Boita,pentru romini si cimitirul sasesc de la Talmaciu,pentru germani.In scurtul timp de stationare al corpului Olt-Lotru,pe perioada de la atigerea aliniamentului din fata Sibiului si pana la declansarea ofensivei armatei germane( 23 august -13 septembrie),in triunghiul Talmaciu-Talmacel-Boita,s-au creat importante rezerve de materiale,armament si munitii,iar la retragerea fortelor rominesti,evacuarea acestora a constitui o mare greutate.A existat chiar si un mic aerodrom pentru 3-5 avioane rominesti de vinatoare,pe cimpul dintre Talmaciu si fabrica Feltrineli 16)ceea ce indica ca acest teritoriu a fost puternic pregatit pentru eventualele atacuri spre interiorul Transilvaniei.

Din pacate pentru armata romina,pierderea ,,Bataliei Sibiului”, a insemnat,inceputul retragerii din Transilvania a tuturor celorlante forte si implicit trecerea la un razboi de aparare,impotriva Puterilor Centrale,pe intreg teritoriu national.

Pentru Talmaciu si zona adiacenta,inclestarile din toamna anului 1916,au adus distrugeri si incendii,morti,raniti si mutilati,din rindul populatiei civile,recolte si case distruse,etc.Urmarile acestor lupte au staruit mult timp in constiinta localnicilor de la Talmaciu si imprejurimi,ca un dintre cele mai groaznice perioade din viata lor,deoarece pe linga panica creata ca nu aveau unde sa se ascunda de armele de foc ale combatantilor, au ramas si in toiul ierni care se apropia,fara rezerve de alimente si animale 17)

Chiar pierduta pentru armata romina,Batalia Sibiului,a constituit inceputul rezistentei in fata fortelor invadatoare ale Puterilor Centrale,ca o achitare de obligatiile asumate fata de Antanta,de a descongestiona celelalte fronturi din Europa si implicit de a realiza dezideratul pentru care intrase in razboi- unirea tuturor rominilor intr-un singur stat national,lucru infaptuit la 1 decembrie 1918.