Revista presei din perspectiva de gen

SOCIAL

"Hate crimes" în România. A fost lansat primul site de monitorizare a infracţiunilor împotriva grupurilor vulnerabile

România Liberă, 12 Decembrie 2012

Victimele sau martorii agresiunilor motivate de ură vor putea semnala anonim incidentele, pe site-ul raporteaza.ro. Aceasta este prima iniţiativă de monitorizare a infracţiunilor de tipul "hate crime" de la noi din ţară, în condiţiile în care România este singurul stat european care nu are un astfel de mecanism, atrage atenţia organizaţia ACCEPT.

În România, deşi infracţiunile motivate de ură sunt sancţionate de lege (prin articolul 75 din Codul Penal, respectiv articolul 77 punctul h), sunt invizibile. Astfel, într-un raport publicat de Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), România apare ca fiind singura ţară din Uniunea Europeană care nu are nici un sistem de monitorizare al infracţiunilor motivate de ură.

De asemenea, explică, pentru România Liberă directoarea asociaţiei, Irina Niţă, la ACCEPT sunt semnalate anual sub 10 infracţiuni de acest tip, deşi se estimează că numărul victimelor este mult mai mare. În plus, şi inspectorul Constantin Ioniţă, de la Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti, arată că este important ca victimele să depună plângeri la poliţie. Altfel, agresorul va avea sentimentul că este de neatins, susţine inspectorul.

Pe raporteaza.ro, vor putea fi semnalate cazuri de agresiuni din orice cauze (religie, gen, etnie, orientare sexuală, dizabilitate), atât de către victime, cât şi de martori. Scopul acestui site este colectarea de informaţii şi construirea unei imagini despre infracţiunile motivate de ură la noi în ţară.

Formularul este creat în aşa fel încât agresiunile să fie clar observate, iar, în funcţie de răspunsurile victimei, ea este direcţionată către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării sau către secţia de poliţie locală.

Totuşi, atrage atenţia inspectorul Ioniţă, există riscul ca unele infracţiuni raportate să fie false. Irina Niţă respinge ideea, pentru că, explică ea, formularul este prea complex, iar cei care vor să furnizeze informaţii false se vor plictisi până la sfârşitul chestionarului.

Un plus al site-ului este că se pot raporta şi agresiunile vechi, pentru că astfel, se va obţine o imagine şi mai clară asupra incidentelor de acest fel.

Nu avem pretenţia că datele colectate vor avea reprezentativitate, dar vom vedea măcar care sunt grupurile afectate de agresiunile săvârşite din ură, susţine, pentru România Liberă, directoarea ACCEPT.

De asemenea, un pas important în combaterea acestui tip de infracţiuni a fost făcut şi de Poliţia Română care, începând cu anul 2010, oferă programe de formare în domeniul anti-discriminării, în cadrul cărora au fost instruiţi, până în prezent, 220 de poliţişti, aparţinând Poliţiei Capitalei, conform reprezentantei Institutului de Studii pentru Ordine Publică (ISOP). Astfel, poliţistul este şi vrea să devină un apărător al drepturilor omului, a subliniat Andreea Tănase.

Cel mai recent caz de violenţă motivată de ură ajuns în atenţia publică este cel al studenţilor de la Miliţia Spirituală, care, după ce au organizat o dezbatere despre homosexualitate în perioada comunistă, la sediul SNSPA, au fost agresaţi pe stradă de un grup de indivizi, pentru că au făcut "conferinţe despre gay".

Întrebat ce părere are despre caz, inspectorul Ioniţă a precizat că nu poate comenta, pentru că nu cunoaşte îndeaproape faptele, iar ancheta autorităţilor este în desfăşurare, însă ar fi fost bine să se facă o informare la autorităţile publice, înainte de începerea evenimentului. Poate mai puţină vizibilitate, dar mai multă siguranţă, explică el.

"Efectele unei astfel de infracţiuni trec de incidentul propriu-zis şi dincolo de victima care a fost afectată. Pentru ca legea să fie aplicată, trebuie ca victimele să-şi cunoască drepturile şi să ofere informaţiile care pot indica o eventuală motivaţie de ură, iar poliţia să investigheze şi să consemneze motivaţia infracţiunilor", arată şi Irina Niţă.

De asemenea, în ceea ce priveşte aceste agresiuni, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, subliniază că preferinţele sexuale sunt parte a persoanei şi că reprezintă un drept inalienabil.

Site-ul raporteaza.ro, finanţat de Ministerul de Externe al Olandei, face parte din proiectul "Sparge tăcerea", care urmăreşte informarea populaţiei cu privire la toate agresiunile motivate de ură asupra grupurilor vulnerabile.

Infracţiunile motivate de ură ("hate crimes") sunt agresiuni care au loc din cauza ostilităţii împotriva unor grupuri stigmatizate. Infracţiunile se pot referi la distrugeri materiale, ameninţări, hărţuire, intimidare, acte de violenţă, violuri, tortură sau omor.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/hate-crimes-in-romania-a-fost-lansat-primul-site-de-monitorizare-a-infractiunilor-impotriva-grupurilor-vulnerabile-287134.html

Prostituatele abuzate de proxeneți și poliție își cer drepturile pe 17 decembrie

DcNews, 14 decembrie 2012

Covrig Roxana

Asociații din întreaga lume pledează pe 17 decembrie pentru încetarea violenței asupra femeilor implicate în prostituție. Cu ocazia acestei zile, două organizații non-guvernamentale din România, ARAS și APADOR-CH, au făcut o anchetă a cărei principală concluzie este că prostituatele sunt agresate de proxeneți, dar și de polițiști.

Coordonatorul de proiect Liana Velica, de la Asociația Română Anti-Sida, a precizat că studiul se bazează pe prostituția de stradă și, în mică măsură pe cea de apartament, nu pe cea de lux. La chestionar au răspuns, prostituatele implicate în programul de prevenire a riscului de infectare cu HIV. Studiul se bazează pe date de la sfârșitul anului 2011, începutul anului 2012.

Asociațiile scot în față un caz, al unei agente sub acoperire, care în aceeași perioadă în care s-a desfășurat și ancheta, a intrat în rolul unei prostituate pentru a arăta comportamentul abuziv al polițiștilor asupra femeilor, care prin ceea ce fac, sunt vulnerabile. Doi polițiști de la Secția 3, din Capitală, au bătut-o și terorizat-o psihic. Cei doi au amenințat-o că dacă nu mărturisește că practică prostituția sau dacă nu le dă mită o să-i “tragă o bucată de o să cadă în cap”. Mai mult, unul dintre polițiști a încătușat-o pentru câteva minute și i-a refuzat dreptul de a da un telefon. Durata și motivul încătușării nu au putut fi justificate. Al doilea s-a comportat abuziv, i-a făcut percheziție corporală, chiar dacă aceasta se face de o persoană de același sex, ocazie cu care a dezbrăcat-o complet, smulgându-i îmbrăcămintea și lenjeria intimă.

“ARAS desfășoară acțiuni de prevenire HIV încă din 1992, însă din 2000 desfășurăm un program destinat prevenirii riscului de infectare cu HIV în rândul persoanelor care practică prostituția. Însă am văzut că există discriminări și abuzuri și aveam sentimentul că nu reușim”, a spus Liana Velica. Femeile care practică prostituția “se tem să depună plângere”. De ce se tem? Tocmai pentru că sunt abuzate chiar de autorități. Potrivit studiului celor două organizații 32% dintre prostituatele, aflate în programul de prevenire, au rămas fără prezervative după ce le-au fost confiscate de cei care se ocupă cu ordinea publică. Concret, seară de seară, femeile care practică prostituția au parte de: injurii, amenzi, confiscarea prezervativelor, bătăi, violuri. Răspândirea infectării cu HIV este astfel favorizată. Mai mult, 48% dintre ele au fost bătute de clienți, proxeneți, dar și de autorități.

Chiar dacă 46% dintre ele doresc pedepsirea în continuare a proxenetismului, 71% vor dezincriminarea prostituției.

http://www.dcnews.ro/2012/12/prostituatele-abuzate-de-proxeneti-si-politie-isi-cer-drepturile-pe-17-decembrie/