Revista presei din perspectiva de gen

„Doamna al-Qaeda”, femeia-terorist pe care jihadiştii o vor eliberată

Adevărul, 04 septembrie 2014

De Radu Eremia,

Jurnalistul Shane Harris de la „Foreign Policy” a prezentat într-o analiză a sa pe femeia-terorist cunoscută şi sub pseudonimul de „doamna al-Qaeda”, persoană pe care principalele grupări jihadiste o vor eliberată.

Talibanii au vrut să-l dea la schimb pe Bergdahl pentru ea. Statul Islamic a încercat facă un schimb James Foley - Aafia Siddiqui. De ce fiecare grup jihadist vrea să o elibereze pe Aafia Siddiqui?

În urmă cu doi ani, un grup de înalţi oficiali americani responsabili de securitatea naţională au primit o propunere tentantă din partea Pakistanului. Dacă Statele Unite ar elibera o femeie din Pakistan, care în prezent execută o pedeapsă cu închisoarea de lungă durată pentru tentativă de omor, Islamabadul ar încerca să elibereze pe sergentul american Bowe Bergdahl, cel care lipsea din 2009 şi despre care se credea că ar fi ţinut captiv de forţele din Pakistan.

Potrivit foştilor, dar şi actualilor oficiali care au avut cunoştinţă de propunere, consilierii pe probleme de securitate ai preşedintelui Barack Obama, au respins oferta. Motivul: odată cu eliberarea Aafiei Siddiqui, persoană care a avut legături cu Al-Qaeda şi a fost condamnată în 2010 de tentativă de ucidere a americanilor din Afganistan, s-ar încălca regulile administraţiei de a nu acorda concesii pentru grupurile teroriste.

Siddiqui, în vârstă de 42 de ani, este cunoscută în cercurile de combatere a terorismului ca „doamna Al-Qaeda” şi a fost în contact cu unul din cei care au pregătit atacurile din 11 septembrie 2001, Khalid Sheikh Mohammed, şi a fost pe lista celor mai căutaţi terorişti.

Terorista a fost şcolită în Statele Unite ale Americii, a studiat la MIT şi luat un doctorat la Brandeis. În 2008 a fost arestată în 2008 în Afganistan în timp ce transporta cianură de sodiu, precum şi documente care descriu modul de realizare a armelor chimice sau cum să faci din Ebola o armă de atac. De asemenea, când agenţii FBI şi militarii au încercat să o interogheze, Siddiqui a luat o armă lăsată nesupravegheată şi a încercat să-i ucidă.

Terorista pakistaneză a fost considerată drept o bună monedă de schimb atât pentru talibani din Pakistan, dar şi pentru reprezentanţii Statului Islamic, cei din urmă fiind gata să-l dea la schimb pe jurnalistul James Foley. Însă, în urmă cu două săptămâni acesta a fost executat.

Marţea trecută, jihadiştii au cerut din eliberarea celui numite „doamna Al-Qaeda”. În plus, aceştia solicită şi plătirea unei răscumpărări de 6,6 milioane de dolari pentru o tână americancă, persoană încă neidentificată despre care se ştie doar că ar fi lucrat pentru o organizaţie umanitară în Siria.

„Am luat la cunoştinţă că cel puţin un organism din cadrul Departamentului de Apărare a luat în calcul opţiunea de a folosi ca monedă de schimb pe Siddiqui. Putem spune, cu certitudine, că opţiunea a fost cântărită şi în cazul Berghadl şi al altora aflaţi în captivitate”, a declarat Joe Kasper, un purtător de cuvânt al republicanului Duncat Hunter, membru al Comitetului Serviciilor Armate.

În SUA au început dezbateri aprinse asupra faptului dacă administraţia ar trebui sau nu să plătească în prezent răscumpărări oamenii capturaţi de terorişti şi care sunt cetăţeni ai ţării de peste ocean. De exemplu, Kasper susţine că opţiunea predării lui Siddiqui în cazul Berghadl nici măcar nu a ajuns la secretarul Apărării, Chuck Hagel, lucru considerat o „adevărată ruşine”.

Până la urma Bergdahl a fost eliberat în luna mai după ce americanii au fost de acord să dea drumul mai multor prizonieri talibani, ţinuţi la Guantanamo Bay.

Printre cei care au vrut, de asemenea, eliberarea lui Siddiqui putem menţiona: un înalt responsabil al talibanilor a oferit la schimb doi cetăţeni suedezi răpiţi în Baluchistan pentru femeia terorist sau liderul Al-Qaeda Ayman al-Zawahiri, care a l-a oferit la schimb pe un antreprenor american Warren Weinstein, în 2011.

Siddiqui este o persoană foarte cunoscută în Pakistan, mai ales în urma procesului intentat de americani în 2010 şi a pronunţării condamnării. „Reacţia la verdictul care o priveşte pe Aafia Siddiqui a ţinut prima pagină a tuturor ziarelor importante” din Pakistan, potrivit Departamentului de Stat a SUA. Presa din ţara asiatică a condamnat decizia prea dură luată în cazul „doamnei al-Qaeda”, spunând că a fost o decizie luată împotriva întregii comunităţi musulmane.

În Pakistan chiar s-a format în 2012 un grup armat care şi-a luat numele de Brigada Aafia Siddiqui şi a atacat ai multe instituţii din ţara lor. De asemenea, în 2013 o altă acţiune violentă a acestui curent a dus la moartea a patru persoane şi rănirea altor 50.

http://adevarul.ro/international/in-lume/doamna-al-qaeda-femeia-terorist-carejihadistii-vor-eliberata-1_5407ae490d133766a8d6cef3/index.html

La 10 ani de la tragedia din Beslan, singurul supravieţuitor al comandoului responsabil de atac nu are remuşcări: "Nu mă simt vinovat pentru că au murit femei şi copii"

Mediafax, 01 septembrie 2014

De Iuliana Enache,

Nurpaşi Kulaev, singurul supravieţuitor al grupului care a atacat o şcoală din oraşul Beslan în urmă cu zece ani, provocând moartea a 186 de copii, a declarat că el doar s-a supus ordinelor şi nu are remuşcări în privinţa a ceea ce a făcut, relatează Russia Today, în pagina electronică.

"Nu mă simt vinovat pentru că au murit femei şi copii", a declarat el. "Dar pot spune că nici eu, nici altcineva nu i-ar fi putut salva. Pentru că decizia a fost luată de alte persoane", a adăugat el.

Kulaev a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a făcut parte din gruparea responsabilă de luarea de ostatici din septembrie 2004 de la Beslan, o tragedie soldată în total cu 334 de morţi.

Luarea de ostatici a avut loc în prima zi de şcoală ce s-a transformat în coşmar pentru 1.128 de copii din Beslan, profesori şi părinţi. Timp de trei zile, ostaticii au fost ţinuţi sub ameninţarea armelor şi fără apă, hrană sau îngrijire medicală.

Kulaev a declarat că nu a ştiut că vor ocupa şcoala până în momentul în care grupul a ajuns acolo. Faptul că a aflat că ţintele vor fi copii nu a schimbat prea multe pentru el. "Ei erau la conducere. (...) Eu am făcut ce a trebuit să fac, asta este tot", a declarat Kulaev. "De ce să fi obiectat? M-ar fi ucis pe mine primul".

Părinţii copiilor ucişi la Beslan i-au pus o mulţime de întrebări lui Kulaev, dar acesta a ales să răspundă uneia singure. "M-a întrebat dacă vreau ca şi copiii mei să fie ca mine", a spus el, referindu-se la întrebarea unei mame al cărei copil al murit în luarea de ostatici de la Beslan. "Chiar mi-ar plăcea să fie ca mine, cu siguranţă. Dar nu vreau să împărtăşească soarta mea", a explicat el.

http://www.mediafax.ro/externe/singurul-supravietuitor-al-comandoului-de-la-beslan-nu-are-remuscari-la-zece-ani-de-la-tragedie-13179927