Rezultatele alegerilor din filiale au fost analizate minuţios de Comisia de Validare şi, cu unele excepţii, aprobate

REPLICA PREŞEDINTEI ALIANŢEI CIVICE,

dna ANA BLANDIANA,

la intervenţia preşedintelui României
Îi mulţumesc domnului preşedinte Constantinescu pentru tot ceea ce ne-a spus, mai ales pentru toate succesele şi realizările pe care ni le-a comunicat şi pe care, dacă pe parcursul acestor ani consilierii Domniei sale şi demnitarii care sunt membri ai Alianţei ar fi ţinut legătura cu Alianţa, le-aş fi putut cunoaşte şi comunica şi eu. Aşa, în ziare nu le-am găsit, deci nu aveam cum să le spun.

Vreau să îmi permiteţi, tocmai pentru că ştiu că nu i se răspunde unui preşedinte, să mă adresez – pentru că Domnia voastră sunteţi cel care nu v-aţi dezis nici o clipă de calitatea de membru al Alianţei Civice – domnului profesor Emil Constantinescu, membru al Alianţei Civice, fondator şi vicepreşedinte al ei din prima clipă.

Vreau să vă spun, înainte de toate, că o organizaţie sau un partid – ştiţi, ca şi mine, acest lucru – nu este suma membrilor săi, ci suma ideilor sale. Deci, Alianţa Civică nu a acces la putere prin acei membri ai ei care sunt demnitari. Pentru că ei, în primul rând, nu se află acolo ca membri ai Alianţei Civice; se află acolo ca membri ai partidelor care i-au propus. Alianţa Civică nu a propus demnitari.

Dintre cei numeroşi ajunşi demnitari graţie poziţiei lor în partide, dar care sunt şi membri ai Alianţei Civice, există doar doi care au fost absolut tot timpul prezenţi: activi şi legaţi de Alianţa Civică. Aceştia sunt domnul ministru Noica şi domnul deputat Zoner. Prin tot ceea ce au făcut, aceşti oameni au pus în practică ideile Alianţei Civice şi au luptat pentru ele. Iar dacă o bună parte din punctele Contractului cu România sunt îndeplinite (Contractul cu România, după cum ştiţi, a fost propus de Alianţa Civică), aceasta i se datoreşte domnului ministru Noica şi luptei pe care a dus-o să le îndeplinească. Luptă pe care a dus-o şi în interiorul guvernului, şi nu numai cu miniştrii Partidului Democrat.

Vreau să vă spun - însă - că, fără să ştiţi, aţi repetat aici o idee a domnului ministru Băsescu. Ea fusese formulată în presă în felul următor: „Alianţa Civică este - ca securitatea – peste tot.” Ei bine, această idee este extrem de nocivă, nu pentru Alianţa Civică, ci pentru actuala putere. Pentru că problema actualei puteri nu este să culpabilizeze Alianţa Civică, lucru care n-are la ce să-i folosească, ci cum să fie sprijinită de Alianţa Civică. Alianţa Civică nu poate răspunde şi nu poate să sprijine lucruri pe care nu le cunoaşte decât după ce s-au întâmplat. Singura formă instituţională prin care Alianţa Civică ar fi putut să aibă un dialog cu actuala putere era Convenţia Democrată. Faptul că Convenţia Democrată nu a funcţionat, a tăiat orice legătură între Alianţa Civică şi actuala putere, în sensul discutării problemelor, ţinerii la curent a unora cu alţii.

De altfel, nu vreau să insist. Vreau să remarc doar că aţi spus că şeful S.R.I. este membru fondator al Alianţei Civice – ceea ce este adevărat; lucrul este foarte grav şi elocvent pentru această ruptură. Pentru că Alianţa Civică şi creatorii Memorialului de la Sighet s-au adresat în repetate rânduri S.R.I.-ului, cerând sprijin pentru aflarea diverselor adevăruri. Şi S.R.I.-ul nu a răspuns. Suntem alături de G.D.S. şi am făcut demersuri în acest sens, pentru aflarea şi pentru lămurirea - în sfârşit – a celui mai recent şi simbolic dintre cazurile neelucidate, acela al morţii inginerului Gheorghe Ursu. Nu am primit răspunsuri, nu s-au lămurit cazurile. Deci, vă rog foarte mult, să rămânem între limitele adevărului.

Dar, pentru că suntem aici şi pentru că vă cred din toată inima şi pentru că ştiu că aţi pornit dintre noi: nici o clipă n-am susţinut că nu s-a făcut nimic, nici o clipă, în raportul pe care l-am ţinut – nu am spus că nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă, am spus textual că este pentru prima oară că nu ne mai jenăm de conducătorii noştri! Asta se întâmplă numai după 1996.

Dar problema noastră este nu cât s-a făcut, ci cât ar fi trebuit să facă aceşti conducători. De data asta, mă adresez prietenului meu, care în numeroase rânduri mi-a spus „când o să spui ceva de bine despre mine şi o să mă lauzi pentru ceva?” Şi eu, de fiecare dată, răspundeam: „Asta mi se pare că se înţelege de la sine. Pentru că tot ceea ce faci bine, dovedeşte că am avut dreptate atunci când ne-am bătut cu întreaga societate românească ca să impunem pe Emil Constantinescu candidat al Convenţiei Democratice şi după aceea, Preşedinte al României. Şi toţi oamenii din această sală sunt martori ai felului în care cei care v-au susţinut au fost atacaţi şi terfeliţi, pentru că v-au susţinut.

Faptul că, acum, cei care vă atacau atunci îl sprijină mai tare decât noi pe Preşedintele României nu este decât o formă de a fi oportunişti şi atunci, şi acum.

Noi suntem aceiaşi.

Noi susţinem exact aceleaşi lucruri, şi sperăm din toată inima - şi punem condiţia ca, în lunile care urmează, aceste lucruri să devină, în cât mai mare măsură, realitate.

Sperăm din toată inima ca Domnia voastră, care sunteţi singurul dintre cei care au şansa să câştige alegerile prezidenţiale – capabil să continue integrarea europeană, să le câştigaţi!

Vom fi alături de Domnia voastră!

Vom fi alături de Domnia voastră, nu ca să spunem că momentul de faţă este cel mai înalt din istoria României, nu ca să spunem că nu s-a făcut nici o greşeală, nu ca să linguşim pe cineva care se află la putere, ci ca să fim în permanenţă nemulţumiţi că nu s-a făcut cât se putea face şi că se poate face mult mai mult. Şi sunt convinsă chiar că vom reuşi să facem cât mai mult.

Vă mulţumesc că aţi venit la acest congres. Ştiu că a veni în rândul Alianţei Civice şi a te întâlni cu conducătorii ei, dovadă că ne întâlnim atât de rar, nu este un lucru uşor. Dar faptul că o faceţi este o dovadă de real curaj civic, pentru care vă admir.

STATUTUL ALIANŢEI CIVICE
Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE.
Art. 1 Alianţa Civică este o asociaţie cu caracter civic, care militează pentru consolidarea societăţii civile şi a statului de drept în România.
Art. 2 Pot deveni membri ai asociaţiei toţi cei care aderă la Carta, Statutul şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare ale Alianţei Civice. Membrii altor formaţiuni şi asociaţii cu scopuri asemănătoare pot face parte din Alianţa Civică, în urma acordului Comitetului de Coordonare al filialei judeţene sau al filialei municipiului Bucureşti, care poartă răspunderea îndeplinirii condiţiilor de admitere.
Art. 3 Nu pot fi membri ai Alianţei Civice următoarele persoane:

a) foştii membri ai structurilor centrale de conducere ale P.C.R. şi ale statului comunist;

b) fostele cadre ale Securităţii;

c) foştii activişti care, renunţând la propria profesiune, au fost retribuiţi de către Partidul Comunist pentru activitatea politico-ideologică depusă în aparatul de partid;

d) persoanele care au săvârşit abuzuri, acte de corupţie sau extremism, precum şi cele care au avut o comportare incompatibilă cu exigenţele unei vieţi civilizate.
Art. 4 Aderarea se face prin opţiune individuală, prin completarea unei cereri de înscriere tipizate, confirmată de conducerea filialei, potrivit Regulamentului.
Art.5 Alianţa Civică este organizată în filiale judeţene, filiale locale, nuclee şi grupuri de sprijin, care pun în practică principiile şi strategia Alianţei Civice, adaptându-le la specificul şi necesitaţile din teritoriu.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Alianţei Civice detaliază prevederile Statutului, în spiritul acestuia.

În cadrul Alianţei Civice pot exista departamente de studii, funcţionale şi un departament de tineret.

Departamentul de tineret funcţionează pe baza unui regulament propriu, confirmat de Consiliul Director Naţional.

Art.6 Alianţa Civică poate încheia convenţii de colaborare cu alte formaţiuni, ale căror scopuri sunt compatibile cu Carta Alianţei Civice. Convenţiile se încheie numai cu avizul Comitetului Naţional.

de Coordonare

Art.7 Sediul naţional al asociaţiei este în Bucureşti. Sediile filialelor judeţene vor fi, de regulă, în capitalele de judeţ, în funcţie de ponderea organizaţiilor locale .
Art. 8 Durata de funcţionare a asociaţiei este determinată de realizarea scopurilor propuse.

Capitolul II- SCOPURILE ŞI MIJLOACELE DE ACŢIUNE
Art.9 Alianţa Civică îsi propune următoarele scopuri:

a) să militeze pentru consolidarea societăţii civile si a statului de drept în România;

b) să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;

c) să promoveze valorile si instituţiile democratice şi să contribuie la instalarea unei democraţii reale în România;

d) să acţioneze pentru instaurarea unui climat de moralitate, toleranţă şi încredere;

e) să apere interesele civice ale persoanei, fară deosebire de origine etnică, limbă, religie, etc.;

f) să iniţieze, să organizeze şi să desfăşoare programe de educaţie civică;

g) să lupte pentru cunoaşterea, respectarea şi răspândirea adevărului în viaţa publică a ţării, împotriva oricărei forme de violenţă şi mistificare, promovând toleranţa şi dialogul în interiorul asociaţiei şi în viaţa socială şi politică a ţării;

h) să acţioneze pentru promovarea valorilor autentice şi pentru eliminarea corupţiei şi incompetenţei în viaţa politică, socială şi economică a ţării;

i) să militeze pentru integrarea ţării în structurile euro-atlantice;

j) să militeze pentru realizarea unei reale reforme economice, sociale şi administrative;

k) să contribuie la realizarea legăturilor fireşti dintre exilul românesc şi ţară;

l) să contribuie la dezvoltarea relaţiilor cu românii din afara frontierelor, sprijinind aspiraţiile lor de păstrare a identitaţii naţionale;

m) să acţioneze pentru sprijinirea categoriilor sociale

defavorizate.
Art.10 Mijloacele de acţiune sunt următoarele:

a) preluarea şi exprimarea poziţiei cetăţenilor faţă de problemele care implică drepturile si interesele lor şi ale societăţii;

b) informarea corectă şi promptă a societăţii prin mass-media, inclusiv prin publicaţii proprii (ziare, reviste, broşuri, cărţi, etc.), sau prin alte mijloace de informare în masă, asupra punctelor de vedere ale Alianţei Civice precum şi a activităţii acesteia;

c) colaborarea cu organizaţiile şi asociaţiile democratice în scopul realizării de acţiuni comune în conformitate cu principiile si scopurile Alianţei Civice;

d) organizarea de manifestări (întâlniri, simpozioane, conferinţe, etc.) cu caracter de popularizare a principiilor democraţiei, a legilor economice şi sociale, a mijloacelor de acţiune privind transformarea societăţii româneşti;

e) organizarea de acţiuni de protest (declaraţii, petiţii, mitinguri, marşuri, etc.) în cazul în care sunt încălcate drepturile fundamentale ale omului si normele societăţii civile şi ale statului de drept.

Capitolul III PATRIMONIUL ASOCIAŢIEI
Art. 11 Patrimoniul asociaţiei se poate constitui din bunuri mobile

şi imobile, cotizaţii, donaţii, subscripţii, contribuţii, sponsorizări, fonduri provenite din partea unor organisme şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, necesare realizării unor proiecte, precum şi din venituri realizate din activităţi proprii.

Patrimoniul va fi folosit numai pentru realizarea scopurilor asociaţiei.
Capitolul IV ORGANELE DE CONDUCERE, ŞI DE CONTROL
Art. 12 Organele de conducere şi control ale Alianţei Civice, la nivelul

naţional sunt:

- Congresul şi Consiliul Director Naţional.

- Consiliul Director Naţional este format din Senat, Comitetul Naţional de Coordonare şi preşedinţii filialelor judeţene.

- Organele cu atribuţii numai de control sunt: Comisia de Validare şi Analiză a Contestaţiilor, Colegiul de Onoare şi Comisia de Cenzori.

La nivel judeţean şi local, organele de conducere şi control sunt reflectarea în teritoriu a structurilor de conducere de la nivel naţional .

- Forul suprem de conducere a asociaţiei este Congresul Alianţei Civice.
Art. 13 La Congres participă membrii fondatori care şi-au păstrat

calitatea de membru al Alianţei Civice, membrii Consiliului Director Naţional, precum şi delegaţi ai filialelor, pe bază de reprezentativitate. Normele de reprezentare la Congres se stabilesc de către Comitetul Naţional de Coordonare.

Congresul se convoacă la interval de maxim patru ani şi este anunţat cu cel puţin 30 de zile înainte, fiind precedat de conferinţele filialelor locale şi judeţene.
Art.14 Congresul are următoarele atribuţii:

a) analizează şi validează activitatea Alianţei Civice din perioada dintre congrese, pe baza rapoartelor întocmite de Comitetul Naţional de Coordonare, Comisia de Validare şi Analiză a Contestaţiilor, Colegiul de Onoare şi de Comisia de Cenzori;

b) hotărăşte asupra propunerilor de modificare a statutului;

c) alege Senatul, Comitetul Naţional de Coordonare, Colegiul de Onoare şi Comisia de Cenzori;

d) stabileşte strategia Alianţei Civice şi aprobă programul acesteia;

e)aprobă raportul privind bugetul de venituri şi cheltuieli.

Art. 15 Hotărârile Congresului sunt valabile dacă obţin majoritatea

simplă de voturi din numărul delegaţilor validaţi.

Art. 16 Consiliul Director Naţional este un organism de conducere şi

control. El este compus din membrii Comitetului Naţional de Coordonare, membrii Senatului, şi preşedinţii filialelor judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti, statutar constituite.

La întrunirile trimestriale, filialele pot fi reprezentate, numai în caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, de un vicepreşedinte, desemnat de Comitetul de Coordonare respectiv.

În caz de inactivitate prelungită, unul sau mai mulţi dintre membrii celor trei structuri componente ale Consiliului Director Naţional pot fi înlocuiţi potrivit prevederilor Regulamentului.

Consiliul Director Naţional are următoarele atribuţii:

a) alege preşedintele Alianţei Civice şi 7-9 vicepreşedinţi.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Alianţei Civice precum şi preşedinţii filialelor nu pot fi membri de partid sau lideri ai unor formaţiuni politice.

Numărul membrilor de partid în cadrul Comitetului Naţional de Coordonare nu poate reprezenta mai mult de 1/3 din numărul de membri ai acestuia, iar distribuirea acestora pe apartenenţa la diferite partide trebuie să fie echilibrată.

b) se întruneşte o dată la trei luni sau de câte ori este necesar pentru a analiza şi valida activitatea Comitetului Naţional de Coordonare;

c) aprobă cooptarea de noi membri în locul celor deveniţi indisponibili sau inactivi, cât şi retragerea calităţii de membru al Cosiliului;

d) completează, prin alegere, locurile devenite vacante în structurile de conducere, inclusiv, atunci când este cazul, al preşedintelui sau al unor vicepreşedinţi;

e) ia deciziile tactice pentru perioada până la următoarea reuniune;

f) adoptă sau modifică Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Alianţei Civice;

g) aprobă anual raportul Comisiei de Cenzori.

Art. 17 Comitetul Naţional de Coordonare este format din 21 de membri

titulari şi are urmatoarele atribuţii:

a) asigură conducerea executivă a Alianţei Civice în intervalul dintre congrese;

b) coordonează activitatea filialelor şi a celorlalte structuri ale asociaţiei;

c) alege Comisia de Validare şi Analiză a Contestaţiilor, formată din 5-7 membri ai Comitetului Naţional de Coordonare.
Art. 18 Senatul Alianţei Civice este un organ de conducere şi mediere, la

nivelul naţional, cu rol de reprezentare şi reflecţie. Acesta este o structură formată din 20-30 de membri ai Alianţei Civice, personalităţi ale vieţii publice, precum şi din cei care au avut o activitate remarcabilă în cadrul Alianţei Civice. Senatul se constituie pe baza propunerilor venite din partea Comitetului Naţional de Coordonare şi a filialelor judeţene, prin consimţământul celor propuşi şi prin votarea acestora de către Congres.

Senatul Alianţei Civice are atribuţii privind:

a) consilierea organelor centrale de conducere ale Alianţei Civice, la solicitarea acestora, în legătură cu strategia şi programul asociaţiei, făcând propuneri de soluţionare a problemelor cu care se confruntă societatea românească;

b) reprezentarea Alianţei Civice, în cazul delegării de către preşedinte sau Comitetul Naţional de Coordonare, în raporturile cu presa, autorităţile, organizaţiile politice, civice şi profesionale, cât şi cu alte persoane fizice sau juridice;

c) monitorizarea respectării de către conducerea executivă a Alianţei Civice, a principiilor, statutului şi regulamentului acesteia;

d) participarea regulată la întrunirile Consiliului Director Naţional.
Art. 19 Colegiul de Onoare este format din 3-5 membri ai Alianţei

Civice, aleşi de Congres dintre membrii Senatului.

Colegiul de Onoare analizează cazurile de încălcare a statutului şi a principiilor care stau la baza Alianţei Civice.

În funcţie de gravitatea situaţiei, el poate propune Consiliului Director Naţional sancţionarea membrilor Alianţei Civice, fie că aceştia au sau nu o funcţie de conducere.

Art. 20 Comisia de Validare si Analiză a Contestaţiilor este formată din

5-7 membri aleşi de Comitetul Naţional de Coordonare din rândurile membrilor săi şi are următoarele atribuţii:

a) validează calitatea de membru al Alianţei Civice, în urma contestaţiilor sau prin autosesizare, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Alianţei Civice;

b) validează alegerile la nivelul filialelor judeţene şi locale în urma contestaţiilor sau prin autosesizare, pe baza procesului verbal şi a evidenţei membrilor;

c) analizează contestaţiile primite, referitoare la modul de funcţionare a filialelor şi face propuneri Comitetului Naţional de Coordonare spre soluţionare.
Art. 21 Comisia de Cenzori este formată din 3 membri, aleşi de Congres,

preşedintele Comisiei fiind ales de către membrii acesteia.

Comisia de Cenzori are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte periodic corectitudinea şi legalitatea operaţiunilor financiar-contabile efectuate prin structurile executorii, atât la nivel central cât şi la nivelul filialelor judeţene;

b) verifică şi validează activitatea financiar-contabilă a Alianţei Civice pentru intervalul dintre Congrese.
Art. 22 Congresul şi celelalte întruniri ale organismelor de conducere

la nivel naţional sau la nivelul filialelor se consideră a fi statutare atunci când s-a procedat la convocarea membrilor potrivit Regulamentului şi sunt prezenţi minimum 2/3 din delegaţii desemnaţi.

Desfăşurarea întrunirilor celorlalte organisme de conducere, atât

la nivel naţional cât şi la nivelul filialelor se face conform Regulamentului.

Art. 23 Preşedintele Alianţei Civice, iar în lipsa acestuia unul din

membrii Consiliului Director Naţional delegat de el, reprezintă Alianţa Civică în raporturile cu alte asociaţii sau organizaţii, precum şi cu alte persoane fizice sau juridice.

Numai preşedintele sau membrul delegat de acesta are dreptul săsemneze documente care să angajeze Alianţa Civică şi bunurile acesteia.
Art. 24 Vicepreşedinţii Alianţei Civice au responsabilitatea coordonării

celor trei fluxuri ale activităţii civice - atitudine, educaţie şi asistenţă - cât şi coordonarea activităţii organizatorice a Alianţei Civice la nivel zonal şi naţional.

Capitolul V MEMBRII ALIANŢEI CIVICE; DREPTURI ŞI

OBLIGAŢII; SANCŢIUNI
Art. 25 Membrii Alianţei Civice sunt:

a)membri fondatori;

b)membri activi;

c)membri simpatizanţi.

Art. 26 Membrii activi ai asociaţiei au următoarele drepturi:

a) dreptul de a fi informaţi în legatură cu activitatea Alianţei Civice şi acţiunile acesteia;

b) dreptul la iniţiativă, putând propune spre aprobare filalelor sau Congresului proiecte privitoare la activitatea Alianţei Civice;

c) dreptul de a participa la acţiunile organizate de Alianţa Civică;

d) dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, precum şi ca delegaţi la Congresul Alianţei Civice;

e) dreptul de a fi apăraţi împotriva abuzurilor autorităţilor şi persecuţiilor politice, precum şi în alte situaţii deosebite.

Art. 27 Membrii activi ai asociaţiei sunt obligaţi:

a) să respecte Statutul, Regulamentul şi principiile asociaţiei;

b) să acţioneze în vederea realizării scopurilor Alianţei Civice;

c) să plătească la timp cotizaţia, suma minimă fiind fixată prin Regulament;

d) să respecte hotărârile organelor de conducere.
Art. 28 În cazul încălcărilor prevederilor statutului sau Regulamentului

de Organizare şi Funcţionare de către membrii asociaţiei, aceştia pot fi sancţionaţi cu suspendare sau excludere la propunerea Comitetului de Coordonare teritorial, cu avizul Colegiului de Onoare şi cu aprobarea Comitetului Naţional de Coordonare.

Art. 29 Împotriva sancţiunii se poate face contestaţie în termen de 15

zile de la data comunicării acesteia. Contestarea deciziilor de sancţionare ale comitetelor de coordonare locale va fi soluţionată de Comitetul Naţional de Coordonare în termen de 15 zile.

MOŢIUNEA CONGRESULUI ALIANŢEI CIVICE
Cel de-al şaselea Congres al Alianţei Civice, punând în discuţie Oferta şi condiţiile Alianţei Civice pentru alegerile din anul 2000, a hotărât că, aşa cum este firesc, sprijinul Alianţei Civice nu se poate acorda decât candidatului la preşedinţie al Convenţiei Democrate, ca şi partidelor acesteia sau celor provenite, într-un fel sau altul, din ea.

Congresul reiterează speranţa că, în vederea alegerilor generale, aceste partide vor fi capabile să-şi depăşească orgoliile şi interesele meschine care le despart şi să înţeleagă evidenţa că o strategie comună este singura şansă împotriva forţelor postcomuniste, antireformatoare. Congresul a hotărât ca Alianţa Civică să-şi anunţe sprijinul, printr-o conferinţă de presă, înaintea alegerilor generale.

Amploarea şi intensitatea acestui sprijin vor fi direct proporţionale cu măsura în care vor fi îndeplinite până atunci condiţiile expuse în Oferta sus-numită şi care reprezintă tot atâtea puncte din programul acestor partide şi ale viitorului lor succes în faţa electoratului.

În lunile de până atunci, Alianţa Civică aşteaptă faptele, nu vorbele celor cărora li se adresează Oferta şi nu-şi doreşte decât să aibă suficiente motive pentru a-i sprijini.

Cuprinsul:	pag
PREGĂTIRI
Programul Congresului
DESFĂŞURAREA CONGRESULUI
Deschiderea
Citirea Raportului
Prezentarea mesajelor de către oaspeţi
Intervenţia preşedintelui României
Replica preşedintei Alianţei Civice
Dezbaterile propriu-zise
Votarea Statutului
Alegerea membrilor Senatului Alianţei Civice
Alegerea membrilor Comitetului Naţional de Coordonare
DOCUMENTELE CONGRESULUI
Raportul de activitate a Alianţei Civice
Cronologie
Intervenţia preşedintelui României, dnul Emil Constantinescu
Replica dnei Ana Blandiana, la intervenţia dlui Emil Constantinescu
Statutul Alianţei Civice
Moţiunea Congresului 6