Secţia comercială, maritimă şi fluvială

3. Proceduri speciale. Ordonanţă preşedinţială. Excepţii de procedură. Suspendare executare hotărâre AGEA până la soluţionare fond. Condiţii admisibilitate.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanţa – Secţia Comercială – sub nr.6856/COM/2004, reclamanta S.I.F. T. SA Braşov, a chemat în judecată pe pârâta SC F. SA Medgidia, reprezentată prin preşedintele Consiliului de Administraţie S.C. şi a solicitat ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună suspendarea executării dispoziţiilor hotărârii din 20.11.2004 a adunării generale extraordinare a acţionarilor, referitoare la majorarea capitalului social cu suma de 42.055.170.000 lei, prin aportul în natură al acţionarului Asociaţia P. F. SA Medgidia, fără primă de emisiune şi la modificarea structurii acţionariatului, până la soluţionarea pe fond a cererii în anulare a acestei hotărâri.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a formulat cerere în anulare a hotărârii din data de 20.11.2004, motivat de faptul că aceasta încalcă dispoziţiile legale imperative arătate în acţiunea în anulare, precum şi dispoziţiile actului constitutiv.

Urgenţa măsurii a fost motivată de împrejurarea că art.131 al.5 din Legea nr.31/1990, recunoaşte hotărârilor adunării generale a acţionarilor forţa executorie, punerea în executare a acestora, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, afectând iremediabil structura acţionariatului societăţii comerciale pârâte.

Reclamanta a mai arătat că măsura suspendării executării hotărârii se impune, pe de o parte, motivat de faptul că aceasta încalcă norme legale imperative şi statutul societăţii, iar, pe de altă parte, punerea în executare a hotărârii ar conduce la modificări importante în structura capitalului social, cu efecte directe în ce priveşte ponderea contribuţiei acţionarilor la capitalul social, dreptul de vot, organizarea desfăşurării activităţii etc.

S-a mai susţinut că, prin pronunţarea ordonanţei nu se prejudecă fondul şi că măsura suspendării executării are caracter vremelnic şi anume, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea hotărârii.

În drept, s-au invocat art.133 din Legea nr.31/1990 şi art.581 Cod pr.civilă.

În dovedirea cererii a fost depusă copie de pe cererea în anulare a hotărârii AGA din 20.11.2004.

Pârâta SC F. SA, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, întrucât aceasta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.581 Cod pr.civilă reclamanta nu a făcut dovada aparenţei dreptului său de proprietate, a prejudiciului iminent şi de neînlăturat pe care l-ar suferi prin punerea în executare a hotărârii, limitându-se a afirma că a solicitat anularea acesteia pentru încălcarea unor norme legale imperative şi că se produc modificări în structura acţionariatului. Ori, reclamanta trebuia să dovedească prejudiciul suferit prin majorarea capitalului social şi modificarea structurii acţionariatului.

Singura condiţie ce se prefigurează a fi îndeplinită, este cea a vremelniciei măsurii, urmând ca reclamanta să probeze că a investit instanţa cu cerere în anularea hotărârii, a cărei executare se solicită a fi suspendată.

Pârâta a precizat că SIF T. SA, a susţinut interesele proprii, dar şi pe cele ale numitului S.C., delegatul SIF participând la aşa zisa adunare generală extraordinară a acţionarilor, pe care acesta a ţinut-o paralel cu cea convocată la data de 23.10.2004 de reprezentanţii legali ai societăţii, înscrişi la ORC.

Înscrierea la ORC Constanţa a hotărârii adoptată la 23.10.2004 de către AGEA convocată de S.C., împreună cu delegatul SIF T., a fost anulată de Curtea de Apel Constanţa prin Decizia civilă nr.478/20.12.2004.

În ceea ce priveşte investiţia/aportul de capital adus de Asociaţia P.F. SA Medgidia, pârâta a susţinut că aceasta constituie o obligaţie asumată prin contractul de privatizare nr.77/06.12.2000, încheiat cu MAA, contract preluat de Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti şi că ADS a recunoscut investiţia, solicitând majorarea capitalului social prin adresa nr.90361 din 22.10.2004.

S-a susţinut de asemenea, că majorarea de capital fiind efectuată prin aportul în natură al Asociaţiei P.F. SA, în executarea obligaţiei asumată prin contractul de privatizare nr.77/06.12.2000, încetează dreptul de preferinţă al celorlalţi acţionari (art.218 din Legea nr.31/1990), astfel că afirmaţiile reclamantei referitoare la încălcarea normelor imperative ale legii, sunt nefondate.

Asociaţia „Programul Acţiunii Salariaţilor” SC F. SA, a formulat la data de 01.03.2005, cerere de intervenţie în interes alăturat pârâtei SC F. SA, susţinând apărările formulate de pârâtă.

Prin completarea la întâmpinare, depusă la data de 01.03.2004, pârâta SC F. SA a solicitat, în temeiul art.244 pct.1 Cod pr.civilă, suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea dosarului înregistrat la tribunalul Constanţa sub nr.6516/COM/2004, având ca obiect anularea hotărârii AGEA nr.18/23.10.2004 adoptată de S.C. şi SIF T. SA şi prin care au fost revocaţi membrii Consiliului de Administraţie şi a fost desemnat un nou Consiliu de Administraţie.

La aceeaşi dată, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive a SC F. SA prin S.C., susţinând că hotărârea a cărei suspendare se solicită, a fost adoptată de AGEA a SC F. SA prin reprezentantul legal ing. A.S., astfel că pârâta trebuie să stea în judecată prin organele emitente ale actului.

De asemenea, a fost invocată excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC F. SA pentru S.C., precum şi excepţia lipsei de interes a cererii întemeiată pe dispoziţiile art.581 Cod pr.civilă.

În motivare, pârâta a arătat că preşedintele Consiliului de Administraţie, conform art.12 lit.”c” din actul constitutiv al societăţii, este directorul general, şi cum S.A. este director general al SC F. SA, societatea stă în proces prin acesta şi nu prin S.C., care a fost revocat din funcţia de administrator la data de 12.08.2004.

Totodată, pârâta a invocat excepţia lipsei de interes în promovarea cererii de ordonanţă preşedinţială.

Pârâta a susţinut că SIF T. a formulat acţiunea împotriva SC F. SA reprezentată prin S.C., deşi a participat şi a votat pentru revocarea din funcţia de administrator a acestuia în adunarea generală a acţionarilor din data de 12.08.2004.

Însăşi acţiunea de fond formulată de reclamantă este motivată prin prisma hotărârii „luate” la data de 23.10.2004 de către delegatul său împreună cu numitul S.C., deci prin prisma intereselor acestui terţ, iar nu al propriilor interese.

La data de 21.03.2005, SC F&F C. SRL Constanţa, în calitate de administrator judiciar al SC F. SA, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, a înţeles să susţină excepţiile lipsei calităţii de reprezentant a numitului S.C. pentru SC F. SA şi lipsei de interes în cererea de ordonanţă preşedinţială.

Reclamanta SIF T. a depus note de şedinţă, solicitând respingerea excepţiilor invocate.

Tribunalul Constanţa, prin Sentinţa civilă nr.968/COM/22.03.2005 a respins excepţiile lipsei calităţii de reprezentant al SC F. SA a domnului S.C., lipsei de interes şi tardivităţii formulării cererii.

Totodată, a admis cererea formulată de reclamanta SIF T. SA, în contradictoriu cu pârâta SC F. SA prin administrator judiciar SC F&F C. SRL şi intervenienta în interes alăturat acesteia Asociaţia P. SC F. SA şi a dispus suspendarea executării hotărârii AGEA din 20.11.2004 în partea referitoare la majorarea capitalului social prin aport în natură al Asociaţiei P. SC F. SA şi în partea referitoare la modificarea structurii acţionariatului, până la soluţionarea în fond a cererii de anulare a acestei hotărâri.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs intervenienta Asociaţia P. SC F. SA Medgidia şi pârâta SC F. SA.

Prin decizia civilă nr.321/COM/12.05.1005, Curtea de Apel Constanţa a admis recursurile, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, motivat de faptul că a fost omisă soluţionarea pe fond a cererii de intervenţie formulată de Asociaţia P. SC F. SA.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Constanţa – Secţia Comercială, sub nr.1489/COM/2005.

În şedinţa din data de 07.07.2005, instanţa constatând a fi îndeplinite cerinţele art.49 al.1 şi 3 Cod pr.civilă, a admis în principiu cererea de intervenţie în interes alăturat pârâtei SC F. SA, formulată de Asociaţia P. F.

La aceeaşi dată, reclamanta SIF T. SA, a susţinut, întocmai ca şi în notele de şedinţă din data de 14.03.2005, că cererea sa se soluţionează în contradictoriu cu SC F. SA prin reprezentantul său legal. Cum societatea pârâtă se află în procedura reglementată de Legea nr.64/1995, are calitate de reprezentant al acesteia administratorul judiciar SC F&F C. SRL, conform art.87 pct.5 Cod pr.civilă.

În raport de precizările menţionate, pârâta SC F. SA a solicitat a se lua act că excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC F. SA a domnului S.C. şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive a SC F. SA prin S.C., au rămas fără obiect.

De asemenea, pârâta a declarat că renunţă la judecata excepţiilor lipsei de interes şi tardivităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, cât şi la judecata cererii de suspendare în temeiul art.244 pct.1 Cod pr.civilă „astfel cum rezultă şi din adresa nr.4246/07.07.2005”.

Prin Sentinţa civilă nr.2164/COM/2005, Tribunalul Constanţa a luat act de renunţarea pârâtei SC F. SA, la judecata excepţiilor privind lipsa de interes şi tardivităţii cererii şi de renunţarea la judecata cererii de suspendare în temeiul art.244 pct.1 Cod pr.civilă; a respins excepţiile privind lipsa calităţii de reprezentant al SC F. SA a domnului S.C. şi lipsa calităţii procesuale pasive a SC F. SA prin S.C., invocate de pârâtă. A admis cererea formulată de reclamanta S.I.F. T. SA Braşov, în contradictoriu cu pârâta SC F. SA şi intervenienta Asociaţia P. F. SA; a dispus suspendarea executării dispoziţiilor hotărârii adunării generale extraordinare din data de 20.11.2004 a acţionarilor SC F. SA în partea referitoare la majorarea capitalului social cu suma de 42.055.170.000 lei prin aport în natură al acţionarului Asociaţia P. F. SA, de la 39.936.575.000 lei la 81.994.725.000 lei, fără primă de emisiune şi în partea referitoare la modificarea structurii acţionariatului societăţii pârâte, ca urmare a luării hotărârii de majorare a capitalului social, până la soluţionarea pe fond a cererii de anulare a acestei hotărâri; a respins cererea de intervenţie în interes alăturat pârâtei, formulată de intervenienta Asociaţia P. SC F. SA Medgidia.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, în temeiul art.246 Cod pr.civilă, a luat act că pârâta SC F. SA a renunţat la judecata cererii privind suspendarea judecăţii întemeiată pe dispoziţiile art.244 pct.1 Cod pr.civilă şi la judecata excepţiilor lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii de suspendare a executării hotărârii din 20.11.2004 a AGEA şi a excepţiei tardivităţii formulării cererii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC F. SA a domnului S.C., faţă de precizările reclamantei mai sus-arătate, instanţa a respins-o ca rămasă fără obiect.

Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a SC F. SA prin S.C., a fost respinsă, motivat de faptul că cererea de anulare şi de suspendare este îndreptată împotriva AGEA şi se soluţionează în contradictoriu cu societatea.

Pe fond, s-a reţinut că reclamanta face dovada atât a interesului său în promovarea prezentei cereri, cât şi a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art.581 Cod pr.civilă (aparenţa dreptului, vremelnicia şi urgenţa).

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs SC F. SA prin directorul general şi prin administrator judiciar, dar şi Asociaţia P. F. SA Medgidia.

Motivele invocate de recurenta Asociaţia P. F. SA:

1a) – hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii;

1b) – hotărârea este nelegală, întrucât s-a dat cu încălcarea dispoziţiilor art.581 Cod pr.civilă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege, respectiv reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului;

1c) – hotărârea nu s-a pronunţat asupra tuturor mijloacelor de apărare ale intervenientei şi nici asupra tuturor dovezilor administrate;

1d) – toate referirile instanţei privind structura acţionariatului şi procesele cu numitul S.C., exced cadrului cu care instanţa a fost investită.

Motivele invocate de SC F. SA Medgidia:

2a) – instanţa nu a dispus obligarea reclamantei la plata cauţiunii, conform prevederilor Legii nr.31/1990;

2b) – instanţa nu s-a pronunţat pe toate înscrisurile depuse de pârâtă;

2c) – hotărârea este dată cu încălcarea legii, respectiv a art.581 Cod pr.civilă cu referire la art.112 Cod pr.civilă, 218, 210, 216 din Legea nr.31/1990;

2d) – hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive străine de firea pricinii;

2e) – greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al societăţii pentru terţul S.C., cu motivarea că acţiunea se soluţionează în contradictoriu cu administratorul societăţii în raport cu înscrisurile depuse.

Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate, în raport de criticile aduse, Curtea constată că ambele recursuri sunt întemeiate, în parte, pe următoarele considerente:

1a) Potrivit art.261 pct.5 Cod pr.civilă, hotărârea se dă în numele legii şi va cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

În speţă, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii recurate, instanţa de fond a respectat condiţiile prevăzute de textul legal sus-menţionat. Faptul că motivele de fapt şi de drept au fost reţinute greşit de instanţa de fond, pentru netemeinicie, pot determina modificarea hotărârii.

De asemenea şi susţinerea recurentei în sensul că hotărârea conţine motive contradictorii, ţine tot de netemeinicia hotărârii.

În legătură cu susţinerea recurentei în sensul că, instanţa nu a arătat care texte de lege au fost încălcate la data ţinerii AGEA SC F. SA Medgidia, se reţine că instanţa de fond a menţionat că fiind invocată nulitatea hotărârii de majorare a capitalului social pentru nerespectarea unor cerinţe reglementate prin norme imperative (cu privire la convocare, îndeplinirea formalităţilor pentru ţinerea adunării, cvorumului etc) aparenţa dreptului înclină în favoarea reclamanţilor.

De altfel, pe calea ordonanţei preşedinţiale, instanţa nu putea decât să analizeze aparenţa dreptului şi nicidecum fondul cauzei (prin indicarea condiţiilor legale încălcate), astfel că această susţinere este neîntemeiată.

1b) Potrivit art.581 Cod pr.civilă „Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara”.

Din interpretarea textului legal sus-menţionat, se cer a fi îndeplinite următoarele condiţii: urgenţa măsurii, vremelnicia, neprejudecarea fondului, aparenţa dreptului favorabil reclamantei.

Totodată, îndeplinirea condiţiei presupune producerea sau cel puţin iminenţa producerii unui prejudiciu, prin punerea în executare a hotărârii atacate.

În cauză, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului, astfel valoarea acţiunilor deţinute de recurenta SIF T., nu a fost diminuată, ea rămânând în continuare aceeaşi, iar numărul voturilor nu era hotărâtor în luarea deciziei.

Mai mult decât atât, conform dispoziţiilor art.8.19.1 din contractul de vânzare cumpărare acţiuni nr.77/06.12.2000, Asociaţia P. era obligată să efectueze în societate o investiţie aport de capital în sumă de 1213000 USD, investiţie recunoscută de către AVAS Bucureşti.

Conform dispoziţiilor art.218 din Legea nr.31/1990, dreptul de preemţiune încetează dacă majorarea capitalului s-a făcut prin aport în natură.

În această situaţie, recurenta nu avea posibilitatea distribuirii de noi acţiuni, dar, în acelaşi timp cu care au efectuat investiţia urmau să beneficieze de efortul lor financiar.

Ca atare, atâta timp cât prin lege încetează dreptul de preferinţă al acţionarului SIF T. în cazul majorării capitalului social cu aportul în natură adus de acţionara Asociaţia P. F. SA Medgidia, greşit s-a reţinut că reclamanta a fost prejudiciată.

1c) În legătură cu acest motiv, se reţine că instanţa a analizat probele administrate în cauză şi, în raport de procedura prevăzută de art.581 Cod pr.civilă, soluţia pronunţată se bazează pe acestea.

1d) Referirile instanţei în legătură cu structura acţionariatului şi procesele în legătură cu numitul S.C., au legătură cu soluţionarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al Asociaţiei SC F. SA.

De asemenea, soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a SC F. SA prin S.C., corect s-a făcut de instanţa de fond, motivat de faptul că societatea a cărei hotărâre se contestă are calitate procesuală pasivă. Reprezentarea acesteia se face conform actelor constitutive ale societăţii.

În ceea ce priveşte stabilirea calităţii de reprezentant al societăţii, se reţine că acest lucru nu este posibil pe calea ordonanţei preşedinţiale, cu care a fost investită instanţa, aceasta stabilind doar că pârâta care stă în proces este SC F. SA Medgidia.

2a) Potrivit art.133 (2) din Legea nr.31/1990 „preşedintele încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune”.

Din interpretarea textului legal sus-menţionat, rezultă că plata cauţiunii nu este obligatorie, fiind posibilă numai dacă preşedintele care încuviinţează cererea de suspendare, consideră întemeiată această cerere.

În speţă, rezultă că cererea de suspendare a fost soluţionată cu respectarea dispoziţiilor art.133 (2) din legea nr.31/1990, în ceea ce priveşte plata cauţiunii, astfel că acest motiv invocat de recurenta SC F. SA este neîntemeiat.

Celelalte motive fiind comune cu ale primei recurente, au fost analizate, astfel că este de prisos reluarea lor.

Ca atare, având în vedere că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile cumulative prevăzute de art.133 al.1 din Legea nr.31/1990, în referire la art.581 Cod pr.civilă, instanţa de control în baza art.312 Cod pr.civilă, admite recursul, şi modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare a executării dispoziţiilor hotărârii.

Pentru aceleaşi considerente, se admite şi cererea de intervenţie în interes alăturat, formulată de Asociaţia P. F. SA Medgidia.

Sunt menţinute restul dispoziţiilor sentinţei recurate, în ceea ce priveşte renunţarea pârâtei la judecarea excepţiilor privind lipsa de interes şi a tardivităţii cererii şi de renunţare la judecată şi respingerea excepţiilor privind lipsa calităţii de reprezentant al SC F. SA a domnului S.C. şi a lipsei calităţii procesual pasive.

Decizia civilă nr. 750/COM/14.11.2005