Secolele XI-XIV

Byzantinoturcica, I, p. 281; II, p. 282; FHDR, III, p. 447, nota 24) nu este justi­
ficată.

¹¹⁸ Pachymeres, II, p. 103—107; FHDR, UI, p. 448—449.

"⁷ Chron. saec. XIV, p. 471—472; Chron. Pict., p. 97—98, 221; Chronicon Pe soniense, p. 44.

¹¹⁸ Ipat. let., p. 210—215; Hus. let., p. 346—347; Paltrami seu Vatzonis Chronicon
Austriacum, col. 720; Anonymi Leobiensis Chronicon, col. 861; .Ottokars Oster-
reichische Reimchronik, ed. J. Seemuller, în MGH, DC, V, 1, 1890, p. 312—313;
Rocznik Traski, p. 850, 852; Kalendarz Krakowski, în MPH, II, p. 940; Rocznik Ma~
lopolski, ed. A. Bielovvski, în MPH, III, p. 183; Diugosz, Hist. Pol., II, p. 466 şi urm.;
Chron. saec. XIV, p. 471—472; Chronicon Posoniense, p. 44; Chronicon Henrici de
Mugeln, ed. E. Travnik, în SRH-Szentpetery, II, p. 209; Chron. Bud., p. 207—208;
Chron. Dub., p. 106—107; Thuroczi, p. 151—152; Martini Cromeri De origine et re­
bus gestis Polonorum, Basileae, 1554, p. 255—257. Cf. şi N. I. Veselovskii, op. cit.,
p. 30—37; P. Iambor, Atacurile cumano-tătare asupra Transilvaniei în a doua
jumătate a veacului al XlII-lea, în Anuarul Institutului de istorie şi arheologie
Cluj-Napoca, XVII, 1974, p. 211—223.

¹¹⁹ Ipat. let., p. 210.

¹²⁰ Ibidem, p. 210—211.

¹²¹ Hurmuzaki, Doc, I, p. 488—489; DIR, C, v. XIII, II, p. 313.

ia Tiesenhausen, I, p. 109—111 (Baibars), 158—159 (an-Nuwairi). După un alt izvor lupta s-ar fi dat în stingă Donului, la locul Bahtiari (sau Tedjemari) (ibidem, II, p. 71; Răsid od-Din, II, p. 85). Pentru luptele dintre Toqtai şi Nogai, cf. şi Marco Polo, p. 239—243; Pachymeres, II, p. 263—264, 268; RLNS, III, p. 97.

¹²³ Tiesenhausen, I, p. 114 (Baibars), 159 (an-Nuwairi).

¹²⁴ G. Vernadsky, op. cit., p. 188; J. J. Saunders, op. cit., p. 163.

125 _F B_{ruilj op}_ _c#_#> n^ 1880, p. 356; P. Nikov, op. cit., p. 32.

¹²⁶ J. Bromberg, Toponymical and historical miscellanies on the medieval
Dobrudja, Bessarabia and Moldo-Wallachia, în Byzantion, XII, 1937, 1, p. 163.

¹²⁷ B. Spuler, op. cit., p. 76.

¹²⁸ Răsid od-Din, II, p. 86; Tiesenhausen, II, p. 71.

¹²⁹ Tiesenhausen, I, p. 115—117 (Baibars), 160—161 (an-Nuwairi), 383—384 (Ibn
Chaldun).

¹³⁰ Ibidem, p. 117, 161, 384; Pachymeres, II, p. 265.

¹³¹ Pachymeres, II, p. 265.

¹³² Tiesenhausen, I, p. 117 (Baibars), 161 (an-Nuwairi). După Ibn Chaldun stă-
pînirea regiunilor dunărene — pînă la Porţile de Fier — ar fi fost acordată de
Toqtai fiului său Mengli Buga. El nu menţionează însă staţionarea sa la Isaccea
(ibidem, p. 384). Pentru confruntarea lui Toqtai cu Nogai şi fiii săi, cf. şi P. F. Pa-
rasca, 3ojioman Opda u o6pa3oeanue Mo/idaecKoeo cpeoda.tbHoeo eocydapcmea, în IVESV, I,
p. 183—184; A. Decei, La Horde d'Or et les Pays Roumains aux XIII» et XlVe
siecles selon les historiens arabes contemporains, în Romano-arabica, II, Bucureşti,
1976, p. 62—63.

¹³³ G. I. Brătianu, Les Bulgares ă Cetatea Albă (Akkerman) au debut du XIV*
siecle, m Byzantion, II, 1925, p. 153—168; idem, Recherches, p. 104—119; idem,
yicina (II)_t Bucureşti, 1940, p. 35—37; idem, „Bulgaria de dincolo de Dunăre" în
izvoarele bizantine,' in Omagiu lui Ioan Lupaş, Bucureşti, 1943, p. 130—«132; idem,