Secolele XI-XIV

Die italienischen Portolane des Mittelalters, Berlin, 1909, p. 641; A. Delatte, Les
portulans grecs, Liege—Paris, 1949, p. 231. Cf. şi W. Heyd, op. cit., I, p. 579, nota
4; J. Bromberg, op. cit., în Byzantion, XII, 1937, 1, p. 154 şi XIII, 1938, 1, p. 64.

¹⁴⁷ Anonymi Geographi Descriptio . .., p. 27.

¹⁴⁸ Gregoras, p. 302; FHDR, III, p. 510—511.

¹¹⁹ Tiesenhausen, I, p. 198. Mufaddal avea în vedere Porţile de Fier ale Cau-cazului ( = trecătoarea Derbend), cunoscute sub acest nume şi în alte izvoare me­dievale. Cf. ibidem, I şi II, passim; Marco Polo, p. 16; Marinus Sanutus, p. 264 şi harta I; Roger Bacon, The „Opus maius", I, ed. J. H. Bridges, Oxford, 1897, p. 364, 366.

^lD0 Bull. Franc, V, p. 143; Acta Ioannis XXII (1317—1334), ed. A. L. Tăutu (Fontes, s. III, VII, 2), Vatican, 1952, p. 13.

¹⁵¹ Golubovich, Biblioteca, II, p. 72, 266—267. Cf. şi Wadding, Annales, VI, p.
255—256.

¹⁵² Golubovich, Biblioteca, II, p. 266, 268. Cf. şi Bull. Franc, V, p. 601; C. An­
dreescu, op. cit., p. 155.

^lr>³ Golubovich, Biblioteca, II, p. 266. ¹⁵⁴ Nordenskiold, Periplus, p. 33, fig. 13. ^15:' K. Kretschmer, op. cit, p. 113—116.

i^ie Nordenskiold, Periplus, pi. VII, 1; N. Grămadă, op. cit., p. 441.

1⁵⁷ Cihodaru, Constituirea, p. 69; Ist. Rom., II, p. 163; I. Negoiu, Denaturarea de către istoriografia burgheză a rolului tătarilor în teritoriul patriei noastre, în Analele Universităţii Bucureşti, Ser. şt. soc, Ist., X, 1961, 20, p. 45.

îos p Brun, op. cit., II, p. 357—358; N. Grămadă, op. cit., p. 444—447; Brătianu, Recherches, p. 64—65.

«a Brătianu, Recherches, p. 66.

im Libro del conoscimiento ecrito por un franciscano espaiiol a mediados del siglo XIV, Madrid, f. a., p. 117. Cf. şi C. Marinescu, Le Danube et le littoral occi­dental et septentrional de la Mer Noire dans le „Libro del Conoscimiento", în RHSEE, IU, 1926, p. 5.

i" Extrait d'Ibn-Batoutah, în Defremery, Fragments, p. 200—203; C. Brăţescu, Ibn Batutah, un călător arab prin Dobrogea în sec. XIV, în Analele Dobrogei, IV, 1923, 2, p. 146—147; Călători, I, p. 5.

¹⁶² P. Diaconu, D. Vîlceanu, Păcuiul lui Soare. Cetatea bizantină, I, Bucureşti,
1972, p. 116, fig. 51 (unde este datată în secolele X—XI!); P. Diaconu, S. Baraschi,
păcuiul lui Soare. Aşezarea medievală (secolele XIII—XIV), II, Bucureşti, 1977,
p. 64—66, fig. 46.

¹⁶³ Gregoras, p. 430, 455, 458, 484; Ioannis Cantacuzeni Historiarum, ed. L. Scho-
pen I, Bonn, 1828, p. 175. Cf. şi C. J. Jirecek, op. cit., p. 290, 293, 415.

»«⁴ Cantacuzenos, p. 175; FHDR, III, p. 482—483.

^I6S C. J. Jirecek, op. cit., p. 293; V. Jagic, Ein Beitrag zur serbischen Analistik mit literaturgeschichlicher Einleitung, în Archiv fur slavische Philologie, II, 1877, p. 83; Brătianu, Recherches, p. 116—117.

^16B Cantacuzenos, p. 4(35—466. Cf. Pascu, Contribuţiuni, p. 13.

¹⁶⁷ Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, ed. V. Grecu, Bucureşti, 1958, p. 94.
Observaţii privind asemănarea între armamentul moldovenilor şi acela al tăta­
rilor s-au făcut şi mai tîrziu. Cf. Antonio Verantio, De rebus Hungarorum, în
Scriptores rerum Hungaricarum minores, II, ed. M. G. Kovachich, Buda, 1798,
p. 102.

¹⁶⁸ Laonic Chalcocondil, p. 31—32.

¹⁰⁹ Cantacuzenos, p. 465; FHDR, III, p. 484—485.

¹⁷⁰ Despre fiica lui Andronic III căsătorită cu hanul Hoardei de Aur, cf.