1350, ed. G. M. Thomas, Venetiis, 1880, p. 313.
138 J. Hammer—Purgstall, op. cit., p. 521.
139 V. Grigoriev, flpAUKii ToxmciMbiuia^u Ceaden—Tepea, în ZOO, I, 1844, p. 339;
S. M. Kuczynski, op. cit., p. 178, 180.
140 V. Rozov, op. cit., p. 48; rpajuomu XIV cm., ed. M. M. Peşceak, Kiev, 1974,,
P. 112—113.
141 Chron. turc, I, p. 217.
142 Urkundenbuch, II, p. 315; DRH, D, I, nr. 49. Numele acestei emir, ne
obişnuit pentru un mongol, a trezit suspiciunea istoricilor, astfel că Iorga (His-
toire, III, p. 264) îl considera o deformare de la Timur. în schimb, B. Spuler
(op. cit., p. 117) era de părere că Dimitrie ar fi fost conducătorul găgăuţilor creş
tinaţi din Dobrogea, ceea ce este însă greu de admis. Inacceptabilă este şi iden-
288
tificarea sa cu marele cneaz moscovit Dimitrie Donskoi, vreme îndelungată vasal al mongolilor. Cf. H. Weczerka, Das mittelalterliche und fruhneuzeitliche Deutsch-turn im Fiirstentuvi Moldau, Miinchen, 1960, p. 47.
143 N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, XXIV, Vălenii de Munte, 1912, p. 6; I. I. Nistor, Localizarea numelui Basarabiei în Moldova Transpruteană, în AARMSI, s. III, XXVI, 1943—1944, p. 4; G. I. Brătianu, De-metrius princeps Tartarorum (Ca. 1360—1380), în Revue des etudes roumaines,
jX x, 1965, p. 45—46; Giurescu, Tîrguri, p. 202; A. V. Boldur, Die Herrschaft
des litauisch'en Fursten Jurij Korjat in der Moldau (1374—1379),- în Sudost-For-schungen, XXXII, 1973, p. 14.
i« B. Spuler, op. cit., p. 117; Şt. Ştefănescu, Byzanz und die Dobrudscha in aer zvoeiten Hălfte des 14. Jăhrhunderts. Die Bildung des Feudalstaates Do-brudscha, în Byzantinische Beitrăge, Berlin, 1964, p. 244; idem, în DID, III, p. 151; Y. Spinei, Aspekte der politischen Verhăltnisse des Gebietes zwischen Donau und Sch'warzem. Meer zur Zeit der Mongolenherrschaft (XIII—XIV Jahrhundert), în Dacoromania, Freiburg—Munchen, 3, 1975—1976, p. 33.
145 Ist. Rom., II. p. 165; Ş. Papacostea, Aux debuts de l'Etat moldave. Con-
siderations en marge d'une nouvelle source, în RRH, XIII, 1973, 1, p. 154.
146 S. Sarnicki, col. 1134.
147 M. Stryjkowski, II, p. 7.
i« RLNS, IV, p. o; PSRL, XI, p. 2; PSRL, XV, 1, p. 75.
14a S. M. Kuczynski, op. cit., p. 170. După părerile altor istorici — pe care le găsim mai puţin îndreptăţite — Beloberejie ar fi regiunea din stînga Nipru-lui, dintre praguri şi punctul de vărsare al fluviului în mare (cf. V. B. Antono-vici, op. cit., p. 127, nota 1) sau zona litoralului pontic, cuprinsă între gurile Niprului şi cele ale Bugului (cf. R. Batura, Lietuva tantu kovoje pries Aukso Orda, Vilriius, 1975, apud J. Sykora, în RIs, 29, 1976, 9, p. 1,440).
1M G. A. Fedorov—Davîdov, Kmdu .... p. 133—166; idem, Haxodtcu ■.. p. 185—218. Cf. şi Grecov, lacubovschi, Hoarda, p. 260, 262.
151 RLNS, III, p. 219 (unde evenimentele sînt datate greşit în anul 1361).
W2 Presupunerea noastră că în cazul monedei de la Orheiul Vechi purtînd ■a.H. 765 (cf. Nudelman, Topografija, p. 140) avem de-a face cu o lectură eronată sau cu o greşeală de tipar ne-a fost confirmată cu amabilitate de A. Nudelman, care, reverificînd piesa originală, a constatat că ea este în realitate din a.H. 764.
153 Pentru răspîndirea emisiunilor monetare ale Hoardei de Aur din dece
niul al 7-lea al secolului al XlV-lea, cf. G. A. Fedorov—Davîdov, KJiadu
p. 133—155; idem, HaxodKu..., p. 185—218; idem, în Fopoda..., p. 176 şi urm.
154 S. I. Ianina, Hoebiu eopod (=flmu-uiexp =Ulexp aâ-Jlxedud) — Monemnuu deop
3o.iom.ou Opdbi u ezo MecmonoJiooice.Hue, în Tpydu FocydapcmeeHHOzo Hcmopim.ecK.ozo Myjen,
49, HyMU3MatnwiecKuă căopnuK, V, 1, 1977, p. 195 şi urm. Cf. şi G. A. Fedorov-
Davîdov, KAadbi ..., p. 155, 159, 161; idem, în Fopoda ..., p. 179; Nudelman.
Dostları ilə paylaş: |