Seminarul biblic penticostal

John N.Dorby(1800-1882) organizeaza, in 1831, la Dublin miscarea cu numele FRATII

• 
  in Romania aceasta miscare a luat numele de „Crestini dupa Evanghelie”.
  

Edward Irving(1792-1834), pastor prezbiterian, punea accent pe reintoarcerea lui Cristos si pe vorbirea in limbi.

• 
  sustinea ca Biserica trebuie sa se bucure de darurile Duhului Sfant pe care le avusese in epoca apostolica;
  
• 
  multi dintre adeptii lui s-au alaturat Bisericii Catolice Apostolice care s-a infiintat in anul 1842.
  

Charles Spurgeon(1834-1892) a fost cel mai cunoscut predicator al Angliei de la mijlocul sec. al XIX-lea. Biserica lui Spurgeon a ajuns in 1891 la 15.000 membri.

Criticii Bibliei din acea perioada sustineau ca cercetarea Bibliei se face din trei puncte de plecare diferite:

a) Pietistii au abordat Biblia ca pe o aplicarea a adevarului in viata de zi cu zi.

b) unii o abordeaza ca pe o sursa de doctrina.

c) altii o abordeaza ca pe un ghid istoric avand o conceptie potrivit careia Biblia ar fi doar un ghid etic.
Amenintarile credintei in sec. al XIX-lea

1. 
   Critica filozofica asupra Bibliei : IMMANUEL KANT, SCHLEIERMACHER, HEGEL, RITSCHL.
   

Kant sustinea ca omul, cu vointa sa libera si cu simtul sau innascut cu privire la ceea ce este bine, devine creatorul unei religii in care el dezvolta moralitatea inerenta din el insusi.

In sistemul lui Kant nu este loc pentru Cristos, Dumnezeul-Om. Continuatorii acestei gandiri au fost liberalii moderni, care au dezvoltat conceptul „scanteii divine”, care se gaseste inlauntrul fiecaruia din noi, pe care, sustin liberalii, trebuie doar sa o cultivam pentru a avea o conduita morala buna si, in final, nemurire.

Schleiermacher a facut din sentimente si emotii elementul din care se dezvolta experienta religioasa.

Este numit parintele teologiei moderne datorita parerii sale ca esenta religiei este subiectivitate. El sustine ca „Crestinismul il aduce cel mai bine pe om in armonie cu Dumnezeu, cand omul isi da seama in mod pasiv de dependenta sa de Dumnezeu si, pentru a se bucura de o experienta religioasa satisfacatoare, el are nevoie doar sa cultive sentimentul dependentei de Dumnezeu in Cristos”.

Hegel – in conceptia lui, Dumnezeu este Absolutul care cauta sa se manifeste in istorie printr-un proces logic de impacare a contrariilor, numit „teza si antiteza”.

Logica sa a fost preluata de Marx cu accentul pus de el pe stat, ca manifestare a Absolutului, a fost imprumutata apoi de Hitler si de Mussolini pentru a glorifica atat statul, cat si pe dictatorul din fruntea lui.

Albrecht Ritschl – teoriile lui au fost sintetizate astfel:

Sentimentul religios este baza religiei.

Cristosul istoric din Evanghelii i-a adus individului revelatia pacatului si mantuirea prin

Credinta.

Biblia este pur si simplu o inregistrare a constiintei comunitatii si, ca urmare, ea ar trebui sa

fie supusa investigatiei istorice in acelasi mod ca oricare alta carte.

B. Critica istorica si literara a Bibliei a distrus credinta multor persoane in revelatia divina a Bibliei.

Inceputul criticii istorice si literare i se atribuie doctorului francez Jean Astru(1684-1766), care a impartit cartea Geneza in doua parti. In cele doua parti ar fi fost folosite doua documente diferite, unul cu Elohim (Dumnezeu) si unul cu Iehova (Domnul).

Unii teologi, care adopta vederi critice fata de Noul Testament, cred ca esenta Evangheliei este

Constituita de invataturile etice ale lui Isus si ca Pavel a schimbat religia etica simpla a lui Isus intr-o religie rascumparatoare.

2. 
   Materialismul - punerea accentului pe valorile materiale ale unui standard inalt de viata si
   

neglijarea valorilor spirituale ale vietii vesnice.

Walter Rauschenbusch si Karl Marx au pus accent deosebit pe importanta primordiala a

bunurilor materiale in viata. America este tara in care s-a pus un accent deosebit pe standardul material, inalt, de viata.

3. 
   Evolutionismul – Charles Darwin (1809-1882) – evolutia, ca doctrina filozofica, vine de la
   

Aristotel, dar Darwin a fost primul care a dezvoltat-o pe baza stiintifica.

A publicat cartea „ORIGINEA SPECIILOR”, in 1859, argumentand ca lupta pentru existenta mentine constanta populatia diferitelor specii. Dupa ce face o calatorie in jurul lumii intre anii 1831-1836, ajunge la concluzia ca diferentele intre animalele vii, fosilele de pe uscat si cele de pe insulele vizitate de el puteau fi justificate numai prin evolutie biologica.

In anul 1871, scrie cartea „Originea Omului” – omul este legat de viata animala prin tipuri

comune ancestrale.

4. 
   Comunismul – isi are radacinile in materialismul lui Karl Marx.
   

Marx si Engels au dat liniile principale ale filozofiei lor in lucrarea „Manifestul Comunist”, in 1848. Ei sustin ca „religia este opiu pentru popor”.
Trezirile spirituale in Biserica Americana si societatile voluntare

• 
  1787 – VIRGINIA – a pornit de la trei studenti, care au fost interesati de starea lor spirituala si cam o treime s-au convertit
  

Trezirea a cuprins colegiul Washinton si, de acolo, s-a raspandit in intreaga Biserica Prezbiteriana din sud.

• 
  1801 – CANE RIDGE – s-au intalnit aproximativ 10.000 de persoane, care apoi a miscat regiunile Kentucky si Tenessee.
  

Rezultatele trezirii spirituale:

1. 
   Diviziunea din launtrul bisericilor.
   

Lucrul acesta s-a intamplat cand prezbiterul Cumberland a ordinat barbati fara sa aiba calificarile educationale cerute.

Prezbiterul scotian Thomas Campbell a fost oprit sa administreze Cina Domnului celor care nu faceau parte din grupul lui si, atunci, el s-a hotarat sa predice o credinta care nu se baza pe credeul lor, ci pe Biblie.

A aparut Biserica Unitariana din America, pe temelia capelei King din Boston, care a votat sa omita din serviciu orice mentiune a Trinitatii.

2. 
   Imbunatatirea moralei in zonele de frontiera.
   

Pe masura ce metodistii si baptistii au crescut la numar, a disparut betia si limbajul murdar.

Din 1786, scoala duminicala facea parte integranta din religie in America, dand posibilitatea sa-si educe copiii si tinerii in adevarul biblic.

Au fost consolidate studiile superioare prin fondarea multor colegii noi.

3. 
   America a mai cunoscut o trezire spirituala, inceputa de Charles G. Finney(1792-1785), care
   

era avocat si s-a convertit la Rochester, New York.

„Noile masuri” de trezire spirituala erau:

• 
  intruniri prelungite;
  
• 
  limbaj neprietenos in predicare;
  
• 
  ore neobisnuite pentru servicii;
  
• 
  numirea unor persoane din popor la rugaciune publica si la predica;
  
• 
  „banca pocaintei” – pe care puteau veni toti cei ce cautau impacarea cu Dumnezeu.
  

4. 
   Intre anii 1857-1858 a mai avut loc o trezire spirituala interconfesionala, care a avut la
   

baza rugaciunea. Sase persoane, conduse de Jeremiah Lamphier, la 23.sept. 1957, in Fulton Street, au pornit intruniri pentru rugaciunea de amiaza. Dupa sase luni, la intruniri se adunau zece mii de persoane. Se estimeaza ca s-au adaugat Bisericii intre 500.000 -1.000.000 de persoane, in majoritate in Biserica metodista.

In anii 1863-1864, a pornit o trezire in armata. In armata Confederatiei s-a ajuns la 150.000 de convertiti, dupa care s-au infiintat si biserici ale armatei.

5.Intre anii 1873-1875, MOODY organiza evanghelizari in mari sali publice.

Moody nu a fost ordinat, dar a fost considerat de multi din contemporanii sai drept cel mai influent

„cleric” din ultimul sfert al secolului al XIX-lea.

- succesorii lui au fost Ruben Forrey, „Gipsy” Smith si Billy Sunday

BILLY GRAHAM este cel mai cunoscut evanghelist din 1943 incoace.
Reforma sociala
Trezirea spirituala nu a avut impact doar asupra spiritului ci a reformat si situatia sociala a tuturor vremurilor. Cei convertiti la crestinism au dezaprobat unele practici impotriva Scripturii precum „duelul cu pistoale si sabii”.

Interesul Bisericii pentru reforma sociala a dus la:

• 
  abolirea intemnitarii pentru datorii financiare;
  
• 
  a promovat reforma inchisorilor;
  

- problema bauturii – In 1784, Benjamin Rush combate teoria ca bauturile alcoolice sunt benefice pentru corp si cheama Biserica la a sustine o abstinenta totala de la bauturile alcoolice;

- metodistii cereau ca membrii lor sa nu foloseasca sau sa vanda bauturi alcoolice;

- a luat fiinta „liga anticarciuma” in 1895. A fost cea mai cunoscuta federatie a agentiilor de abstinenta;

- problema sclaviei a produs multe schisme intre Bisericile din nord si cele din sud, schisme care continua si astazi. In 1833, Seminarul Lane, din Cincinnati, a devenit centrul miscarii impotriva sclaviei, miscare condusa de studentul Theodore Weld. Biserica Metodista le interzicea membrilor sa fie proprietari de sclavi.

Sectele:

Mormonii

JOSEPH SMITH(1805-1844):

• 
  sustinea ca, in anul 1827, a dezgropat o carte cu foite subtiri de aur, pe care, in anul 1830, a
  

tradus-o si i-a dat numele de „Cartea Mormonilor”;

• 
  Smith a sustinut poligamia, lucru pentru care a platit cu viata din partea impotrivitorilor lui.
  

Dupa acest incident, mormonii s-au despartit in doua. O grupare s-a numit ”Biserica lui Isus Cristos a Sfintilor din Zilele de pe Urma”, condusa de Brigham Yong, care avea cam trei milioane de adepti si acceptau poligamia. Cealalta grupare se numea „ Biserica Reorganizata a lui Isus Cristos a Sfintilor din Zilele din Urma”, cu 160.000 de adepti, care respingeau poligamia.

Ideologia mormonilor:

• 
  ei accepta atat Biblia, cat si cartea lor ca fiind de natura divina;
  
• 
  Cristos nu este Domn si Mantuitor in teologia lor;
  
• 
  boteaza oamenii vii pentru cei morti;
  
• 
  practica poligamia cu scopul de a avea mai multi urmasi in lumea viitoare.
  

Adventistii de ziua a saptea

• 
  fondatorul adventismului a fost William Miller(1782-1849) – a studiat staruitor cartile
  

Daniel si Apocalipsa;

• 
  sustinea ca Cristos are sa vina la 2300 de ani dupa reintoarcerea lui Ezra la Ierusalim, in
  

anul 457 i.d. Cristos;

• 
  dupa socoteala lui, anul 1843 era anul intoarcerii lui Cristos;
  
• 
  multe mii de oameni s-au pregatit pentru venirea lui Cristos;
  
• 
  evenimentul nu a avut loc nici in anul 1843 si nici in anul anul urmator, motiv pentru care adeptii lui Miller s-au confruntat cu persecutia din partea bisericilor.
  
• 
  in anul 1860 s-au unit si se formeaza confesiunea adventista;
  
• 
  Hiram Edson explica mai tarziu ca neaparitia lui Cristos in chip vizibil s-a datorat totusi aparitiei Sale in sanctuarul ceresc;
  
• 
  Ellen G. White (1827-1915) l-a inlocuit pe Miller ca lider principal;
  
• 
  exista astazi cateva confesiuni adventiste, dar cele mai multe cred ca:
  
  • 
    Sabatul este ziua corecta pentru odihna
    
  • 
    Sufletul doarme intre moarte si inviere
    
  • 
    Cei rai vor fi anihilati
    
  • 
    In majoritatea invataturilor lor, ei se situeaza pe o pozitie ortodoxa
    

Spiritismul

- in anul 1848, in casa surorilor Kate si Margaret Fox, s-au auzit cateva batai ciudate in dormitor, lucru care a starnit senzatie, adunand numerosi adepti, care mai tarziu au format o Biserica Spiritista;

• 
  dupa ani de zile ele au marturisit ca zgomotele erau niste pozne copilaresti;
  
• 
  mediile spiritiste pretind ca ele comunica cu mortii;
  
• 
  spiritismul este o atractie puternica cu precadere pentru cei care si-au pierdut prin moarte pe cei dragi;
  
• 
  cei mai multi adepti li s-au alaturat dupa un razboi cand pierderile umane erau mari.
  

Stiinta crestina

• 
  secta cu caracter filozofic;
  
• 
  fondata de Mary Baker(1821-1910), pe baza manuscriselor lui Quimby, care sustineau posibilitatea vindecarii prin negarea mintala a realitatii bolii si a materiei. A castigat multi adepti in urma publicatiei „Stiinta si sanatate”, impartasindu-le secretul metodei printr-o serie de lectii;
  
• 
  ei negau realitatea materiei, a raului si a bolii, iar ca un om sa fie eliberat de boala si de rau trebuie sa se identifice cu Dumnezeu, sau cu binele.
  

Comportamentul Bisericii in cele doua Razboaie Mondiale si in Revolutii
- Teologia liberala si evanghelia sociala, cu accentul pe calitatea de tata a lui Dumnezeu si de fratie a oamenilor, au ajutat la promovarea tendintei de a actiona pentru pacea lumii. „Societatea Americana pentru Pace”(1828) a reunit in ea mai multe societati, care actionau pentru realizarea pacii, condamnand orice razboi in afara de cel de auto-aparare. Sprijinea negocierea tratatelor de arbitrare pentru ca statele sa-si rezolve problemele in mod pasnic;

- S-au facut conferinte internationale anuale pentru pace, sustinute de biserici intre 1889 si 1913. Conferinta de pace de la Haga, in 1899, a infiintat si un tribunal pentru arbitrarea disputelor internationale.

- Bisericile americane au sprijinit declaratia de neutralitate a lui Wilson, in legatura cu Primul Razboi Mondial din 1914, unde au decis sa ramana izolati de razboi si sa ii ajute prin Crucea Rosie pe cei ce au avut de suferit din cauza acestuia;

- Un sondaj efectuat in 1916 in randurile preotilor prezbiterieni americani arata ca ei erau in favoarea inarmarii in scop de autoaparare. Se credea ca o America puternica ar fi in favoarea extinderii democratiei, cand ar fi venit timpul de pace;

- Din 1917, in biserici, a inceput sa se puna steagul national impreuna cu steagul crestin;

- Bisericile din tarile totalitare au fost obligate sa taca in legatura cu problemele politice, unde au si avut de suferit, iar Al Doilea Razboi Mondial a gasit bisericile din tarile democratice mult mai precaute in a considera razboiul „un razboi sfant”;

- In al doilea razboi mondial, Biserica a fost mult mai unita, sustinand unitatea crestinilor de pretutindeni si rezistand tendintei spre ura. A dat totusi capelani pentru fortele armate si a sprijinit Crucea Rosie.
Datorita cresterii numerice a populatiei si numarului tot mai mare de oameni care adera la religiile necrestine reinviate, crestinismul devine o religie minoritara in lume.
Problemele cu care s-a confruntat Biserica :

• 
  Biserica a avut de suferit in urma venirii la putere a guvernelor totalitare de dreapta, interzicand individului libertatea de exprimare si libertatea religioasa;
  

• 
  venirea la putere a guvernelor marxiste a interzis misionarismul, ca masura de incetare a opresiunii. Datorita premiselor materialiste si ateiste ale comunismului, oriunde acesta ajungea la putere, se opunea crestinismului;
  

• 
  guvernele democrate din Vest si S.U.A. au pus reglementari pentru a limita exprimarea crezului si scutirea de taxe pentru cei ce doneaza societatilor de caritate;
  

• 
  renasterea budismului si a hinduismului a condus fie la restrictii asupra misionarilor, fie la refuzul admiterii lor;
  

• 
  recensiunea din 1980 si inflatia mare cu costuri crescande pentru traiul de fiecare zi a facut ca societatile de misiune sa stranga tot mai putini bani pentru evanghelizarea tarilor sarace, musulmane sau cele de sub sistemul comunist;
  

• 
  declinul moral al societatii(imoralitatea sexuala, betia, divortul si numarul tot mai mare de cupluri necasatorite care traiesc impreuna) a afectat viata spirituala a Bisericii, in care au patruns oameni nenascuti din nou;
  

• 
  tendinta de a birocratiza Biserica si a face din ea o parte a culturii este o amenintare la adresa crestinismului dinamic.
  

FRANKFURT

2016