Stare de impunitate: Încălcarea drepturilor omului cazul romilor din România

Abuzurile pe considerente rasiale asupra copiilor romi în şcolile româneşti

Acolo unde copiii romi au depăşit obstacolele în calea înscrierii lor la o şcoală cu elevi predominant de alte etnii şi sunt educaţi într-un mediu nesegregat, adesea aceştia s-au confruntat atât cu tratamentul discriminatoriu exercitat de profesori cât şi cu abuzurile elevilor de alte etnii. În mod ocazional, acest tratament a fost însoţit de abuzuri fizice din partea profesorilor de alte etnii, inclusiv prin folosirea pedepselor corporale pentru încălcări minore de disciplină şcolară, cum ar fi vorbitul în timpul orei.

În satul Bonţida, lângă Cluj-Napoca, în ianuarie 1998, spre exemplu, un director de şcoală a tras-o de urechi pe o elevă atât de tare încât aceasta a început să sângereze şi a trebuit să meargă la cabinetul medical.²⁶⁹ După ce mama fetei a obţinut un certificat medical pentru leziunea provocată, fiul directorului, şi el profesor în şcoală a hărţuit familia ca să nu depună plângere împotriva directorului. D-na Carmen Cazacu, un asistent social stagiar de la şcoala generală nr. 31 din Bucureşti a declarat de asemenea CEDR faptul că unii profesori încercau să-i umilească pe elevii romi în faţa clasei. În ianuarie 2001, d-na Cazacu a intrat într-o clasă pentru a-i informa pe elevi că va ţine o oră de limba romani în ziua următoare, pentru aceia care doreau să participe. Profesorul de la clasă a replicat, întrebându-i pe elevi: “Deci, care-i ţigan de aici?” şi i-a încurajat pe elevi să-i arate cu degetul pe elevii romi.²⁷⁰
Copiii romi ce frecventează şcoli predominant cu elevi de alte etnii sunt adesea expuşi la abuzuri verbale din partea copiilor de alte etnii, abuzuri care nu sunt corectate de profesori sau personalul din şcoală; copiii romi sunt numiţi "ţigani" şi sunt acuzaţi de colegii lor că ar fi murdari şi că au păduchi şi boli. "[Colegii mei] au spus că sunt ţigancă şi că nu aveam ce să caut acolo," a spus CEDR o fetiţă de 13 ani din Alexandria.²⁷¹ Într-o înregistrare video realizată de Salvaţi copiii, România, copiii romi intervievaţi povesteau despre abuzurile, atât verbale cât şi fizice din partea profesorilor lor de la şcoala din sat; alţii au declarat că copiii de etnie maghiară cu care merg împreună la şcoală i-au tratat rău şi i-au făcut "ţigani".²⁷² Astfel de abuzuri au un impact profund asupra copiilor şi poate fi regăsit într-o negare a identităţii. Unul dintre copiii intervievaţi de Salvaţi copiii, România au insistat că deşi părinţii lui erau romi, el era român, pentru că nu dorea să fie rom.
Chiar şi în învăţământul superior, romii se confruntă cu un tratament discriminatoriu şi umilitor. Daniel Vasile, un avocat de succes, care este de origine roma, a declarat CEDR, că prima oară când şi-a dat examenul de intrare în barou, unde viitorii avocaţi sunt examinaţi oral de o comisie, a fost respins fără nici o explicaţie. La a doua încercare în anul următor a reuşit şi de atunci are mare succes, la ora actuală lucrând pentru unul dintre cei mai respectaţi avocaţi. Acest domn, un fost senator român, a fost surprins de faptul că dl. Vasile şi-a picat primul examen, şi aparent în urma unor investigaţii discrete a descoperit că unul dintre avocaţii din comisia de examen a obiectat pe faţă la candidatura d-lui Vasile, deoarece era rom, şi că acesta a fost motivul pentru care a fost respins.²⁷³

10. Neglijarea copiilor romi de către cadrele didactice

Profesorii adesea îi neglijează pe copiii romi din clasele lor. Copiii romi intervievaţi de CEDR au pretins că profesorii lor nu îi provoacă niciodată la răspuns şi ignoră dorinţa lor de a răspunde la întrebările adresate clasei. "Eu nu-l interesez pe profesorul meu” a declarat CEDR un elev rom de 11 ani din Bucureşti. ²⁷⁴ Se pare că profesorii adesea îi aşează pe elevii romi în locurile din spatele clasei. Unii profesori intervievaţi de CEDR au declarat că elevii de alte etnii sunt "mai dezvoltaţi din punct de vedere mental, cel puţin pentru că au urmat grădiniţa", şi sunt mai uşor de ţinut în frâu, pentru că "stau în banca lor, tac din gură şi învaţă", în timp ce "ţiganii nu au simţul politeţii şi nu au un comportament similar cu ce al copiilor de alte etnii."²⁷⁵ Coordonatorul de programe Miralena Mamina, de la organizaţia Salvaţi copiii, România a declarat CEDR: "Există profesori cărora nu le place să aibă copii romi în clasele lor şi îi pun în spatele clasei şi nu le acordă nici un fel de atenţie."²⁷⁶ În diverse părţi ale României, copiii romi din comunităţi vorbitoare de limba romani au mărturisit că au avut probleme în a urma educaţia în limba română, şi în multe cazuri, profesorii lor de alte etnii nu i-au ajutat şi nici nu le-au acordat timpul necesar elevilor cu astfel de probleme. Părinţii romi s-au plâns că profesorii nu-şi îndeplineau sarcinile cu suficientă implicare: “Aici profesorii predau 5 minute şi pe urmă beau cafea,” a declarat un părinte rom.²⁷⁷

11. Eşecul în a combate eficient absenţele nemotivate de la şcoală şi abandonul şcolar

Cu toate că învăţământul în România este obligatoriu pentru primii 8 ani (şcoala primară şi gimnazială), numărul de copii romi care abandonează şcoala destul de devreme este alarmant de mare. Conform spuselor profesorului Gheorghe Sarău, expert în educaţia romilor, angajat al Ministerului Educaţiei, în jur de 65% dintre copiii romi abandonează şcoala în clasa a 3-a sau a 4-a a ciclului primar. De asemenea, profesorul Sarău a adăugat că doar în jur de 20% dintre acei copii romi care termină ciclul primar continuă cu cel gimnazial sau liceal.²⁷⁸ Există o discrepanţă foarte pronunţată între nivelul de prezenţă a copiilor romi în şcolile primare şi licee comparativ cu nivelul mediu din România.²⁷⁹

Spre exemplu, conform unui studiu sponsorizat de guvern, aproximativ 40 din copiii romi sub 8 ani nu primiseră nici un fel de educaţie, iar din numărul total de copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 10 ani, doar jumătate au frecventat şcoala în mod regulat. Mai mult, doar 4.5% dintre adulţii romi au absolvit o şcoală sau o facultate.²⁸⁰ Unul dintre factorii ce stau la baza ratei ridicate de abandon şcolar în rândul copiilor romi, şi în general pentru performanţa şcolară scăzută este acela că cel mai adesea încep şcoala fără cunoştinţele necesare de limba română. Lipsa de programe adecvate care să vină în ajutorul copiilor romi în vederea adaptării acestora la un nou mediu lingvistic²⁸¹, ca de altfel şi prejudecăţile rasiste din partea acelor profesori care le etichetează problemele de natură lingvistică ca fiind "deficienţe mintale" conduc la rămânerea copiilor în urmă faţă de colegii lor de alte etnii şi în cele din urmă la retragerea lor din sistemul educaţional. Sărăcia extremă a unor familii de romi este un obstacol suplimentar în calea înscrierii la şcoală şi mai apoi continuării frecventării şcolii de către copiii romi²⁸². O nemulţumire constantă a părinţilor romi este aceea că nu-şi pot permite să le cumpere copiilor haine, manuale sau caiete, fapt ce afectează în mod direct succesul şcolar al copilului²⁸³

12.