Starea îNVĂŢĂMÂntului

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1.74 Mb.
səhifə8/16
tarix25.01.2019
ölçüsü1.74 Mb.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   16

Cauzele care au generat aspectele pozitive :

  • dotări corespunzătoare prin proiecte, programe şi fonduri din bugetele locale;

  • interesul cadrelor didactice pentru actul educaţional,

  • concurenţa loială între unităţile de învăţământ din comunităţi mari;

  • profesorii calificaţi utilizează metode de lucru eficiente;

  • accesul la informaţii prin utilizarea internetului;

  • participarea la activităţile metodice;

  • tradiţia unor şcoli de a face performanţă ( “Al. Ciucurencu” Tulcea, “Elena Doamna“ Tulcea Colegiul Dobrogean “Spiru Haret” Tulcea, Liceul Teoretic “Gr. Moisil” Tulcea, I.L.Caragiale” Tulcea, Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea, Liceul Teoretic Gh. M. Murgoci Măcin, Sarichioi, Jurilovca, “Gh. Banea“ Măcin ).

  • absolvirea unor cadre didactice necalificate a unui curs de formare privind metodica şi didactica disciplinei ;

  • absolvirea de către cadrele didactice calificate a mai multor cursuri de formare şi perfecţionare, ceea ce a dus la creşterea calităţii actului didactic prin utilizarea eficientă a metodelor activ-participative şi a mijloacelor didactice moderne.


Cauzele care au generat aspectele negative

  • existenţa cadrelor didactice necalificate şi necuprinderea lor la cursuri de formare;

  • segregare geografică, lipsa mijloacelor de informare în unele şcoli;

  • nu sunt asigurate condiţiile pentru a exersa suficient în cadrul lecţiei de limbă modernă competenţa de înţelegere şi de exprimare orală (mijloace audio-video, cabinete de limbi moderne , conexiune la Internet funcţională);

  • lipsa motivaţiei pentru participarea la olimpiade şi concursuri şcolare;

  • conţinuturile ştiinţifice nu sunt structurate şi esenţializate în funcţie de capacităţile intelectuale ale elevilor, nu sunt adaptate la specificul şi particularităţile de vârstă şi de zonă, constatându-se chiar şi greşeli ştiinţifice;

  • elevii au deprinderi slabe de muncă independentă, datorită organizării frontale a activităţii didactice lipsind activităţile organizate pe grupe, perechi şi individual;

  • lipsa materialelor şi a auxiliarelor didactice determină caracterul pur informativ al lecţiilor;

  • pregătirea deficitară metodică şi ştiinţifică a unor cadre didactice debutante şi necalificate,

  • supraîncărcarea programelor şcolare nu permit , de cele mai multe ori, realizarea unui numar prea mare de lecţii moderne şi asigurarea unui interes sporit pentru elevii cu nevoi speciale şi cu lacune în pregătire.

  • revizuirea parţială a programelor scolare;

  • uşor dezinteres din partea unor diriginţi în a trata la ora de dirigenţie teme interesante prin modalităţi atractive pentru elevi;


II nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi


Învăţământ prescolar

  • Copiii progresează în plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare, precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. S-a constatat că educaţia oferită are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor, independent de mediul lor de provenienţă.

  • Prin activitatea fundamentală jocul, se asigură copiilor oportunitatea de a explora activ, de a manipula şi interacţiona cu obiecte din mediul apropiat. Copiii investighează creează, descoperă, motivează îşi asumă responsabilităţi, cunosc lumea din jurul lor dar şi lumea emoţională interioară.

  • Copiii operează cu limbaj specific categoriilor de activităţi (matematice, practice, plastice, muzicale, limbă şi comunicare etc), iar cunoştinţele şi deprinderile însuşite anterior sunt aplicate în contexte variate. Materialele şi instrumentele de lucru sunt bine cunoscute de copii şi utilizate corect în toate tipurile de activităţi. Progresul înregistrat de copii este evident pe termen scurt şi pe termen lung dovadă fiind portofoliile acestora ( rezultatele testării iniţiale şi probele aplicate în diferite momente ale anului/ ale anilor în cazul copiilor de grupă mare).

  • Evaluarea copiilor se realizează conform fişelor- standard elaborate de MEN.

  • Progresul copiilor este monitorizat, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii.

- Copiii care frecventează sporadic grădiniţa din cauze diverse-condiţii materiale precare, condiţii meteo nefavorabile, dezinteresul părinţilor faţă de actul educaţional, bolile copilăriei, transportul în altă localitate.



Biologie, fizică, chimie

  • majoritatea elevilor înţeleg conţinuturile de bază şi utilizează corect vocabularul de specialitate;

  • rezolvarea unor itemi ce presupun recunoaşterea, descrierea şi explicarea;

  • gradul de motivare a elevilor a crescut, ca şi deprinderile lor practice, datorită valorificării laboratoarelor de chimie şi / sau a sistemelor informatice;

  • şcolile rurale cu performanţe bune coincid în cazul fizicii şi al chimiei, majoritatea cadrelor didactice din aceste şcoli având dublă specializare;

  • continuitatea tradiţiei unor şcoli în identificarea şi pregătirea elevilor capabili de performanţă;

  • creşterea performanţelor elevilor unor şcoli rurale, reflectate la Concursul naţional de chimie şi fizică pentru şcolile din mediul rural „Impuls perpetuum” .

Biologie, chimie, fizică

  • dificultăţi în rezolvarea situaţiilor problemă, a itemilor cu formulare „inedită”, care presupun legături intradisciplinare sau interdisciplinare, modelarea sau sinteza;

  • deprinderile practice de bază ale elevilor sunt insuficient formate în şcolile fără laborator funcţional (lucrările de laborator sunt puţine şi experimentele se realizează numai demonstrativ/ pe grupe);

  • tendinţa de reproducere mecanică a conţinuturilor/ algoritmilor (îndeosebi în mediul rural);

  • nivelul de atingere al standardelor curriculare este mai mare în urban decât în rural, cauzele fiind îndeosebi sociale, la care sa adaugă încadrarea mai slabă din unele şcoli rurale;

  • rezultate mediocre/slabe la testele iniţiale, la liceele tehnologice;

  • menţinerea unui nivel scăzut de atingere a standardelor de performanţă la chimie pe parcursul liceului, la liceele tehnologice, din cauza lacunelor iniţiale foarte mari la chimie, matematică, scris, citit.

Învăţământ primar

  • elevii învaţă să utilizeze, la cazuri particulare şi concrete, reprezentări abstracte, să îmbine elemente şi părţi pentru a forma ansambluri, întregi, să separe părţi constitutive ale unei comunicări în aşa fel încât să lămurească ierarhia relativă a raporturilor şi a ideilor exprimate;

  • elevii răspund cu încredere întrebărilor adresate;

  • fac apel la experienţa personală pentru a motiva răspunsurile date;

  • completează cu interes fişele de lucru prezentate în cadrul orei;

  • elevii păstrează toate fişele completate, chestionarele, testele într-un portofoliu;

  • elevii colaborează şi se observă o bună comunicare elev – profesor, elev – elev.

  • majoritatea elevilor din ciclul primar au competente de ascultare si reţinere a mesajului unui text literar, de redare a conţinutului unui text audiat si analizat;

  • elevii angajează efortul personal în descoperirea noilor cunoştinţe.

  • existenţa învăţământului simultan cu două sau mai multe clase, chiar pană la 5 clase reduce timpul necesar activităţii directe cu un număr cât mai mare de elevi, predominând munca independentă;

  • există un număr destul de mare de elevi cu dificultăţi de învăţare;




Socio- umane

  • la examenele naţionale elevii au obţinut rezultate bune şi foarte bune ;

  • elevii răspund pozitiv la solicitările educaţionale ;

  • majoritatea elevilor au cunoştinţe conform standardelor educaţionale;

  • majoritatea elevilor înţeleg noţiunile de bază şi utilizează corect vocabularul de specialitate;

  • progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;

  • majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă;

  • în cele mai multe scoli,nivelul atingerii

standardelor este bun si foarte bun.

  • un număr îngrijorător de mare de elevi sunt dezinteresaţi de disciplinele care nu intră în aria de interes cognitiv al elevilor sau nu constituie materii de examene naţionale;

  • lipsa deprinderilor de învăţare conduce la suprasolicitare fizică şi psihică şi, în cele din urmă, la neîndeplinirea sarcinilor de învăţare;

  • incapacitatea unor elevi de a converti cunoştinţele teoretice în competenţe şi abilităţi şi de a le aplica în contexte noi de învăţare;

Minorităţi

  • elevii se implică în actul didactic;

  • majoritatea elevilor au cunoştinţe conform standardele educaţionale;

  • majoritatea elevilor înţeleg noţiunile de bază,

şi utilizează corect vocabularul de specialitate;

  • elevii sunt evaluaţi atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;

  • cele mai multe cadre didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă;

  • obţinerea rezultatelor pozitive la olimpiadele şcolare , faza naţionala Esenţială în stimularea performanţei şcolare, a fost derularea operaţională a fazelor locală şi judeţeană a olimpiadelor , la care au participat elevi din municipiu si judet , precum si la faza naţionala unde s-au obţinut importante premii la limba rusă maternă;

  • finalizarea studiului limbii materne- rusă prin susţinerea probei C-competenţe lingvistice – Bacalaureat;

  • implicarea elevilor într-un număr mare

de activităţi extracurriculare şi concursuri şcolare, cu rezultate bune ( Comunităţi/Uniuni );

  • existenţa grupelor unice in liceele din municipiu (dublu simultan);

  • în general, interesul faţă de limba ucraineană şi limba turcă este mai scăzut;

  • existenţa la limba rusă a grupelor unice in liceele din municipiu (dublu/triplu simultan).




Limba şi literatura română

  • nivelul cunoştinţelor asimilat de către elevi este destul de bun , au deprinderi şi abilităţi de identificare a particularităţilor specifice unei opere literare /nonliterare , a părţilor de vorbire sau a elementelor de vocabular şi sintaxă;

  • cei mai mulţi elevi de liceu au competenţe de exprimare corectă orală şi scrisă, de exprimare argumentată a unei opinii proprii, de interpretare a unui text literar , de identificare şi de argumentare a particularităţilor unui text literar studiat sau la prima vedere;

  • rezultate bune şi foarte bune la examenul de bacalaureat şi la competiţiile şcolare specifice disciplinei ( premii, menţiuni la etapele naţionale, Premiu special la Olimpiada Internaţională de lectură);

  • un număr mare de elevi manifestă interes şi responsabilitate pentru studiu, dovedesc o bună cunoaştere a conţinuturilor disciplinei atât la nivel gimnazial, cât şi liceal, răspund solicitărilor cadrelor didactice , utilizând un limbaj adecvat disciplinei, literar, critic şi theoretic;

  • în contexte noi, elevii sunt capabili să valorifice informaţiile obţinute pe parcursul activităţilor didactice;

  • progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;

  • în cele mai multe şcoli ( în cele din municipiu şi Măcin, dar şi din rural- Jurilovca, Frecăţei, Mahmudia etc), nivelul atingerii standardelor este bun si foarte bun.




  • sunt elevi ( la licee tehnologice si din familii cu probleme sociale) care nu manifestă interes faţă de învăţătură, cu probleme de comportament, expuşi riscului de abandon şcolar şi care au nevoie de programe remediale;

  • programele scolare supraincarcate , situaţia socială şi financiară a unor elevi conduc la absenţa unei motivări adecvate pentru studiu şi pentru lectură ;

  • existenţa unor unităti şcolare izolate, în care nu se ating standardele educaţionale sau se ating parţial.-existenţa unor unităţi şcolare izolate (în deltă), în care nu se ating standardele educaţionale sau se ating parţial.




Limbi moderne

  • Cea mai mare parte a elevilor probează

cunoştinţe şi competenţe prevăzute de

programă, învaţă cu plăcere şi obţin performanţe

meritorii la diverse concursuri de specialitate

(mai ales „Cangurul lingvist”). Cu toate acestea

în ultimul an şcolar nu au mai fost obţinute

premii şi menţiuni la olimpiadele naţionale, cu excepţia unui loc I (limba franceză) şi a locurilor I şi I I şi II (limba rusă modernă), una din eleve

participând la olimpiada internaţională

(Moscova), unde a ocupat locul I.



  • A scăzut interesul pentru a participa la olimpiada de limbi moderne, mai ales la clasele de

liceu, iar profesorii nu au dus suficientă

muncă de convingere şi nici nu au

realizat o pregătire suplimentară adecvată, care să asigure performanţe la fazele naţionale.


  • Faptul că limbile moderne reprezintă doar probă practică de evaluare a competenţelor

de comunicare, nu stimulează învăţarea

lor de către elevi.



  • Elevii manifestă dezinteres şi superficialita-

tea în pregătire şi rezultatele o demonstrează.

Geografie

  • Cea mai mare parte a elevilor probează cunoştinţe şi competenţe la nivelul standardelor naţionale, învaţă cu plăcere şi obţin performanţe remarcabile, mai ales la evaluarea continuă, realizată pe parcursul anului şcolar.




  • Nemaifiind probă de examen pentru elevii claselor a VIII-a, interesul elevilor de gimnaziu pentru această disciplină a scăzut, ea rămânând importantă mai cu seamă pentru cei care au de susţinut teză. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi la liceu, acolo unde elevii au fost interesaţi pentru susţinerea probei de geografie la examenul de bacalaureat şi au dovedit o pregătire foarte serioasă, obţinând rezultate remarcabile.

Discipline tehnologice

  • majoritatea elevilor din învăţământul liceal tehnologic au competenţe cognitive şi abilităţi practice de executare a lucrărilor de laborator tehnologic şi instruire practică;

  • elevii din Î.P.T. reuşesc să atingă standardele minimale în vederea certificării calificărilor profesionale obţinând rezultate bune şi foarte bune la examenul de certificare a calificării profesionale şi de absolvire

  • elevii angajează efortul personal în descoperirea noilor cunoştinte;

  • integrează noile cunoştinţe în cadrul capacităţIlor

  • dobândite anterior;

  • demonstrează competenţele tehnice dobândite în condiţii de examen şi in conditii de producţie

  • reuşesc sa inţeleagă şi să explice termenii de specialitate




  • Dezinteresul şi lipsa de motivare a elevilor pentru şcoală, pregătirea la ore etc;

  • Numar mare de corigenţi la disciplinele examenelor nationale în şcolile din sector;

  • Nu întotdeauna se respectă notarea ritmica si comunicarea rezultatelor obţinute în urma evaluării la orele de curs, lucrări scrise semestriale, simulări;



Educaţie fizică

  • elevii participă în număr mare la ore, poartă echipament adecvat, răspund corect şi rapid la comenzi, sunt disciplinaţi şi cei mai mulţi îndeplinesc normele de exersare;

  • stăpânesc la un nivel mediu mecanismul executării deprinderilor motrice;

  • prezintă indici buni de forţă la probe (spate, abdomen), dar, mai ales fetele, indici mici la forţă braţe; îndeplinesc baremele corespunzătoare notelor bune la probele de viteză, dar obţin timpi slabi (cele mai multe dintre fete) la alergarea de rezistenţă.

  • management deficitar al informaţiei;

  • slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolii;

  • deficit de timp pentru unii directori ca să se implice mai mult în managementul şcolii, deoarece au ore suplimentare;

  • rata mare a absenteismului de la ore cu complicitatea cadrelor didactice.

Religie

  • Cea mai mare parte a elevilor probează cunoştinţe şi competenţe prevăzute în programă, învaţă cu plăcere şi obţin performanţe la cele 3 concursuri de specialitate organizate în acest an şcolar: De la Sf. Andrei la Sf. Nicolae, ediţia a V-a, Anul Omagial al Sfintei Euharistii, Anul Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

  • Lipsa manualelor


III. MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV ŞI EDUCAŢIONAL AL UNITĂŢILOR INSPECTATE

În urma realizării inspecţiilor la unităţile de învăţământ din Tulcea s-au făcut următoarele constatări:



Aspecte pozitive


Aspecte negative

  • manageri şcolari formaţi în domeniul managementului; 20 directori nou-numiţi au participat la cursul de formare în management instituţional;

  • practicarea unui management participativ, promovarea conducerii colective în majoritatea unităţilor;

  • existenţa unei dotări didactico-materiale corespunzătoare la nivelul majorităţii unităţilor;

  • realizarea unei bune comunicări cu unităţile de învăţământ/ directori;îmbunătăţirea fluxului informaţional la nivelul unităţilor ;

  • derularea de parteneriate educaţionale între ISJ/ unităţi şcolare şi instituţii publice/ ONG-uri;

  • realizarea unei baze de date la nivel ISJ cu personalul de conducere, abandon şcolar, copii cu părinţi plecaţi, ş.a.

  • existenţa documentelor de planificare a activităţii la nivel ISJ, unităţi de învăţământ, conexe;

  • consilierea personalului didactic, de conducere, auxiliar în toate aspectele solicitate;

  • utilizarea calculatorului în activitatea managerială;

  • existenţa unor instrumente de evaluare, derularea unui sistem de monitorizare;

  • creşterea numărului cadrelor formate în domeniul managementului şi descentralizării;

  • creşterea interesului pentru accesarea de proiecte europene, naţionale educaţionale/ de formare a resursei umane;

  • progrese realizate în asumarea sistemului de asigurare a calităţii de către manageri, cadre didactice;

  • toţi directorii (81), respectiv directorii adjuncţi (22) sunt numiţi cu detaşare;

  • abordarea superficială , de către unii manageri/consilii de administraţie, a procesului de implementare a descentralizării, îndeosebi în domeniul financiar- depăşirea fondurilor alocate în baza costului pe elev;

  • neorganizarea concursului de ocupare a posturilor vacante de inspectori, directori;

  • dezinteres/ lipsa de comunicare, din partea unor manageri, pentru soluţionarea problemelor unităţii/ remedierea deficienţelor semnalate în cadrul inspecţiilor;

  • inexistenţa în toate unităţile a cadrelor care să îndeplinească cerinţele funcţiei de director;

  • comunicarea deficitară, cu unele unităţi (ex. şcoli din Delta Dunării), datorită unor deficienţe în funcţionarea conexiunii la Internet;

  • instabilitatea cadrelor suplinitoare/ directorilor;

  • insuficienta pregătire şi consiliere a directorilor în management financiar;

  • programe manageriale formale şi nerealiste, în unele unităţi;

  • imposibilitatea obţinerii autorizaţiilor sanitare de unele unităţi datorită neîndeplinirii condiţiilor;

  • lipsa, în unele programe manageriale, a unor acţiuni eficiente care să vizeze acţiuni de creştere a performanţei;

  • lipsa transparenţei procesului decizional, în unele unităţi.

  • management deficitar al informaţiei;

  • slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolii;

  • deficit de timp pentru unii directori ca să se implice mai mult în managementul şcolii, deoarece au ore suplimentare;

  • rata mare a absenteismului de la ore cu complicitatea cadrelor didactice.


IV . MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Aspecte pozitive

Aspecte negative

  • încadrarea de personal didactic calificat, în mare proporţie;

  • concursuri pentru angajarea suplinitorilor calificaţi/ necalificaţi;

  • activităţi metodice la nivel de judeţ vizând optimizarea formării competenţelor prin activitatea experimentală;

  • stimularea profesorilor performanţi prin propunerea lor ca metodişti / membri în Consiliul consultativ al disciplinei şi diseminarea bunelor practici la nivel de centre metodice şi judeţ;

  • încadrarea corespunzătoare pe posturi prin organizarea de concursuri la nivel naţional judeţean, local.

  • menţinerea unităţilor preşcolare cu număr mic de copii în localităţi cu densitate mică a populaţiei cu acordul ISJ;

  • realizarea unui plan de şcolarizare obiectiv respectând legislaţia, metodologile şi normativele în vigoare;

  • diminuarea încadrării suplinitorilor necalificaţi prin încadrarea la plata cu ora, acolo unde a fost posibil (pensionari).

  • încadrarea de personal didactic necalificat;

  • rezultate mediocre la inspecţia specială la oră pentru susţinerea titularizării suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi;

  • calificativele la inspecţia de specialitate, participarea la activităţile metodice şi la concursurile şcolare nu sunt avute în vedere de consiliile de administraţie la acordarea calificativelor anuale ale cadrelor didactice;

  • existenţa personalului didactic necalificat în mediul rural;

  • desfiinţarea unităţilor preşcolare în sate segregate geografic din cauza numărului mic de copii;

  • dinamică demografică în descreştere atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;

  • încadrarea personalului la plata cu ora pe cel de-al doilea post duce la diminuarea eficienţei acestuia pe parcursul anului şcolar;






Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   16
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə