Starea îNVĂŢĂMÂntului

8) CONSTATĂRI ŞI APRECIERI REFERITOARE LA ASPECTE DE INTERES PENTRU M.E.N. ŞI I.S.J. TULCEA, REZULTATE DIN TOATE TIPURILE DE INSPECŢII REALIZATE
I. CALITATEA ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE ASISTATE:

CONSTATĂRI FĂCUTE ÎN CADRUL INSPECŢIILOR

Aspecte pozitive	Aspecte negative
Socio – umane majoritatea cadrelor didactice sunt calificate şi au grade didactice; majoritatea cadrelor didactice întocmesc planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare cu respectarea programei şcolare în vigoare şi a metodologiei ; elaborarea şi aplicarea testelor iniţiale; utilizarea tuturor formelor de evaluare; utilizarea calculatorului în predare/ învăţare/ evaluare; activităţi pe grupe de elevi; interes pentru perfecţionarea metodică; interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului /regulamentelor/ metodologiilor; participare la activitatile metodice.	carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice; utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient; cadrele didactice elaborează puţine proiecte de lecţie şi nu sunt verificate de director/ şeful de catedră; în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă; analiză superficială/ formală a rezultatelor la testele iniţiale sau măsuri de ameliorare neadecvate problemelor identificate; neparticiparea la activităţile metodice a suplinitorilor încadraţi pe catedre mozaic.
Religie Majoritatea cadrelor didactice asistate au o prestaţie corespunzătoare, stăpânesc programa şi asigură eficienţă activităţii pe care o prestează. Se manifestă interes pentru participarea la activităţile de formare continuă.	- Evaluare necorespunzătoare în cazuri izolate.
Matematica planificările calendaristice respectă recomandările MEN, asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei; transmiterea cunoştinţelor s-a realizat în cuantumul prevăzut de programa şcolară; în majoritatea cazurilor notarea se realizează ritmic, notele reflectă nivelul de achiziţii şi deprinderi ale elevilor; cadrele didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, care asigură suportul ştiinţific necesar lecţiilor; diversificarea instrumentelor de evaluare;	insuficienta stăpânire a conţinutului ştiinţific de către profesorii necalificaţi şi debutanţi; carenţele de natură metodico-pedagogică în cazul cadrelor didactice necalificate şi debutante; avizarea planificărilor de către directori/ şeful de catedră fără o verificare a respectării programei şcolare în vigoare ; slaba preocupare privind perfecţionarea în ceea ce priveşte metodica predării ; neglijarea elevilor care manifestă dezinteres faţă de învăţătură sau care au lacune în pregătire; utilizarea excesivă a algoritmilor, aplicarea mecanică a formulelor şi regulilor de calcul; neadaptarea programelor la particularităţile colectivelor de elevi cu care lucrează; predomină lecţiile de tip transmitere de cunoştinţe, fapt datorat şi supraîncărcării programelor şcolare; integrarea mijloacelor moderne de instruire se face cu reticenţă; nevalorificarea temei pentru acasă în vederea formării deprinderilor de muncă independentă; predomină metodele de predare tradiţionale, integrarea mijloacelor moderne de instruire se face cu reticenţă; conducerile de şcoli nu au o preocupare constantă de monitorizare a activităţii la clasă a cadrelor didactice ( asistenţele la clasă se fac sporadic).
Biologie- fizica –chimie planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare respectă programele şcolare în vigoare şi recomandările metodologice ale MEN/ ISJ; se utilizează manualele aprobate de MEN; se folosesc auxiliare curriculare aprobate/ avizate de MEN; interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului / regulamentelor/ metodologiilor; activităţile de laborator pe grupe de elevi au crescut ca pondere; integrarea TIC în predare/ învăţare/ evaluare; valorificarea la clasă a competenţelor dezvoltate prin participarea cadrelor didactice la activităţile metodice şi cursurile de formare organizate prin CCD/ POSDRU; ritmicitate bună a notării; utilizarea tuturor formelor de evaluare; îmbinarea examinării orale cu testele scrise şi probe practice; creşterea ponderii metodelor alternative de evaluare, îndeosebi la liceele tehnologice şi pentru elevii cu ritm lent de învăţare/ lacune; evaluare sumativă cu accent pe competenţele şi conţinuturile esenţiale pentru progresul şcolar; administrarea de teste cu structură şi dificultate similare modelului de subiect pentru examenul de bacalaureat; încheierea mediilor semestriale/ anuale cu respectarea ROFUIP; elaborarea şi aplicarea testelor pentru simularea examenului de bacalaureat/ teste pentru evaluarea formativă /teste sumative.	unele cadre didactice suplinitoare elaborează puţine proiecte de lecţie şi nu sunt verificate de director/ şeful de catedră; în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă; planificări/ proiecte de unităţi de învăţare / proiecte de lecţie descărcate de pe site-uri dedicate cadrelor didactice, dar neadaptate şcolii/ clasei; la unele şcoli, dosarul catedrei este incomplet (ex. lipsesc planul managerial/ raportul de analiză semestrial/sau materialele de analiză sunt superficial întocmite); desfiinţarea unor laboratoare sau utilizarea lor ca sală de clasă, ca urmare a problemelor de spaţiu apărute prin introducerea clasei pregătitoare, îndeosebi în mediul rural; centrarea pe profesor, favorizarea învăţării reproductive şi supraevaluarea elevilor, îndeosebi unde sunt încadraţi suplinitori necalificaţi; diferenţierea redusă a actităţilor de învăţare în funcţie de caracteristicile individuale ale elevilor; neparticiparea la activităţile metodice a suplinitorilor încadraţi pe catedre mosaic; analiză superficială/ formală a rezultatelor la teste sau măsuri de ameliorare neadecvate problemelor identificate; supraevaluarea elevilor prin raportare la nivelul clasei/ prin accent pe activităţile de nivel inferior din taxonomia Bloom, îndeosebi în mediul rural, unde sunt încadraţi suplinitori necalificaţi.
Învăţământ preprimar Aplicarea programei aprobată prin OM.nr.5233/01.09.2009; Documentele de planificare respectă recomandările curriculare prin abordarea celor 6 teme anuale de studiu Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? Centrele de activitate din cadrul ALA1 oferă copiilor posibilitatea de a-şi alege singur sectorul (ştiinţă, artă, construcţii, joc de rol, joc de masă, bibliotecă). Centrele tematice sunt amenajate cu ajutorul copiilor şi sugerează temele ce se vor studia în săptămânile respective. Proiectările didactice asigură un demers corespunzător domeniilor de activitate cu conţinuturi accesibile nivelului de vârstă, cu obiective operaţionale ce vizează actul de predare-învăţare- evaluare. Diversitatea strategiilor didactice, a formelor de organizare, a mijloacelor de învăţământ; accesibilizarea conţinuturilor, predarea diferenţiată, sarcinile suplimentare, stilul de conducere, crearea motivaţiei necesare, încurajarea preşcolarilor, stimularea interesului pentru studiu, dozarea sarcinilor, comunicarea cu preşcolarii, modalităţile alternative de evaluare sunt aspecte care atestă pregătirea profesională a cadrelor didactice; Mediul educaţional bine organizat permite dezvoltarea liberă a copiilor, evidenţiind dimensiunea interculturală şi incluziunea socială, explorare activă, interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţii copii şi cu adultul.	Conţinuturi selectate la întâmplare; Sunt foarte rar planificate activităţile în aer liber; Programe CDŞ neavizate de inspectorul de specialitate.

Învăţământ primar pe parcursul lecţiilor s-a asigurat succesiunea logică a conţinuturilor ştiinţifice, fără greşeli ştiinţifice, transmiterea informaţiilor s-a făcut cu un limbaj caracteristic optim, raportat la accesibilitatea, atractivitatea procesului de predare-învăţare; planificările calendaristice semestriale şi anuale sunt corect întocmite, respectându-se noile cerinţe ale curriculum-ului, precum şi parcurgerea integrală a materiei conform programei şcolare; proiectele didactice sunt realizate urmărindu-se parcurgerea tuturor etapelor specifice tipului de lecţie. lecţiile asistate s-au caracterizat prin rigoare ştiinţifică şi parcurgerea logică şi secvenţială a tuturor unităţilor de conţinut, in acord cu finalităţile si cu particularităţile de vârsta ale elevilor; organizarea orelor, atmosfera din clasă şi relaţiile profesor-elev asigură un climat favorabil desfăşurării lecţiilor.; strategiile didactice sunt adaptate nivelului de înţelegere al elevilor, metodele interactive sunt utilizate de cadrele didactice; sunt îmbinate mijloacele didactice clasice (manualul, caietul de notiţe) cu cele moderne (fişa de documentare, fişa de lucru, calculator, prezentări power -point) şi sunt integrate în procesul de predare - învăţare-evaluare; caietele elevilor dovedesc parcurgerea ritmică a materiei, corelaţia programă – planificare - unitate de învăţare-lecţie; frecvenţa elevilor la nivelul clasei pregătitoare şi a clasei I este foarte bună; invăţătorii/ institutorii/ profesorii care predau la clasa pregătitoare au depus eforturi apreciabile pentru amenajarea spaţiului şcolar conform sugestiilor metodologice.	absenţa manualelor şcolare adaptate la noua programă şcolară la clasa I situaţii in care centrarea demersului didactic se realizează pe conţinuturi şi nu pe obiective;- unităţi de invăţare care nu se incheie cu evaluarea sumativă.
Limba şi literatura româna cele mai multe cadre didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, care asigură suportul ştiinţific necesar unui demers didactic de calitate ; proiectarea didactică, planificarea conţinuturilor se realizează, în general, corect, în conformitate cu programele şcolare în vigoare, asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei; utilizarea de către marea majoritate a profesorilor de limba şi literatura română a unor strategii didactice eficiente, moderne, dar şi clasice, care optimizează actul educativ; absolvirea mai multor cursuri de formare de către un număr mare de cadre didactice de limba şi literatura română a dus la creşterea calităţii actului didactic; implicarea unui număr mare de profesori în proiecte şi parteneriate care vizează disciplina limba şi literatura română sau activitatea extraşcolară; participarea/ implicarea unui număr mare de cadre didactice, prin pregătirea elevilor pentru competiţii şcolare; existenţa unei comunicări eficiente, pe diverse canale, în ambele sensuri, care duce la o bună informare a personalului didactic, cât şi a inspectorului de specialitate despre situaţia din system; relaţionare pozitivă profesor- elevi, elevi –elevi, profesor- părinţi, profesor- conducerea şcolii;	carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice, mai ales debutante şi necalificate, dar şi cu definitivat; programe CDŞ , uneori, realizate superficial, fără respectarea componentelor esenţiale; dezinteresul unor cadre didactice pentru tratarea diferenţiată şi utilizarea metodelor şi a strategiilor didactice centrate pe elev; supraaglomerarea cadrelor didactice cu activităţi birocratice şi cu testări naţionale ( simularea evaluării pentru clasele a VI-a, a VIII-a, a XI-a şi a XII-a), pe lângă cele curente ( lucrări scrise şi teze) are ca efect surmenarea acestora şi implicit, ineficienţa actului didactic; scăderea interesului elevilor pentru studiu şi lectură, lipsa de motivaţie.
Limba maternă / minorităţi elaborarea şi aplicarea testelor iniţiale; utilizarea tuturor formelor de evaluare; utilizarea calculatorului în predare/ învăţare/ evaluare; activităţi pe grupe de elevi; interes pentru perfecţionarea metodică; interes pentru cunoaşterea legislaţiei noi din domeniul învăţământului /regulamentelor/ metodologiilor; participare la activitatile metodice; documentele de proiectare sunt realizate, în general, corect, în conformitate cu programele şcolare în vigoare, asigurând parcurgerea ritmică şi integrala a materiei pentru limbi materne; furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea eficientizării actului didactic specific învăţământului în limba maternă; constituirea de grupuri de lucru pentru elaborarea de programe, manuale şcolare şi materiale didactice cu specific etnic -limba maternă rusă; utilizarea de către marea majoritate a profesorilor de limba şi literatura maternă a unor strategii didactice eficiente, moderne şi clasice; conservarea şi promovarea culturii, a obiceiurilor şi a tradiţiilor minorităţilor naţionale; interesul profesorilor de limba rusă pentru pregătirea elevilor în vederea participării la olimpiadele şi concursurile şcolare ( existenţa unor cadre didactice competente , cu experienţă bogată la catedră, la limba rusă).	deficienţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice; utilizarea strategiilor didactice moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient; cadrele didactice elaborează puţine proiecte de lecţie şi nu sunt verificate de director/ şeful de catedră; uneori, documentele de proiectare sunt realizate după manual, nu după programă; analiză superficială/ formală a rezultatelor la testele iniţiale sau măsuri de ameliorare neadecvate problemelor identificate.
Limbi moderne Majoritatea cadrelor didactice sunt calificate, având studii superioare de scurtă şi de lungă durată, exceptând unele şcoli din mediul rural; Crearea unui mediu educaţional atractiv, stimulativ, estetic, ce vizează incluziunea socială, interculturalitatea, cu sprijin şi din partea factorilor responsabili din comunitate; Eficientizarea actului de predare –învăţare - evaluare prin utilizarea calculatorului (utilizarea de softuri procurate sau construite, iniţierea şi perfecţionarea cadrelor didactice prin participarea la un număr mare şi diversificat de forme de perfecţionare); Cunoaşterea şi aplicarea documentelor legislative, a noutăţilor ştiinţifice şi metodice; Capacitate managerială ridicată a profesorilor de limbi moderne, exprimată în calitatea şi eficienţa demersului didactic;	Menţinerea personalului didactic necalificat în sistem din lipsa personalului didactic calificat; Necesitatea construirii catedrelor în mai multe şcoli (localităţi), ceea ce duce la o diminuare a calităţii prestaţiei didactice; Carenţe în pregătirea iniţială a profesorilor tineri, debutanţi sau a celor necalificaţi (atât în ceea ce priveşte cunoştinţele teoretice, cât, mai ales, cele didactico-metodice); Fragmentarea nejustificată a catedrelor în unele localităţi din cauza lipsei titularilor; Supraîncărcarea cu ore suplimentare a cadrelor didactice titulare a condus la oboseală şi superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; Fluctuaţia mare a cadrelor de limbi moderne netitulare; Desfăşurarea lecţiilor are un caracter mai puţin practic- aplicativ ; Carenţe de natură metodico-pedagogică pentru cadrele didactice necalificate; Utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod arbitrar şi ineficient; Dezinteresul unor cadre didactice faţă de propria formare;
Discipline tehnologice respectarea parcurgerii secvenţelor lecţiilor, logica didactică; identificarea elementelor esenţiale pentru fiecare unitate de competenţă; organizarea conţinuturilor pe sisteme de lecţii şi a tipurilor variate a scenariilor didactice; accesibilizarea conţinutului în funcţie de ritmul de parcurgere a acestuia, precum şi de capacităţile de înţelegere a elevilor; alegerea exerciţiilor, stabilirea şi intocmirea fişelor de lucru, a lucrărilor de laborator tehnologic şi a lucrărilor practice pentru antrenarea elevilor în activitatea didactică de la clasă; proiectarea unor activităţi realiste, diversificate prin utilizarea unor strategii noi centrate pe activitatea elevilor ; respectarea curriculumului naţional în realizarea planificărilor calendaristice şi a proiectelor didactice pe unităţi de învăţare; elaborarea schemelor orare în concordanţă cu planul cadru; relaţionare pozitivă profesor - elevi, elevi –elevi;	situaţii în care centrarea demersului didactic se realizează pe obiective şi nu pe competenţe ; absenţa proiectării unor secvenţe de recuperare / ameliorare / performare; unităţi de învăţare care nu se încheie cu evaluare sumativă; se menţine oferta scăzută a parcursurilor didactice inter / transdisciplinare; pregătirea lecţiilor, folosirea activităţilor centrate pe activitatea elevului; pregătirea practică prin laboratorul tehnologic sub formă de lecţii teoretice.
Ed. muzicală şi ed. plastică participarea la concursuri, concerte, expoziţii, proiecte, serbări ocazionale; premii obţinute la olimpiade, concursuri şi alte manifestări de profil artistic: profesori care au concertat sau au activitate expoziţională; susţinerea cu success a examenelor de definitivat, titularizare, grade didactice; atragerea de noi cadre didactice în învăţământul vocaţional.	numărul mic de ore determină faptul ca un profesor să îşi desfăşoare activitatea la mai multe şcoli (imposibilitatea realizării de ansambluri vocale/instrumentale, ore de cerc etc.); existenţa unui număr mare de necalificaţi în mediul rural (număr mic de ore/şcoală); slaba implicare a unor manageri, profesori metodişti şi membri ai consiliilor consultative de specialitate în monitorizarea activităţilor extracurriculare din unităţile de învăţământ; neconvertirea punctelor slabe din diagnozele anterioare ale comisiilor metodice în obiective, acţiuni sau activităţi ale planurilor operaţionale; bază de date incompletă privind mijloacele de învăţământ din şcoli (instrumente muzicale performante, partituri, mijloace audio, calculatoare, materiale pentru educaţia plastică etc.).
Geografie Majoritatea cadrelor didactice sunt calificate, având studii superioare de scurtă sau de lungă durată; Crearea unui mediu educaţional atractiv, stimulativ, estetic, care vizează incluziunea socială, interculturalitatea; Eficientizarea actului de predare-învăţare- evaluare prin utilizarea calculatorului; Cunoaşterea şi aplicarea documentelor legislative, a noutăţilor ştiinţifice şi metodi-ce; Capacitate manageriaăl ridicată a profesorilor de geografie, exprimată în calitatea şi eficienţa demersului didactic;	Menţinerea personalului didactic necalificat, datorită numărului redus de ore, distanţelor foarte mari faţă de reşedinţa de judeţ, accesului greoi în localităţile izolate; Carenţe în pregătirea iniţială a personalului didactic neexperimentat, debutant sau necalificat; Dezinteresul/interesul scăzut al unor cadre didactice pentru propria formare şi perfecţionare, exprimat în prezenţa sporadică sau neparticiparea la activităţile metodice şi de formare continuă organizate, precum şi insuficienta pregătire/tratarea superficială a examenelor de titularizare şi grade didactice;
Educaţie fizică şi sport majoritatea cadrelor didactice deţin documentele oficiale (programe, metodologii, regulamente, ghiduri) şi le studiază; lecţiile sunt structurate pe verigi, eşalonate în ordine corectă şi bine încadrate în timp; cadrele didactice sunt active, arbitrează, asigură ordinea şi disciplina; se oferă explicaţii şi se fac corectări când e cazul; cadrele didactice au cunoştinţe consolidate de specialitate şi de didactică, folosesc o terminologie corectă.	cunoaşterea superficială a conţinuturilor programelor şcolare de către unele cadre didactice; mijloacele de îndeplinire a temelor folosite de unele cadre didactice sunt preponderent clasice; se scapă din vedere corectarea atitudinilor greşite de ţinută a elevilor; tratarea diferenţiată, individualizarea insuficiente în cazul unor elevi cu situaţii speciale (amotrici, tendinţă de obezitate, accidentaţi temporar, scutiţi de zi, etc).