SERBIA
stat vecin cu Rom
|
Relief variat , urca in trepte de la N spre S
-princ. unit de relief:
Campiile
- N: Campia Vojvodinei (numita si a Dunarii), parte a C Panonice
- Centru: C Moravei
Muntii:
-SE: M Serbiei, continuare a Carpatilor la S Defileului Dunarii (la granita cu Rom.)
-S si SV:
M Alpii Dinarici (Vf Durmitor, 2656m), cu aspect de podis inalt
|
-temp-cont
-cl cu influente meditaeraneene, in S
-Climat montan
-climat alpin
-cant de pp scade de la V la E, datorita barierei orografice (muntoasa) a M Alpii Dinarici
|
Dunarea
si
afluentii ei:
-Sava, cu afl sau Drina
-Morava
-Tisa
-Timis, de pe terit Rom
-Timok
Lacuri:
L Shkoder (tectonoc, impartit cu Albania)
-Lacul de acumulare Portile de Fier I si II, construite in colab. cu Rom (Sist energetic si de navigatie Portile de Fier)
|
Paduri de foioase
-paduri de conifere
-pajisti montane si alpine
-maquis (in S)
|
-res minerale variate:
-minereu de Cu
-Mg
-lignit
-terenuri agricole: arabile, pomicole, viticole, pasuni si fanete
-resurse hidroenergetice (Dunarea si afluentii ei)
-resurse turistice (Belgrad, Def Portile de Fier, Alpii Dinarici
|
Belgrad- port la Dunare
Novi Sad
Nis
|
MUNTENEGRU
Parlamentul din Muntenegru a proclamat independenta si suveranitatea tarii in sedinta solemna din 3 iunie 2006
|
. Localizare;
Intre M Adriatica si Serbia
-relief muntos: Munții muntenegreni au unul dintre cel mai accidentat relief în Europa, cu o înălțime medie mai mare de 2000 m
- M Alpii Dinarici, predominant calcarosi; (vf. Bobotov Kuk în Munții Durmitor, 2522 m.)
-au relief carstic si relief glaciar
-litoralul adriatic:
- in sud o campie ingusta
- in nord, abrupturile Alpilor Dinarici ( Muntele Lovćen și Muntele Orjen domina Golful Kotor.
Pod Karst
- cel mai jos segment al reliefului din Muntenegru.
Valea Râului Zeta la o altitudine de 500 de
|
Cl mediteraneana
|
-Din baz hidrografic al Dunarii fac parte
-Lim si Tara afluenti ai Drinei, rau care se varsa in Dunare pe terit Bosnia -Herzegovina.
-se varsa in L Scutari:
-Moraca, cu aflientul sau Zeta
Lacuri
Lacul Skadar(Scutari)
-lac carstic, format intr-o polie (depresiune carstica)
|
-paduri mediteraneene
Paduri de foioase
-paduri de conifere
-pajisti montane si alpine
-maquis
|
bauxita,
hidroenergie
|
Podgorica
Niksic
Bijelo Polje
Pljevlja
Ulcinj
|
CROATIA
UE
|
Munti:
-Alpii Dinarici
-M Velebit
-litoralui la M Adriatica prezinta un tarm f. dantelat cu peninsule (Pen Istria), golfuri, canale si >1000 insule, toate formand Coasta Dalmatiei, una dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din lume
Campii:
Campia Croatiei, prelungirea campiei Tisei
|
-in interiorul Croatiei-cl temp-cont
-pe litoralul adriatic: cl mediteraneana
|
-Dunarea
-Sava si Drava (cei mai mari afl ai Dunarii)
|
-paduri de foioase
-veg. mediteraneana
|
Resurse insuficiente:
Petrol
-carbuni
-bauxita
-sare
res turistice - Coasta Dalmatiei, una dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din lume
|
-Zagreb
Orasele porturi si turistice de pe Coasta Dalmatiei:
-Split
-Rijeka
-Zadar
-Dubrovnik
|
SLOVENIA
UE
|
Muntii Alpii Sloveniei:
-Alpii Iulieni (2863m)
S: Pod Karst
(un pod calcaros cu relief carstic f dezvoltat si diversificat -a dat numele acestui tip de relief.
Cea mai cunoscuta, in intreaga lume este Pestera Postojna
|
-E; cl temp-cont
-N; clima montana
-V; cl mediteraneana
|
-Drava
-Sava
|
-paduri de foioase
-paduri de conifere
-veg alpia
-veg mediteraneana
|
-rezerve reduse de
-lignit
-bauxita
-zinc
-plumb
-res turistice
|
-Ljubljana
-Maribor
|
BOSNIA-HERTEGOVINA
|
-relief muntos
Muntii:
-V: M Alpii Dinarici (2386)
-Centru:
M Metaliferi ai Bosniei
Campii:
N: C Savei
|
-temp-continentala
-cl cu infl mediteraneene (in V)
|
-Sava, cu afl Drina si Bosna
-Neretva(se varsa in M Adriatica)
|
-paduri de foioase
-paduri montane
-vegetatie de infl meditereneana
|
-resurse minerale:
-carbuni
-min de Fe
-bauxita
Mn
-ape repezi cu potential hidroenerg
-paduri
|
-Sarajevo
-Mostar
-Tuzla
-Banja Luca
-Zenica
|
MACEDONIA
|
relief muntos
Muntii:
-V: M Alpii Dinarici
-E: M Sarbo-Macedoneni
Campii:
V: C Vardaruluiu
-Macedonia se afla intr-o zona seismica aciva
|
temp-continentala
-cl mediteranean (in V, in C Vardarului )
|
-Vardar (se varsa in M Egee)
-lacuri mari tectonice la granita cu Albania si Grecia:
-L Ohrid
-L Prespa
|
-paduri de foioase
-paduri de conifere
-veg alpia
-veg mediteraneana
|
resurse minerale:
Ni, Cr, Mn,Pb, Zn, min de Fe, lignit
ape repezi cu potential hidroenerg
-paduri
|
-Skopje
-Tetovo
-Bitola
-Kumanovo
|
3.EUROPA ESTICA
BELARUS
|
-Relieful dominant: campia
-In N:C Baltica (c fluvio glaciara, cu depozite de morene glaciare)
-In S: C Polesiei (joasa si mlastinoasa)
|
-temperata , cu infl oceanice in V si continentala in E
|
-rauri care se varsa in M Baltica:
- Dvina de Vest
-Neman
-rauri care se varsa in M Neagra:
-Nipru
-Pripiat
Lacuri
-in N - glaciare, formate intre colinele morenaice
-in Smlastini intinse, de-a lungul raului Pripiat
|
-paduri de foioase si conifere
-in zonele mlastinoase din S , se dezvolta turbarii
|
-hidrocarburi
-turba (carbune inferior)
-paduri
|
-Minsk
-Gomel
-Moghilev
-
Viteskb
-
Bobruisk
|
UCRAINA
(al II lea stat al Europei, ca suprafata)
|
-predomina podisurile si campiile ;
Muntii ocupa o mica parte din terit.
Podisuri vechi (hercinice) :
-Pod. Volino -Podolic (centru-vest, sub 500m)
- Pod. Donetk/ Colinele Donetkului -la N de M Azov
Campii- ocupa centrul si sudul tarii:
-C Marii Negre (in S)
-C Niprului -intre Nipru si Donetk
Muntii
-M Carpatii Padurosi (2061m), in V, formati din 3 siruri de culmi dispuse pe dir. NV-SE. De aici izvoresc -Nistrul, Tisa
Prutul
|
-cl temp-cont
|
-Nipru
-Bugul de Sud
-Donet
-Nistru
-Tisa
-Prut
-Dunarea, prin Bratul Chilia
|
-silvostepa
-stepa
-in M Carpatii Padurosi: paduri de foioase si conifere
-paduri de foioase, in centru
|
-resurse minerale variate si bogate:
-carbuni
-petrol
-gazae nat
-min de Fe
-sare
-Mercur
-Uraniu-
|
-Kiev (pe Nipru)
-Harkov
-Donetk
-Lvov
-Zaporoje
-Krivoy Rog
- Poltava
|
FEDERATIA RUSA
|
-Relief variat format din campii, podisuri si munti
Campiile si podisurile se suprapun structurii staravechi a Europei (din Precambrian), Platforma Est Europeana, primul uscat al continentului, impreuna cu Scutul Baltic (din Precambrian
Campii:
-Campia Europei de Est(C Rusa)
-podisuri:
-au aspect colinar si intrerup, C Rusa, in mai multe sectoare:
-Col. Smolensk-Moscova
-Pod Volgai
-Pod Valdai
-Pod. Central Rus
Munti:
-M Ural (orog hercinica, f bogati in res minerale
-M. Caucaz (orog alpina), vf Elbrus 5642m
|
-cl f variata datorita marii intinderi a teritoriului:
-N: cl rece, polara si subpolara
-Centru (cea mai mare parte a teritoriului): cl temp-continentala
-S: Cl subtropicala
-NV Marii Cspice: cl temp-cont excesiva (desertica)
-in munti : cl montana si alpina
|
-retea hidrogra f bogata si variata formata din fluvii, lacuri naturale si artificiale, ghetari
Fluvii:
-Volga (se varsa prin delta in M Caspica);
-Kama (afl al Volgai)
-Ural
-Don
-Dvina de Nord
-Mezen
-Peciora
Lacuri:
Lacul Caspic, cel mai mare de pe Terra
-L Ladoga si L Onega, lacuri glaciare, cele mai mari lacuri ale Europei
Lacuri artificiale
Cele mai mari sunt cele de pe cursul Volgai:
L Kuybyshev
L Volgograd
L Samara
|
-tundra
-pad de conifere(taiga)
-paduri de amestec (conifere si foioase)
-paduri de foioase
-stepa
-veg subtropicala
-veg saraca, de tip desert temperat, in Campia Precaspica
-tote etajele vegetatiei montane, inclusiv alpina, in M Caucaz
|
-rezerve foarte mari de
resurse minerale:
-petrol si gaze
-carbuni
Minereuri (mari rezerve in M Ural):
-min de Fe
-min neferose
-aur
-uraniu
-metale rare
-roci pt materiale de constructii
-sare
-paduri
-rauri cu mare potential hidroenergetic
-soluri foarte fertile (cernoziom), mai ales in N si centrul Campiei Europei de Est (C Rusa )
mare potential turistic
-putere turistica mondiala; toate ctg de turism)
|
-Moscova
-Sankt Petersburg -port
-Nijni Novgorod
- Samara
-Volgograd
- Ekaterinsburg
In afara teritoriului principal, Rusia are exclava Kaliningrad, intre Polonia si Lituania
-In urma conflictului ruso-ucrainean, Fed Rusa a anexat Pen Crimea (principalul oras-Odessa)
|
4. EUROPA VESTICA/
ATLANTICA
FRANTA
UE
+
Teritoriile dependente:
Guadelupa
Guyana Franceză
Martinica
Mayotte
Réunion
Polinezia Franceza
Saint Pierre și Miquelon
Noua Caledonie
|
-relief f variat, proportional, de varste geologice diferite:
Muntii inalti (orog. alpina), cu ghetari actuali si relief glaciar:
-M Pirinei (vf Pic d Aneto-3404)
-M Alpi (vf Mont Blanc-4807m)
Spre V, spre valea Rhonului, Alpii scad treptat in alt, sub frma muntilor calcarosi numiti Prealpi
-M Jura
Muntii mijlocii cu aspect montan si de podis, de origine hercinica:
-Masivul Central Francez
-M Vosgi
-Mas Armorican
-Pod Ardeni-NE
-Pod Lorenei
-Colinele Bretagne
-Col Normandiei
Campii:
-Bazinul Parisului
-C Aquitqniei
-C Alsaciei-NE
-C Camargue (litorala)
-Culoarul Ronului
|
-climat f variat
-cl temperata , oceanica in V si
continentala in E,
mediteraneana in S
-+ climatul montan, in care o mare extindere are cl alpin
-
|
Retea hidrogr densa legata prin numerose can de navig.
-Loire (cel mai mare fv al Frantei
-Seine (Sena), se varsa in M Manecii, prin estuar)
-Rhone (Se varsa in Mediterana, prin delta)
-Garrone
si afl sau Dordogne, formeaza impreuna cel mai mare estuar al Fr, la varsarea in Oc Atlantic
-Rhin, la granita cu Gemania
-Lacuri
-L Leman/Geneva, cel mai mare lac al Fr, la granita cu Elvetia
|
-formatiunea dominanta este padurea:
-paduri de foioase
-paduri de conifere (500m-2000m)
-paduri mediteraneene
- arbusti xerofili de tip maquis aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni, inclusiv cei ai Ins Corsica
-veg alpina (Alpi si Pirinei)
|
-minereuri de Fe
minereuri neferoase
bauxita
rauri cu mare potential hidroenergetic
enrgie solara
energie eoliana
energia mareelor
paduri
-soluri foarte fertile
-mare potential turistic
-putere turistica mondiala; toate ctg de turism
|
-Paris
-Lyon
-Le Havre
-Reims
-Orleans
-Tours
-Toulon
-Marsreille
-Nice
- Nantes
- Strasbourg
- Montpellier
- Bordeaux
- Rennes
- Lille
- Saint-Étienne
- Grenoble
- Rouen
- Nancy
- Roubaix
- Poitiers
- Saint-Denis
- Calais
- Ajaccio-Ins Corsica
|
BELGIA
UE
MONARHIE
|
Relieful este asemenea unui amfiteatru care coboara pe dir. SE- NV, dar inaltimile sunt reduse (relief de podis si campie):
Belgia Inalta:
-Pod Ardeni (694m)
Belgia Mijlocie (45m-200,-Campia Inalta a raului Escaut
Belgia Joasa
-componenta a Campiei Europei de Nord, cuprinde:
-C Flandrei (joasa, mlastinoasa, cu multe canale de navigatie)
Regiunea litorala:
O campie litorala joasa, cu dune de nisip si poldere protejate de diguri
|
Temp-oceanica
|
Se varsa in M Nordului:
-Escault
-Meuse (Maas)
Cele doua rauri sunt unite prin canale de navigatie
|
-Paduri de foioase in Pod Ardeni
-in Belgia Mijlocie si cea Josa, vegetatia naturala a fost inlocuita pe mari suprafete de culturi agricole
|
- resursele minerale sunt aproape epuizate, dupa secole de exploatare
-rezerve mai mari:
-granit
-marmura
|
97% din pop Belgiei este pop urbana
-Bruxelles
-Anvers = Antwerpen
-Liege= Luik
-Gent=Gand
-Charleroi
-Brugge = Bruges
|
LUXEMBURG
UE
MONARHIE
|
N: Relief muntos vechi, erodat (alt max:559m)
Centru: podis fragmentat de vai adanci
SE- o campie colinara
|
Temp oceanic
|
Moselle
|
Paduri de foioase
|
Minereu de fier
Terenuri arabile
Paduri
Resurse turistice
|
-Luxemburg
- Dudelange
- Schifflange
|
OLANDA
UE
MONARHIE
|
Relief jos, de campie
-in N: campie joasa cu morene si mlastini
-InS; Pod Limburg, calcaros (alt 300m)
-in V: terit. se afla sub niv. marii si este format din delta comuna a fluviilor Rhin, Meuse (Maas) si Schelde
-NV: tarmul M Nordului cu Golful Usselmer strajuit de arhipelagul Ins Frisice de Vest
-zona litorala a Olandei a castigat pe cale antropica, prin indiguiri, baraje, canale, ecluze si desecari, terenuri din platforma continentala a M Nordului, campii artificiale netede = poldere
|
Temp oceanic
|
- se varsa in M Nordului prin estuare:
-Rhin
-Maas
-Schelde
|
Paduri de foioase (SE)
-vegetatie de lande, in zonele joase, cu turbarii si in cele nisipoase
Lande= tufarisuri permanent verzi formate din arbusti la care se adauga ierburi, muschi si licheni
|
-gaze naturale, cu zacaminte pe teritoriul continental si off shore (pe platf. continentala a M Nordului)
-petrol
-sare
|
-2 capitale:
-Amsterdam -cap constitutionala, mare centru industrial si bancar
-Haga-resedinta regala si a administratiei de stat
Reg. Randstad - Holland este cea mai importanta grupare urbana a Olandei:
-Amsterdam
-Rotterdam
-Haga
-Utrecht
-Haarlem
-alta grupare urbana este Eindhoven- Breda- Tilburg
|
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI AL IRLANDEI DE NORD
UE
MONARHIE
|
Stat insular format din:
-Ins Marea Britanie (cu regiunile Anglia Tara Galilor/Wales, Scotia)
-Insula Irlanda (partea nordica)
-Insulele din Oc Atlantic:
-Ins Shetland
-Ins Orkney
-Ins Hebride
Ins din M Irlandei
-Ins Man
-Ins din M Manecii:
-I Wight
-I Chanel
Relieful este alcatuit din munti vechi, campii si campii litorale:
Muntii s-au format prin orog caledoniana:
-M Caledonici
-M. Grampian -vf Ben Nevis, 1343m (alt max in UK)
-M Cheviot
-M Penini
-M Cambrieni
-M Irlandei
Campiile (in E si SE):
-Bazinul Londrei, in care relieful jos, de campie de acumulare, depresiuni si vai este intrerupt de dealui, coline albe din creta (downs)
-campii litorale mlastinoase
-Trmurile:
-inalte, cu fiorduri
-joase, nisipoase, cu estuare
Legatura cu continentul se face prin
Stramtoarea Calais/DOVER/M Manecii/Can Manecii (latime 32km)
|
Temp oceanic
Vanturile de vest aduc mase de aer umed care mentin o umiditate mare si permanenta a aeruli-frcventa mare a ploilor si a cetii
-pp ajung la 100-2000mm/an pe litoralul vestic si in munti si la 700-800mm/an in Baz Londrei
-diferentele termice intre vara si iarna sunt mici (vara 16 grd C, iarna 4-5 grd C)
- un factor genetic al climei
important este Curentul cald al Atlanticului de Nord (caldura aoceanice se transmite aerului care are temperaturi moderate in timpul iernii)
|
Apele curgatoare sunt scurte si au debite bogate
-Raurile care curg spre E sunt colectete de M Nordului in care se varsa prin estuare :
-Tyne
-Tess
-Humber
-Tamisa
Raurile care curg spre V sunt colectete de Oc Atlantic si M Irlandei, unele prin estuare, altele prin fiorduri:
-Clyde
-Mersey
-Severn
-o retea vasta de canale navigaile leaga raurile UK, inlesnind circulatia in interiorul arhipelagului
-estuarele adanci de la gurile de varsare ale raurilor, influentate de flux, permit patrunderea navelor maritime pana in inima oraselor industriale situate departe de tarm (Londra, in estuarul Tamisei; Bristol, in estuarul raului Severn)-
|
-padurile de foioase au fost intens defrisate
-paduri de conifere (mai ales pin), in M Scotiei
-vegetatia naturala dominanta este insa cea ierboasa (lande si pasuni)
|
--petrol, extras din struct. geologice ale platf. continentale a M Nordului
-carbuni (huila)
-min de Fe
-min neferoase (Cu, Zn)
-terenuri agricole
-pasuni
-energie eoliana
mare potential turistic
-putere turistica mondiala; toate ctg de turism
|
UK- unul dintre cele mai urbanizate state din lume
-Londra, in Baz Londrei, pe Tamisa/estuarul Tamisei (inconjurat de o imensa arie urbanizata/metropolitana numita Marea Londra
-In Anglia, la sudul M Penini, orase aparute in sec 19, dupa Revol industriala au devenit polii unor mari regiuni urbane de tip conurbatii:
-Birmingham
-Leeds- Bradford
-Manchaster
-Liverpool
-Sheffield
-Newcastle
-Nottingham
-Leicester
-In Scotia:
-Glasgow
-Edingurgh
-Aberdeen
-perth
-Dundee
-In Irlanda de Nord (Ulster):
-Belfast
-Londonderry
-Armagh
|
|