Statul Relief Clima

Statul	Relief	Clima	Hidrografie	Vegetatie	Resurse	Orase
1. EUROPA CENTRALA GERMANIA UE	M Alpi (Vf Zugspitze-2963m), Mtii DE ORIG HERCINICA: M Harz, M. Padurea Neagra, M Padurea Turingiei, M Padurea Boemiei, Mas Sistos Renan, M Metaliferi, M Jura Suaba Pod Bavariei, campii Campia Germaniei (sect vestic al marii Campii Germano-Poloneze)	N: temp. oc Centru: temp de tranzitie si temp- cont S: cl montan (Alpii Bavariei)	Rhin, Ems, Weser, Elba, Oder, Dunarea; Canale navigabile: Rhin-Main-Dunare si Can. Elba-Weser-Ems-Rhin; Can Kiel Lacuri glaciare: in Campia Germaniei ; in Mtii Alpii Bavariei: Konstanz (Boden) Ghetari actuali in M Alpi	-Paduri de foioase -Paduri de conifere -Veg alpina	Carbuni (Baz Ruhr si Saar), uraniu, min de Fe, Pb, Zn, saruri de potasiu, sare, ape minerale Res de petrol si gae sunt insuficiente - Germaia iporta cant uriase; Paduri, pajisti; terenuri agricole; ape cu potential hidroenerg.; res turistice	Berlin, Bonn, Hamburg (port in estuarul Elbei), Bremen (port), Kiel (Port), Rostock (Port), Munchen (Bavaria); orasrele din baz Ruhr formeaza o mare concentrare urbana de tip megalopolis: Essen, Dortmund, Dusseldorf, Koln, Duisburg (cel mai mare port fluvial din lume) Frankfurt am Main Dresda, Leipzig, Halle
ELVETIA	M Alpii Elvetiei(60% din terit) M Jura, Pod Elvetiei, Prealpii	Climat alpin, climat montan (carora le este specific vantul local, Foehn) climat temp. cont. cu infl. oceanice, mediteraneene, scandinavo-baltice	Rhin, Rhone, Ticino (afl al Padului), Inn(afl al Dunarii) Lacuri: predomina cele glaciare: in Prealpi: Thun, L. celor Patru Cantoane In Pod Elvetiei: L. Leman, L Neuchatel, L Boden, L Zurich) Ghetari actuali in M Alpi	-paduri de foioase -paduri de conifere -vegetatie alpina	Resurse minerale nesemnificative importuri de materii prime pentru ind f dezv (constructii de masini; ind de precizie- ceasornice, optica; ind farmaceutica; -paduri -pajisti alpine - ape cu potential hidroenerg.; - importante res turistice (statiunile alpine: Zermatt, Davos, Saint Moritz)	La poalele M Jura: Neuchatel, Basel-port fluvial pe Rhin, Bienne; La poalele Alpilor: Montreux, Berna-cap. ad-tiva, Zurich-cel mai mare oras, cap economica, Lausanne, Geneva
AUSTRIA UE	M Alpi (2/3 ) din terit. NE:Dealurile Austriei Prealpine (Prealpii) La N de DunarE: un pod hercinic, prelungire a Pod Cehiei E: rel de campie corespunzator vaii largi a Dunarii (Baz Vienei), care apartine Campiei Panonice (larg desfasurata la sud, in Ungaria)	Climat alpin, climat montan (carora le este specific vantul local, Foehn) climat temp. cont. cu infl. oceanice, mediteraneene, scandinavo-baltice	Dunarea (360km) Afl Dunarii, din Alpi: Inn, Enns Lacuri glaciare: Boden (Konstanz), L Neusiedler Ghetari actuali in M Alpi	Paduri de foioase -paduri de conifere -vegetatie alpina	Padurile si pasunile ocupa 2/3 din terit Austriei Res minerale: Mg, grafit, tungsten - Petrol gaze, minereuri sunt importate pentru ind f dezv - ape cu potential hidroenerg (hidrocentralele produc >65% din energ electrica).; - importante res turistice (Viena, Innsbruck, Kitzbuel)	Viena Graz Linz Salzburg Innsbruck
POLONIA UE	S: Munti apartinand lantului occidental carpatic: M Beskizi Versantul nordic al M Tatra M Sudeti (o hercinica) Dealuri Subcarpatice Podisurile hercinice: Malopolska si Lublin N: Campia Poloniei(sect estic al marii Campii Germano-Poloneze), marginita de coline morenaice (glaciare): Col Pomeraniei si Col Mazuriene; Campia litorala de la M Baltica -joasa si mlastinoasa	Cl temp cont cu infl: oceanice (in V), cont. (in E) si polare (in N) Climat montan : in M Tatra	Vistula (Wisla) Odra Lacuri glaciare in zonele cu coline morenaice , Col. Pomeraniei si Col. Mazuriene	Paduri de conifere Pad. de foioase Veg. alpia	Carbune: Baz Sileziei Sulf- a doua mare resursa a tarii Min de Fe Min neferoase (Cu, Pb, Zn) Paduri, pajisti; terenuri agricole; ape cu potential hidroenerg.; res turistice (statiunea montana Zakopane)	Varsovia Lodz Cracovia Wroclaw Poznan Katowice Porturi la M Baltica: Gdansk, Gdynia, Szczecin
CEHIA UE	in Centrul Cehiei : Masivul hercinic al Cehiei format din : Pod Cehiei si muntii ce-l incadreaza: M Sumava, M. Padurea Cehiei, M. Metaliferi, M Sudeti, M Beskizii Moravo-Silezieni E: Colinele Ceho-Morave S: Campia (Culoarul ) Moravei	Cl temp cont cu infl: oceanice (in V), cont. (in E) si polare (in N)	Elba si afluentul ei Vltava; Odra Morava (afluent al Dunarii)	paduri de foioase -paduri de conifere	Carbuni -Baz Ostrava Minereuri de Fe, Zn, Hg, Au Uraniu Ape minerale (statiunea balneara Karlovy Vary	Praga (pe Vltava) Brno Ostrava Plzen Olomouc Ceske Budejovice
SLOVACIA UE	M Carpati: - Carpatii Mici - Carpatii Albi - Tatra Inalta cu vf cel mai inalt din sistemul carpatic: Gerlachovka-2655m) -Tatra Joasa Mtii hercinici: -Metaliferi Campiile (in S): sunt sectoare ale C Dunarii si C Tisei	Cl temp cont cu infl: oceanice (in V), cont. (in E) Climat montan in Crpati Cl alpin in M Tatra	Dunarea (formeaza o parte a granitei cu Ungaria) Afl Dunarii: Morava Vah Hron	paduri de foioase -paduri de conifere -vegetatie alpina	Carbuni Fe, Cu, Mg, Zn	Bratislava (pe Dunare) Kosice Banska- Bistrica
UNGARIA statele vecine cu Rom UE	Relieful dominant-campia Campia Panonica ->2/3 din terit este o campie joasa (150-200m) -C Panonica are 2 subunitati separate de o zona montana si de valea Dunarii: -NV: Campia Mica (Kisalfold), sector al Depr bRATISLAVEI SE: Marea Camipe (Alfold)/ C Tisei- un bazin sedimentar, cu dune de nisip -Alte campii -C Nyrului, in jurul orasului Debrecen, cu dune de nisip -C Cumanei (Felfold= pamant inalt), intre Dunare si Tisa, cu alt de cca 100m, dune de nisip, lacuri sarate -C Balatonului, intre Dunare, Sva si munti, cu alt de 150-300m, cu rel colinar dominat de Masivul Mecsek (din sisturi cristaline) Muntii josi care separa cele 2 campii: -pe dreapta Dunarii: -Bakony (alt reduse-cca 700m, presarati cu conuri vulcanice -pe stanga Dunarii, la NE, prelungiri ale Crpatilor, alcatuite din roci vulc: -M Bukk -M. Matra-alt max din Ungaria, 1014m -M Vertes -M Zemplen Dealurile: -in V, o zona colinara CARE NU DEPASESTE 300M	Temp -cont, uscata, cu ierni reci si veri calduroase PPsunt moderate: scad spre interiorul tarii de la 600-800m in C Balatonului, la 500mm, la confluenta Crisului cu Tisa	-Dunarea, strabate Ungaria de la V la E si ulterior se indreapta spre S AFLUENTII DUNARII IZVORESC DIN -Alpi: -Raba -Drava (formeaza granita cu Croatia) -Carpati: -Tisa (strabate C Alfold) si afluentii ei: -Somes -Cris -Mures Lacul Balaton (596 kmp), cel mai mare lac al Ungariei -orig tectonica, rest al fostei mari din C Panonica Legat de Dunare prin CnalulSio -principala egiune turistica	-stepa ="pusta" -ierburi scunde, xerofile -silvostepa - Paduri de foioase in reg montane	-bauxita (in M Bakony) -Mn -Fe -Uraniu -Carbuni -zacaminte modeste de petrol si gaze nat -ape termale (res energetice) -terenuri agricole cu soluri fertile -Dunarea	-Budapesta -Miskolk -Eger -Debrecen -Szeged -Pecs -Gyor
ROMANIA UE
MOLDOVA stat vecin cu Rom	-relief deluros si de campie format pe fundamentul precambrian al Platformei Est Europene (granite, sisturi cristaline), acoperit de sedimente groase, iar la suprafata un strat consistent de loess Podisul are urmatoarele subunitati; -Pod Nord Moldovenesc/ al Moldovei de Nord -Pod Moldovei Centrale (430m -alt max a terit RM) -Intre Pod Nord Moldovenesc si Pod Moldovei Centrale se afla Campia Balti -Pod Nistrului, la N si NE, prelungire a Pod Podolic (Ucraina) -campii: -C Balti -C Colinara a Moldovei de Nord -C Nistrului Inferior -C. Moldovei de Sud= C Bugeacului (se prelung. pe terit Ucr, pana la Dunare	Temp-cont, cu f reduse infl oceanice (pp:450-550mm/an	-Prut (frontiera cu R) -Nistru -Dunarea (lungimea pe terit RM, doar 500m) Lacuri artificiale, de acumulare pt hiroenrgie, irigatii, alimentarea localitatilor, pescuit: L Stanca-Costesti, pe Prut (in colab cu Rom) -L Dubasari, pe Nistru	- stepa si silvostepa, inlocuite, in mare masura cu terenuri agricole -paduri de foioase, in centru si N-, in mare masura cu terenuri agricole	-roci de constructii -soluri fertile (agricultura este principala ramura economica: cereale, plante industriale, vita de vie, pomi fructiferi)	-Chisinau -Tiraspol -Tighina -Balti -Cahul -Soroca
2. EUROPA SUDICA/ MEDITERANEANA ITALIA UE	-peninsula Muntii a. M Alpi (4810 m -vf Mont Blanc/Monte Bianco, de la granita cu Franta) - Prealpii - Alpii Dolomiti (calcarosi) b. M Apenini (vf Gran Sasso-2914m), afectati de miscari tectonice seismice si vulcanice -vulcani activi: -Vezuviu (zona Golfului Napoli) -Etna (in Ins Sicilia) -Sromboli (in Ins Vantului) c. Campii -Campia Padului (cea mai mare campie din S Europei Insule mari: Sicilia, Sardinia, Elba	clima mediteraneana, specifica zonelor litorale si insulare cl temp continental: C Padului cl montan si alpin in M Alpi, Apenini	Rauri care izv. din Alpi: -Pad (Po) -Adige Rauri care izv. din Apenini: Arno Tibru (Tevere) Lacuri glaciare mari in M Alpi: Garda, Como, Magiore Ghetari actuali in M Alpi	-Paduri mediteraneene: stejar, pin maritim, laur, chiparos, maslin, castan, citrice -arbusti mediteraneeni: mirt, rozmarin, leandru -arbusti xerofili de tip maquis aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni -paduri de foioase -paduri de conifere -pajisti alpine	-petrol si gaze nat in C Padului si Sicilia - bauxita - Fe (Ins Elba) -Hg, Pb -Zn (Ins Sardinia) -Sulf (Ins Sicilia) -marmura (Carrara) -ape geotermale -energie solara -Paduri, pajisti; - terenuri agricole, viticole, pomicole ; - ape cu potential hidroenerg.; -res turistice (Italia-putere turistica mondiala; toate ctg de turism)	-Roma -In nord: Milano, Torino, Venetia, Genova, Bologna -In vest: Roma, Florenta, Pisa -In sud: Napoli -In Ins Sicilia: Palermo, Siracusa
SPANIA UE MONARHIE	Predominant muntos si de podis Principala unitate de relief - podis hercinic: Meseta Spaniola Are 2 subunitati distincte separate prin lanturi muntoase (sierra): N: Pod Castilia Veche (700-1000 m) S: Pod Castilia Noua Muntii tineri, orog alpina N: M.Pirinei .Cantabrici Centru: M Cataloniei M Iberici SE:M. Cordiliera Betica -cei mai inalti munti ai Spaniei Vf. Mulhacen 3478m) SV: M Sierra Morena Campiile -litorale -pe vaile fluviilor: NE: C Aragonului (pe Ebro) SV: C. Andaluziei (pe Guadalquivir) - Insule mari: in M Mediterana: Arhipelagurile Baleare si Canare	In ansamblu cl este de tip mediteranean, dar sierrele limiteaza patrunderea maselor de aer umed maritim si oceanic, de aceea -in Meseta cl este temp cont, cu veri calde si secetoase si ierni reci -pe litoralul atlantic: cl temp oc -in S, pe tarmurile Medit., cl este mediteraneana - in munti-climat montan si alpin	Raurile cele mai mari si mai numeroase se indreapta spre Oc. Atlantic, datorita inclinarii generale a reliefului spre V: -Tajo - cel mai lung rau al Sp -Duero (raul cu cel mai mare debit) -Guadiana -Guadalquivir (singurul navigabil) In Marea Mediterana: -Ebro Ghetari actuali in Pirinei -	Padurile ocupa 1/3 din supr Sp.: -paduri de foioase asemanatoare celor central-europene -paduri mediteraneene - Garriga= arbusti xerofili (in Franta "maquis") aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni -in munti: paduri de foioase, conifere si pajisti alpine	- carbuni, - min de Fe si minereuri neferoase -uraniu - mercur (locul II, in lume) -energie solara - Paduri, pajisti; - terenuri agricole, viticole, pomicole ; si pt cresterea animalelor - ape cu potential hidroenerg.; -res turistice (Spania-putere turistica mondiala; toate ctg de turism) -	- Madrid (in centru) La M Mditerana -Barcelona- cel mai mare port, capitala economica a Sp. -Valencia -Malaga -in C Andaluziei: Sevilla -In C Aragonului: Zaragoza -la Oc Atlantic (G Biscaya): Bilbao -In Ins Baleare; Palma de Mallorca -In Meseta: Toledo, Cordoba,
PORTUGALIA UE	N: M Sierra da Estrela (1993m) S: Campia Portugaliei E: marginea vestica a Messetei Spaniole V: litoralul atlantic cu tarmuri nisipoase sau stancoase Arhipelagurilr Azore si Madeira au insule cu relief vulcanic (vulcani activi sau stinsi)	-cl temp oceanica -cl subtropical in Arh. Azore si Madeira	-raurile principale izvoresc din Spania si se varsa prin estuare in Oc Atlantic: -Douro (Sp: Duero) -Tejo (Sp: Tajo)	-paduri de foioase (stejari, castani )si conifere (pini) -In S: arbusti mediteraneeni, gen garriga si palcuri de stejari si eucalipti	Resurse insuficiente de : -carbuni -min neferoase -metale rare -sulf -sare -marmura - terenuri agricole, viticole, pomicole si pt cresterea animalelor energie solara energie eoliana res turistice	- Lisabona - Porto - Setubal - Coimbra
GRECIA UE	Partea sudica a Pen Balcanice, Grecia este formata din: -a. peninsule mari care patrund in Marea Mediterana: Pen Calcidica -Pen Peloponez b. insule: -ins Creta (cea mai mare si mai populata insula a a Gr) -Ins Eubeea -Insulele Ionice c. arhipelaguri: -Arh. Sporade de N -Arh. Sporade de S -Arh Ciclade Muntii; -orog. alpina: M Pindului -orog hercinica: M Rodopi si Olimp (2911m, cel mai inalt munte al Gr) Campii, -litorale, cu supraf. reduse; - Cele mmai intinse: C Salonicului si C Tesaliei	-cl mediteraneana -bat vanturi secetoase care accentueaza uscaciunea aerului si a solului: vantul Sirroco (originar din Des Sahara)	-retea hidrografica din rauri scurte si, in general ,sarace in apa -Aliakmon -cel mai lung -Axios -Strymon	-vegetatie mediteraneana tipica adaptata la cl si la solurile de tip terra rossa si castanii-roscate -paduri de pini maritimi - arbusti xerofili de tip "maquis" si garriga aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni	-zacaminte de: Petrol -Lignit Bauxita Crom Plumb Zinc Sulf Marmura (renumita marmura de Paros) - terenuri agricole, viticole, pomicole si pt cresterea animalelor energie solara -mare potential turistic -putere turistica mondiala; toate ctg de turism)	-Atena -Salonic -Volos -Patras -Iraklion(in I Creta)
ALBANIA	Relief predominant muntos: - N: Munti: Alpii Albaniei -CentrU : Mtii Albaniei Centrale -S: M Epirul Albanez -Campii: V: Campia Albaniei	-cl mediteranean -cl montan	-rauri scurte si repezi cu mare potential hidroenerg: -Drin -Seman -Vjose -mari lacuri de origine tectonica, la granita cu Macedonia si Grecia: : -Shkoder -Prespa -Ohrid -	-vegetatie mediteraneana -vegetatie montana	-petrol -carbuni -minereuri neferoase (Cr, Cu, Ni) res turistice	-Tirana -Durres -Elbasan -Shkoder -Vlore
BULGARIA UE stat vecin cu Rom	Relief variat alc. in proportii aprox egale din muntii, pod, campii Muntii: Centru: -M balcani (Stara Planina), orog alpina; formati din 2 masive/culmi, aproape paralele S: M Sredna Gora -N MStara Planina SV: muntii hercinici, masivi si cu forme glaciare: -M Rila (2925m , Vf Musala) -M Pirin(2914m) -M Rodopi Podisuri: -Pod Prebalcanic 9INpartea central-nordica) -Pod Ludogorie Campii: - C Traciei Superioare ( C Maritei), intre M Sredna Gora si M Rodopi. -C Inalta a Dunarii (intre Dunare si Pod Prebalcanic)	-N si Centru: -cl temp-cont -cl montan -cl alpin S: cl cu influente mediteraneene -E: cl pontic	-Dunarea (se varsa in M Neagra) -afl Dunarii: -Iskar -Osam -Lom -Struma, Marita si Tundja (se varsa in M Egee)	-padurile ocupa 30% din suprafata Bulgariei -paduri de foioase -paduri de conifere -vegetatie alpina -in S veg mediteraneana	-carbuni -minereuri feroase si neferoase -terenuri agricole: arabile, pomicole, viticole, pasuni si fanete res turistice; muntii -litoralul M Negre	-Sofia -Plodviv -Stara Zagora -Varna (port la M Neagra) -Burgas (port la M Neagra) -Ruse (port la Dunare)