Statul Relief Clima

REPUBLICA IRLANDA

UE

-ocupa insula cu acelasi nume, cu ex. partii ei de NE, care aprtine UK -in interior-relief jos, de campie: Campia Centrala -pe margini insula are relief muntos alacatuit din munti vechi (caledoniei). Cei mai inalti sunt M Kerry (1040 m), in SV Mtii se termina cu abrupturi in zonele litorale, care sunt putin favorabile instalarii porturilor (de aceea, desi insula, Irlanda, din pct de ved al navigatiei si transp. navale nu este cons. o tara maritima	-cl temp oc bland, dat. infl Curentului Atlanticului de Nord -amplitudini termice mici Pp bogate. Ploua 2 zile din 3 - IRLANDA ESTE TARA CEA MAI UMEDA DIN EUROPA	-PP bogate alimenteaza o retea hidrografica la fel de bogata formata din : -lacuri: -L Ree -L Derg -mlastini si balti in C Centrala -rauri legate prin canale: Shannon (se varsa prin estuar)	-pasuni si fanete (2/3 di supr terit) -padurile ocupa supraf redusa	-pasuni si fanete bogate (cresterea ovinelor, bovinelor, cabaline)	-Dublin -Cork -Limerick
5 EUROPA NORDICA DANEMARCA ( UE) MONARHIE	-ocupa Pen Yutlanda si o serie de insule: - I Fionia -I . Seeland - I. Lolland -I Falster -I Bornholm Relieful este o campie (30-173m) -campie modelata de ghetari care au creat depresiuni joase si coline morenaice Tarmurile; -vestice: -nisipoase, cu lagune -nordice: -cu fiorduri Tarmurile insulelor au faleze calcaroase	-temp oc, cu influente atlantice, arctice si siberiene la care se adauga consec Curentului Atlanticului de Nord Temp : - Iarna-0grd C -vara 15-16 grd C -pp bogate Vanturile de vest sufla cu intensitate	- numeroase lacuri si mlastini -rauri scurte	-paduri de foioase (stejar si fag) -pasuni -conifere plantate formeaza perdele de protectie contra vanturilor puternice dinspre ocean	-Petrol si gaze se exploateaza din platforma continentala a M Nordului -resurse minerale: -caolin -nisip creta -mare potential energetic eolian -pasuni -terenuri agricole ocupa 60% din supraf tarii -res turistice	-Copenhaga -situat in Ins Seeland -port -Arhus - port -Odense -Alborg - port
SUEDIA UE MONARHIE	-Pen Scandinavica si numeroase insule intre care: -I Oland -I Gotland -tarmuri dantelate la M Baltica (G Botnic) si M Nordului -intre M Nordului si M Baltica se afla staramtori importante: -Str Kattegat -Str Skagerrak Relieful: -munti: -M /Alpii Scandinaviei (2117m, Vf Kebnekajse), caledonieni-cu relief glaciar vechi si actual Podisuri: -Pod Norrland -Pod/Platoul Smaland -Campii (S): -C Skane	infl de latitudine si altitudine -N, dincolo de Cercul Polar de N, in Laponia Suedeza; cl subpolara -apar aurore polare (boreale) -zilele si noptile polare -La S de Cercul Polar de N, in cea mai mare partea tarii: cl temp-oc - In Alpii Sc -cl montan, inclusiv alpin (cu ghetari actuali) -infl Curentului Atlanticului de Nord -o evidenta zonalitate climatica pe care se suprapune una biogeografica: N: TMA=-1grdC PP: 300mm/an S: TMA= 8grdC PP=500-600mm/an-	-raurile -mai numeroase in N si centru -au potential hidroenergetic important (au multe cascade) -se varsa in G Botnic: -Torne -Lule -Ume -se varsa in M Nordului: -Gota, cel mai lung rau; izv. din Norvegia si trece prin Lacul Vanern Lacurile -sunt f. numeroase - sunt de origine glaciara sau tectono-glaciara -cle mai mari sunt in S: -L Vanern- cel mai mare lac al Suediei si al III lea din Europa -L Vattern -L Malaren	-vegetatia se modifica inh fct de latitudine si altitudine, deci de cond climatice: - In, in cl subpolar: Tundra -in restul teritoriului : padurile de conifere si de foioase; 66% din supr Suediei	-minereuri de fier, in N, dincolo de Cercul Polar de Nord cu zacamintele renumite de la -Kiruna -Gallivare -min neferose: Cu ,Zn -uraniu -paduri -hidroenergie -terenuri agricole (in S) -peste/pescuitul	-princ. orase sunt in S si au imp fct. industriale, portuare si comerciale, culturale, turistice; -Stockholm (port la M Baltica) -Goteborg (port la M Nordului) -Malmo (in C Scania)-port la M Nordului -Uppsala si Lund -renumite orase universitare -Orebro Vasteras Norrkoping -
NORVEGIA + Insulele de la contactul Oc Atlantic cu Oc Arctic -Ins Svalbard -Ins Jean Mayen Ins din M Norvegiei: -Ins Lotofen -Ins Vesteralen -insulele din Antarctica: -ins Bouvet -Ins Petru I MONARHIE	-relieful dominant este cel muntos Muntii strabat tara de la NE la SV; origine caledoniana-cei mai vechi munti ai Europei: -M Scandinaviei (M Norvegiei)-alt max 2469 -Vf Galdhopiggen Au un relief glaciar f dezoltat format atat de ghetarii cuaternari, cat si de cei actuali (circuri, vai glaciare, morene, platouri, creste, fiorduri) -la V M Norvegiei se termina abrupt catre apele M Norvegiei, tarmul prezentand numeroase fiorduri: -Fiordul Trondheim -Fiordul Sogne (Sognefjord) -Fiordul Oslo	infl de latitudine si altitudine -in N, dincolo de Cercul Polar de Nord: -Cl subpolara; apar aurore polare (boreale) -zilele si noptile polare -Iin zona litorala vestica, pe versantii vestici ai M Norvegiei; -cl temp-oc infl de Curentul Cald al Atlanticului de Nord; Pp bogate: cca 2000 mm/an -in interiorul Norvegiei, si pe versantii estici ai M Norvegiei cl ete temp-cont, cu ierni aspre si veri blande; Pp mai reduse : cca 500 mm/an -pe vf si platourile M Norvegiei: cl alpin	-rauri scurte, f bogate in apa si cu mare potential hidroenergetic -Cel mai lung rau al Norvegiei: Glomma	-infl de latitudine si altitudine, deci de cond climatice: - In, in cl subpolar: Tundra -in restul teritoriului : padurile de conifere (padurea temperata rece, de tip "taiga" Iin zona litorala vestica padurilor de conifere se asociaza cele de foioase;	--petrol si gaze naturale , extrase din struct. geologice ale platf. continentale a M Nordului -min de Fe -min neferoase: Cu, Ni, Zn, bauxita -paduri -hidroenergie -fauna marina: peste, balena /pescuitul	-Oslo, capitala si pric por al Norvegiei, situat in Fiordul Oslo, la M Nordului -Bergen- port la M Nordului Trondheim- port la M Norvegiei -Stavanger- port la M Nordului Lillehamer
FINLANDA + Arh Aland (cu mii de insule ) UE	Relief de podis dezvoltat pe structura straveche a Europei, Scutul Baltic, din Precambrian si modelat de calota glaciara cuaternara -Pod Finlandei-din roci foarte vechi, mai ales granite -are relief modelat la suprafata de calota glaciara cuaternara -partea sudica a pod: -este mai joasa, cu siruri paralele de coline morenaice (glaciare) si depresiuni ocupate de mii de lacuri -partea centrala si nordica este mai inalta si prezinta cateva culmi cu aspect muntos (1300m)	-cl temp-cont cu infl maritime baltice -veri scurte si racoroase -ierni blande, in SV si f aspre, in N IN n apar aurore polare (boreale) -zilele si noptile polare	Raurile se varsa in M Barents, L Ladoga (Rusia) si M Baltica-G Botnic: Tornio, Kemi, Oulu LACURILE >55 000, ocupa 10 % din terit. sunt de origine glaciara (in depresiunile dintre colinele Cele mai mari lacuri: L Saimaa -L Paijanne -L Inari	-in N, in reg Laponia: Veg de tundra In restul terit -Pad de conifere (brad, molid, pin) -Pad de foioase (predom. mesteacanul)	-RES MINERALE IMPORTANTE: -cobalt -vanadiu -crom -nichel -padurile -lacurile	-Orasele cele mai imp sunt situate pe lit. si sunt porturi: -Helsinki -la Golful Finik -Tampere -Turku -Espoo -Oulu -Lahti
ISLANDA -in Ins Islanda din N Oc Atlantic, pe dorsala medio-atlantica, la S de Cercul Polar de Nord	-insula de origine vulcanica -este un imens bloc bazaltic traversat de la N la S de riftul atlantic (partea vstica apartine Placii tectonice a Americii de N, iar partea Estica, Placii Euroasiatice -fenomenele vulcanice din trecutul geologic si cele actuale, precum si ghetarii sunt pricipalii factori generatori si modelatori ai reliefului islandez -vulcanii islandezi -30 dintre ei sunt activi: -V Hekla -V Askja -intensa act vulcanica duce la aparitia izvorelor arteziene termale=gaysere -masivele muntoase din S sunt acoperite de ghetari a caror grosime depaseste 1000m -tarmurile nordice au fiorduri Tarmurile sudice au campii litorale inguste si plaje cu nisip negru (provenit din roci vulcanice	-cl subpolara -pe litoral, dat. Curentului Atl de N, CL ESTE MAI BLANDA - iN INTERIOR, TEMP SCAD MULT, PP SUNT SOLIDE, IAR GJHETARII ACOPERA 1/8 DIN SUPRAF INSULEI	-rauri scurte, cu debite bogate si numeroase cascade =Lacuri de origine glaciara si vulcanica, alimentate din zapezi izvorele arteziene termale=gaysere	-vegetatie de tundra, prezenta doar la alt joase	Resurse minerale -roci vulcanice (mai ales bazalt0 -nisip -izvoarele termale -mari resurse geotermale -fauna marina =pescuitul -ramura principala a economiei tarii; asigura 2/3 din exportul Islandei	-Sp nat f ridicat; iSLANDA-UNA DINTRE PUTINELE TARI DIN EUR CU SP NAT + -23% DIN POP ARE <15 ANI Reykjavik (cu 1/2 din populatia Islandei)
TARILE BALTICE a. ESTONIA La G Finic si M Baltica UE	-relief de campie apartinand Campiei Europei de Nord -pastreaza numeroase urme ale calotei glaciare cuaternare; -coline morenaice -dealuri joase prelungi, cu alt de cca 300m -litoralul G Finic - jos si nisipos -in larg sunt >800 ins	-temp cont cu infl siberiene, baltice si atlantice	-Rauri scurte colectate de G Finic, G Riga si L Peipus Cele mai mari rauri: -Parnu -Narva -numeroase lacuri=5% din supraf tarii Cel mai mare: L Peipus (impartit cu Rusia)	-paduri de amestec foioase+conifere (40% din supraf tarii) -pasuni	-sisturi bituminoase -turba -roci de constructii	-Tallin -Tartu -Narva -Kohtla-Jarve
b. LETONIA UE	-RELIEF JOS, DE CAMPIE -spre G Riga si M Baltica, campia este f joasa -in SV si centru campia glaciara este dominata de coline morenaice de 200-300m	Cl temp-con cu infl baltice si siberiene	Rauri : Daugava -lacuri glaciare in reg dinspre G Riga	-paduri de amestec foioase+conifere (43% din supraf tarii) -pasuni	-paduri -roci de constructii	-Riga - port -Liepaja -Daugavpils Ventspils - port
c. LITUANIA UE	-cel mai mare stat baltic RELIEF JOS, DE CAMPIE campia glaciara este dominata de coline morenaice de 200-300m -Campia liorala baltica este joasa, cu dune de nisipsi mlastini	Cl temp-con cu infl -baltice si -siberiene	-retea hidrogr dens formata din rauri care se varsa in M Baltica: Nemunas (numele, in Belarus=Neman) Neris (afl al lui Nemunas lacuri glaciare (cca3000)	-paduri de conifere (1/3 din terit) pasuni	-petrol-pe platf cont a M Baltice -res minerale:calcar, nisip, argila, turba, -paduri -hidroenergie	-Vilnius -Kaunas -Klaipeda -port -Siauliai
STATELE INSULARE MALTA UE	-Asezata in zona centrala a M Mediterane, in S Italiei -este un arhipelag, cele mai mari insule: - I Malta - -I Gozo -I Comino -relief de podis calcaros, jos <250m	-mediteraneana	Rauri scurte, cu regim hidrologic influentat de clima (vara, unele seaca)	Veg mediteraneana: -paduri de pin, cedru, chiparos -maquis -in mare masura,veg nat este inlocuita de terenuri agricole (citrice, maslini, vita de vie)	-terenuri agricole -mare potential turistic, maritim si cultural -o mare parte din PIB provine di act. bancare si din navigatie si comert pe mare (Malta- locul II in Eur, dupa capacitatea flotei comerciale)	La Valletta
CIPRU UE	-in E M Mediterane, mai aproape de Asia (Turcia, fata de care este situata la cca 70km) - relief predominant muntos	-mediteraneana	Rauri scurte, cu regim hidrologic influentat de clima (vara, unele seaca	Veg mediteraneana: -paduri de pin, cedru, chiparos -maquis -in mare masura,veg nat este inlocuita de terenuri agricole (citrice, maslini, vita de vie)	terenuri agricole -mare potential turistic, maritim si cultural -o mare parte din PIB provine di act. bancare si din navigatie si comert pe mare (Malta- locul III in Eur, dupa capacitatea flotei comerciale)	Nicosia