Strategia de implementare a Programului Rural de Reziliență Economico Climatică Incluzivă în Republica Moldova de către Unitatea Consolidata pentru Implementarea Proiectelor ifad, finanțat de Facilitatea Globala de Mediu Material pregătit
Yüklə 1,15 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tehnologiile conservative No till, Mini-till
- Înierbare a terenurilor degradate
- Plantarea fășiilor forestiere și a pădurilor comunale
- Metodele utilizate au inclus următoarele: Interviuri semi-structurate
- Discuții în grupuri focale cu aplicarea hărților mintale
- Profilul activităților zilnice
- Profilul întreprinderilor vizitate și persoanelor chestionate
- Constatări privind consecințele percepute ale schimbării climei
Obiectivul proiectului de elaborare a Studiului de analiză a măsurilor de reziliență a schimbărilor climaterice a fost de a elabora un document de analiză pe baza proiectelor relevante realizate în Moldova, care s-au axat pe îmbunătățirea practicilor agricole întru sporirea rezilienței climatice a țării dar și pe îmbunătățirea factorilor generali de mediu, inclusiv a solului. La baza analizei au stat percepțiile fermierilor și autorităților locale, care au beneficiat de asistență în cadrul proiectelor susmenționate, dar și a percepțiilor altor persoane din comunitățile respective și alte comunități din Moldova, inclusiv și celor care n-au beneficiat de proiecte.Analiza a vizat nu doar progresele concrete ale activităților proiectelor vizate în domeniile de interes pentru activitățile viitoare, ce urmează a fi susținute de FGGM/IFAD, dar și factorii limitativi și barierele, cu care se pot confrunta viitoarele activități de dezvoltare. Percepțiile autentice ale beneficiarilor proiectelor și ale altor actori din mediul rural au contribuit la elaborarea unor constatări și concluzii bazate pe fapte și fenomene reale din mediul rural al țării din zonele de proiect, iar abordările novatoare față de elucidarea acestor percepții și fapte au condus la identificarea creatoare a căilor mai directe și mai eficiente de atingere a țintelor de reziliență climatică prin proiecte viitoare în domeniu. În baza rezultatelor Studiului au fost elaborate recomandări cu scopul determinării condițiilor de realizare a unor activități în cadrul Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă, precum și proiectelor viitoare IFAD, identificării activităților de reziliență climatică percepute ca prioritare de către fermieri, precum și a constrângerilor existente în realizarea unor asemenea activități în Republica Moldova în condițiile curente. Temele principale, pe care s-a axat Studiul au inclus: aplicarea și implementarea masurilor de prevenire și combatere a eroziunii solului si conservare a apei in sol în terenurile publice și private supuse degradării solului, inclusiv eroziunii (înierbarea în vii și livezi, ameliorarea pășunilor și fânețelor - amenajament pastoral, reabilitarea /înființarea perdelelor forestiere si plantațiilor agro-silvice de protecție a solului, aplicarea tehnologiilor conservative a solului, activități de agricultură ecologică) și alte teme asociate de interes sporit pentru respondenți. În procesul de realizare a Studiului, AO BIOS a realizat trecerea în revistă și examinarea experienței de implementare a proiectelor derulate sau in curs de derulare din domeniul rezilienței schimbărilor climaterice (tehnologii conservative de lucrare a solului, împădurirea terenurilor degradate, ameliorarea pășunilor/fânețelor, etc.) cu scopul identificării factorilor limitativi și elaborării de recomandări de măsuri și procedee de înlăturare a acestor factori la implementarea proiectelor UCIP-IFAD în domeniul rezilienței schimbărilor climatice. Studiul a fost efectuat cu implicarea experților cheie cu expertiză și experiență în realizarea studiilor participative, dar și cu experiență vastă și expertiză în domeniul conservării solurilor, agriculturii durabile și ecologice. Documentele confirmatoare sau care elucidează/detaliază anumite constatări, concluzii sau recomandări sunt expuse integral sau în formă de extras în anexele la prezentul raport asupra Studiului.
Un Studiu (Studiul) de analiză a măsurilor de reziliență a schimbărilor climatice a fost realizat de AO BIOS în baza unui contract cu oficiul IFAD de la Chișinău. Obiectivul Studiului a fost de a elabora un document de analiză pe baza proiectelor relevante realizate în Moldova, care s-au axat pe îmbunătățirea practicilor agricole întru sporirea rezilienței climatice a țării, dar și pe îmbunătățirea factorilor generali de mediu, inclusiv a solului. La baza analizei au stat percepțiile fermierilor și autorităților locale, care au beneficiat de asistență în cadrul proiectelor susmenționate, dar și percepțiile altor persoane din comunitățile respective și alte localități din Moldova, inclusiv și a celor care nu au beneficiat de proiecte. Studiul a fost realizat utilizând metodele participative, așa ca interviul semi-structurat, discuții în grupuri focale, mărturii verbale, comparații contrastante, etc., care au permis identificarea opiniilor și percepțiilor autentice ale respondenților. Interviurile în profunzime s-au realizat cu 78 persoane, 32 femei și 46 bărbați; dintre care 26 persoane au participat la cele trei discuții focale realizate în comunități din cele trei zone geografice ale țării. Percepțiile fermierilor au fost discutate în cadrul unei ședințe SWOT de o zi cu experți în conservarea solului, agricultură și dezvoltare rurală pentru analiza acestora. Studiul s-a bazat preponderent pe opiniile și percepțiile beneficiarilor din diferite proiecte. Constatările și recomandările Studiului s-au axat pe patru domenii largi de reziliență climatică:
În raport cu Tehnologiile conservative No till, Mini-till, percepțiile fermierilor au arătat că acesta este un domeniu nou pentru Moldova, fiind cunoscut preponderent beneficiarilor proiectelor de agricultură conservativă, care au recunoscut că e o cale promițătoare pentru Moldova, îndeosebi în contextul frecvenței tot mai mare a secetelor, dar că majoritatea nu au experiență și cunoștințe vaste în domeniu, pentru a prognoza beneficiile de termen lung. S-a menționat că acest tip de agricultură nu este accesibil pentru toți fermierii din cauza costurilor mari a echipamentelor agricole asociate. Recomandările au inclus sensibilizarea populației rurale privind beneficiile agriculturii conservative pe baza experienței țărilor, care o aplică de mai mulți ani, realizarea cercetărilor științifico-practice, posibil, în cadrul școlilor fermierilor, a agriculturii conservative pe solurile specifice ale Moldovei și în condițiile actuale, precum și politici adecvate ale statului, care ar permite accesul mai larg la aceste tehnologii, inclusiv pentru fermierii mici și mijlocii. În aspectul Agricultura ecologică s-a remarcat deosebit de pregnant dorința multora de a activa în acest domeniu (60% din intervievați), dar și necunoașterea, chiar și a celor ce profesează acest tip de agricultură, a abordării holistice, care stă la baza acestui tip de agricultură, ca activitate dedicată de termen lung, cu tot sistemul complex de armonizare a spațiului intern și extern al fermei. Recomandările au inclus sensibilizarea populației rurale privind agricultura ecologică ca sistem integru, politici de stat axate special pe agricultura ecologică, sprijin pentru instituțiile de învățământ cu profil agricol în crearea bazei de predare a agriculturii ecologice, asistență în desfacerea producției, crearea unei legături necesare între toate verigile: de producție, procesare, comercializare, precum și educarea consumatorului autohton privind beneficiile produselor ecologice și necesitatea sprijinirii producătorului local. În materie de Înierbare a terenurilor degradate, deși percepțiile fermierilor sunt expuse clar în favoarea acestei acțiuni, un număr destul de mic văd posibilități reale de realizare a acestei acțiuni în condițiile actuale de sărăcie, utilizare extensivă a terenurilor degradate pentru pășunat nereglementat, lipsa unor instrumente de reglementare locală a terenurilor degradate. Totuși, s-a remarcat înierbarea în vii și livezi ca o măsură pozitivă pentru prevenirea eroziunii și facilitarea accesului pe timp umed. O barieră semnificativă, frecvent menționată de intervievați, a fost lipsa semințelor ieftine locale pentru înierbare. Recomandările la acest capitol sunt crearea bazei semincere autohtone, difuzarea practicelor bune existente, sensibilizarea fermierilor în aplicarea pe larg a înierbării, inclusiv în vii și livezi, asistență în elaborarea unor mostre de reglementări locale în gestionarea pășunilor și altor terenuri degradate. La tema Plantarea fășiilor forestiere și a pădurilor comunale percepțiile au fost în favoarea acestora, deși mulți nu sunt conștienți de efectele acestor măsuri pentru reziliența climatică. Incertitudinile asociate țin preponderent de mecanismele legale de plantarea pădurilor și fâșiilor forestiere pe terenuri proprii și comunale, gestionarea acestora după plantare, aspecte de specii adecvate pentru plantare. Recomandările au inclus politici de susținere a inițiativelor comunale de plantări, instituirea unei funcții în primării responsabile de adaptarea la schimbarea climei și, implicit de plantări, dezvoltarea unei culturi a plantărilor în țară, studii asupra speciilor potrivite pentru condițiile climatice actuale ale țării. Ca concluzie generală, s-a apreciat elementul de învățare și proliferare a cunoștințelor a proiectelor realizate, dar și necesitatea abordării mai sistematice și coordonate a aspectului de adaptare la schimbarea climei.
Pe parcursul ultimelor două decenii în Republica Moldova s-au realizat câteva proiecte și programe întru îmbunătățirea factorilor de mediu, inclusiv calitatea solului și apei, realizarea practicilor agricole și a celor de dezvoltare rurală. Toate aceste eforturi au condus la schimbări benefice în diverse domenii de mediu și agricultură, dar și în cunoștințele și percepțiile factorilor de decizie și a agricultorilor și locuitorilor din spațiul rural. Însă, din cauza golului mare de cunoștințe în domeniu în masele largi ale fermierilor, dar și a altor factori obiectivi, inclusiv, sărăcia, migrația, dezvoltarea neuniformă a regiunilor țării, insuficiența alocațiilor pentru agricultură și ecologie, cooperarea și coordonarea insuficientă între activitățile de dezvoltare și instituțiile de stat relevante, se mai atestă numeroase lipsuri și deficiențe în abordarea acestor domenii. Unele dintre ele vor fi identificate și reliefate în prezentul Raport asupra Studiului. În cadrul interviurilor și a altor tipuri de studiu, întrebările de tip deschis au permis identificarea altor proiecte realizate în comunități cu impact asupra percepțiilor respondenților, așa ca proiecte realizate prin granturi din Fondul Ecologic sau granturi ale unor organizații non-profit locale sau naționale. Sursa recomandărilor prezentului studiu a fost analiza percepțiilor fermierilor și locuitorilor satelor Moldovei, dar și a percepțiilor unor persoane cu expertiză și experiență națională și internațională în realizarea, evaluarea și analiza eforturilor de dezvoltare rurală și agricolă.
Conform conceptului metodologic și a recomandărilor din termenii de referință, s-a planificat vizitarea și chestionarea unui eșantion reprezentativ de întreprinderi/autorități locale atât în plan teritorial (din cele trei zone geografice ale țării, nord, sud și centru), cât și din punct de vedere a proiectelor asociate cu reziliența climatică. Au fost selectate atât întreprinderi mari, cu mii de hectare în gestiune, cât și întreprinderi medii (10-20 ha), precum și gospodării mici (1-5 hectare) sau microîntreprinderi (care gestionează mai puțin de un hectar). De asemenea, s-au făcut eforturi de a include comunități rurale mari, medii și mici, cu acces bun la inputuri agricole și la piață și cu acces limitat la acestea. În aspectul de gen, principiul a fost de inclus întreprinderi de toate tipurile, gestionate de ambele genuri, proporțional cu datele statistice demografice. Adăugător s-a realizat identificarea percepțiilor unui grup mare de control, adică a persoanelor care nu au beneficiat de proiecte, preponderent din comunitățile, în care au existat beneficiari de proiecte, dar și din alte comunități. Spectrul de metode utilizate pentru identificarea percepțiilor și barierelor a fost selectat pentru a obține date cantitative, dar și aspectele ”subiective”, așa ca obișnuințele culturale, tabieturile incorporate de decenii și secole în viața rurală, modul de învățare și abilitare a persoanelor din spațiul rural, care nu au o educație formală de lungă durată, modelele de comportament, care se consideră acceptabile în anumite zone și total inacceptabile în altele, modalitatea de luare a deciziilor în familiile și întreprinderile rurale, conexiunile interne comunitare în viața economică din spațiul rural, relațiile între genuri și generații, relațiile între grupurile mai înstărite și cele mai sărace, etc. Metodele utilizate au inclus următoarele: Interviuri semi-structurate, adică interviuri în care se pune accent pe discuții în profunzime nu doar la temele propuse într-un chestionar orientativ, dar și la teme asociate, care pot oferi răspunsuri neașteptate privind probleme reale, dar care nu pot fi aflate dacă chestionarea ar avea loc conform unui scenariu mai rigid. A fost realizat un număr de 50 de interviuri semi-structurate cu o durată diversă, în dependență de abilitățile analitice și cunoștințele intervievatului, dar și de disponibilitatea lui/ei de a oferi detalii. Discuții în grupuri focale cu aplicarea hărților mintale În câte o localitate din fiecare zonă geografică a țării a fost realizată câte o discuție în grupuri focale (Sud - Tartaul de Salcie, unde s-a realizat unul dintre proiecte, Nord - Edineț, Centru – Peresecina). Grupurile focale au constat din 8-10 persoane cu expertiză și experiență agricolă diversă. Facilitarea acestor discuții a permis identificarea unor opinii pe cât de variate, pe atât de concrete, care au permis concluzii importante. Utilizarea metodei hărții mintale (mindmap), precum și a altor metode de dinamică a grupurilor a permis identificarea unor opinii și percepții ascunse, care se pot identifica preponderent în discuiții și intervenții în grup, fiind identificate mai slab în timpul interviurilor față-în-față. Totuși, pentru cuantificarea percepțiilor s-a recurs la îndeplinirea unor mici chestionare, în care participanții la discuții au putut evalua consecințele schimbării climei, barierele în realizarea activităților de reziliență climatică și impactul perceput al ultimelor printr-o modalitate simplă de ierarhizare. Plimbări transversale Metoda a fost aplicată în aspectul proiectelor mai vechi, care necesită o reamintire pe teren a situației la începutul proiectului și la finele acestuia, dar și în raport cu activități locale cu caracter istoric, care pot fi readuse în memorie doar prin vizitarea unor locuri concrete (desecarea zonelor umede, îndreptarea cursurilor râurilor, plantarea sau tăierea fâșiilor forestiere, etc.) . Profilul activităților zilnice Instrumentul a fost aplicat ca metodă eficace de identificare a aspectelor relevante de modificare a activităților agricole și aspecte de gen sau pentru diferendele între generații în aspectele relevante pentru studiu. Mărturii verbale și scrise Acest procedeu a permis de a obține opinii prețioase, care vin întru confirmarea unor concluzii mai deosebite sau neașteptate. Analiza SWOT Analiza SWOT a fost aplicată ca instrument de valoare în cadrul unei ședințe de o zi cu participarea persoanelor ce au realizat interviuri și discuții în grupuri focale și au acumulat un volum imens de impresii și opinii ale respondenților din teren, dar și a unor experți în materie de pedologie, agricultură și dezvoltare rurală. Această combinație de expertiză și expunere la percepțiile existente în societatea rurală moldovenească, dar și în mediul academic, a permis o incursiune profundă în toate aspectele pozitive și negative ale evoluțiilor din agricultura țării în aspecte relevate pentru Studiu. Analiza SWOT a permis de a evidenția nu doar impactul factorilor externi și interni, dar și determinarea oportunităților și pericolelor realizării proiectelor de asistență în adaptarea la schimbarea climei în aspectele relevante pentru condițiile Republicii Moldova, ținând cont de factori de nivel mai global, inclusiv legislație, politici, mediul investițional etc. Analiza SWOT a permis de a elabora recomandări utile pentru activități de dezvoltare curente dar și pentru proiecte viitoare de asistență tehnică axate pe sectorul rural. Alte metode Reieșind din necesități și în măsura posibilităților, au fost aplicate și alte metode, îndeosebi, studierea materialelor de proiect, concluziile din alte rapoarte relevante ale partenerilor de dezvoltare a Moldovei, motive din istoria mai îndepărtată sau mai recentă a unor localități, calendare sezoniere, inclusiv descriind deplasarea termenilor activităților agricole cauzate de schimbarea climei atât în profil zilnic, cât și anual, comparații contrastante ale percepțiilor beneficiarilor din diverse zone ale țării, diferite grupuri sociale, de gen, etc. Totalitatea acestor metode a permis de a aprecia mult mai multe succese, probleme, subtilități și detalii, decât ar fi fost obținute printr-o simplă colectare de date sau sondaj sociologic cantitativ, sau din rapoartele pe proiecte. Totuși, aspectele cantitative nu au fost ignorate, cercetându-se valoarea cantitativă a sporului veniturilor monetare, sporului valorii terenurilor agricole, pășunilor private sau publice, etc., ca rezultat al participării la proiecte sau a realizării activităților de adaptare la schimbarea climei. Deoarece metodele calitative pun preț mare pe sinceritate și autenticitatea opiniilor și comunicării cu respondenții și beneficiarii, colectarea datelor este asociată cu un șir de riscuri pentru respondenți. Din acest motiv, în toate cazurile posibile s-a asigurat confidențialitatea conținutului interviurilor, fiind schimbate numele persoanelor și denumirile întreprinderilor la dorința respondenților. După realizarea cercetărilor, inclusiv a interviurilor semi-structurate, întrunirilor cu grupuri focale, echipa de proiect s-a întrunit în câteva ședințe pentru scanarea și filtrarea materialelor acumulate, identificarea constatărilor și concluziilor principale, eliminarea aspectelor nesemnificative.
Pentru a identifica un șir cât mai larg de percepții, care ar reflecta cât mai reprezentativ realitatea rurală din Moldova, selectarea respondenților și participanților la discuții în grupuri s-a realizat cu ideea de a include atât fermierii cu suprafețe mari, cât și pe cei cu terenuri medii și mici, atât cei ce au profesat practicile mini-till, no-till, cât și cei ce au făcut uz de împădurire, ameliorarea pășunilor și practici de agricultură ecologică. S-a ținut cont, de asemenea de amplasamentul geografic al întreprinderilor vizitate și respondenților, așa ca să se identifice opiniile celor din Nord, Sud și Centru în proporție adecvată. De asemenea, s-a propus de a include un număr aproximativ egal de femei și bărbați, pentru a respecta proporția de gen a lucrătorilor agricoli din țară. Respondenții au fost divizați aproximativ egal între cei ce au beneficiat de asistență tehnică din partea unor proiecte și cei ce nu au beneficiat deloc. Studiul s-a realizat pe un eșantion de 78 persoane, 32 femei și 46 bărbați, fiind vizitate 33 de localități. Au fost intervievați / organizate discuții în grupuri focale cu beneficiarii următoarelor proiecte:
În aspect de proprietate sau gestionare de terenuri agricole, studiul s-a axat atât pe proprietari mari (peste o mie hectare, întreprinderile Agro-firma Plaiul Bârlădean SRL, r-l Ocnița, Vindex Agro, s. Mălăiești, r-l Orhei, IRI Carmen SRL, r-l Cahul, etc.), cât și pe deținători de terenuri foarte mici (GŢ „Ghenadie Babici”, r-l Ștefan Vodă, GT „Căldare Alexandra Ion”, r-l Orhei, GŢ „GŢ „Bîrnaz Victor”, r-l Drochia,, etc.), dar și terenuri medii de 15-50 hectare (SRL „Ampelos”, r-l Ștefan Vodă, GŢ „Maria Darii”, r-l Drochia, etc.). În materie de culturi cultivate, Studiul s-a axat pe toată diversitatea culturilor, care se cultivă în Republica Moldova, inclusiv plante de câmp anuale, legume, viță de vie, culturi pomicole. În aspect de tip de măsuri de adaptare aplicate, respondenții s-au divizat în cei ce aplică doar un sistem de agricultură (de ex., întreprinderea Agro Pangil GȚ, Natcubi-Agro SRL – agricultura conservativă, GŢ „Ciumac Andrei”, municipiul Chișinău,, GŢ „Ygrick-Group, r-l Ștefan Vodă, etc.), cei ce aplică două sisteme (GŢ „Valeriana”, r-l Ștefan Vodă, SRL „Glia Vito”, r-l Criuleni), dar și cei ce aplică de toate câte puțin (SRL Hambarul Agro, r-l Glodeni, Polenprod SRL, r-l Cimișlia). În aspect de vârstă, majoritatea respondenților, se referă la grupurile de vârstă 45-54, 55-64 și peste 64 de ani, ceea ce reflectă datele statistice privind angajarea în agricultură.
Studiul a făcut apel pe scurt la percepțiile fermierilor privitor la consecințele schimbării climei, care ar sta la baza deciziilor acestora de a întreprinde măsuri de adaptare. Nici unul dintre respondenți nu a exprimat îndoieli privitor la realitatea schimbării climei. Persoanele intervievate au afirmat că au pierderi semnificative din cauza efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi:.
Chiar în perioada vizitelor pe teren mulți intervievați au confirmat pierderi și daune recente cauzate de secetă, ploi cu grindină sau furtuni, care le-au deteriorat culturile sau încăperile agricole. Consecințele cele mai des menționate au fost următoarele (nu sunt incluse în ordinea priorităților percepute): 
Ierarhizarea priorităților percepute ale respondenților în sensul celor mai grave consecințe ale schimbării climei asupra agriculturii a arătat că ei percep seceta ca fiind cel mai grav efect al schimbării climei, urmată de ploile torențiale puternice, vânturi puternice, înghețuri, eroziunea solului și alunecările de teren (Figura 21,). Opiniile persoanelor intervievate în acest subiect sunt aproximativ omogene pentru toate cele trei zone (Anexa 10). Fermierii au menționat și unele măsuri de adaptare la schimbarea climei, pe care le întreprind, pentru a se proteja de efectele negative, așa ca modificarea termenelor de semănat (semănatul mai devreme, dar cu riscul de a pierde semănăturile din cauza înghețurilor, recoltatul mai devreme, pentru a evita înghețurile foarte timpurii de toamnă, etc.), modificarea orelor de muncă (începând dimineața foarte devreme cu un interval în orele de amiază și muncă continuată în orele de seara). Privitor la cauzele percepute ale schimbării climei, cu manifestările sale din Moldova enumerate mai sus, opiniile sunt divizate, de la opinii precum că totul e de la Dumnezeu și că omul nu poate interveni și până la opiniile mai răspândite că activitatea antropogenă e un factor semnificativ. Aproximativ jumătate dintre respondenți afirmă că schimbarea climei este provocată preponderent de emisiile industriale, automobile și avioane, războaie și incendii și, în măsură mai mică, de activitatea agricolă și dezvoltarea rurală. ”De asupra câmpului meu trec în fiecare zi 14 avioane. Dacă eu fac aici un mic foc să-mi încălzesc mâncarea, cât de important este el pe lângă tot fumul acela de la avioane?”, se întreabă un fermier intervievat în câmpul său din satul Caplani, raionul Ștefan-Vodă. Totuși, cealaltă jumătate din intervievați a admis că în Moldova au avut loc multe acțiuni, care au determinat sporirea frecvenței secetelor și evenimentele climatice extreme, inclusiv tăierea masivă a fășiilor forestiere și a pădurilor în perioada apariției agriculturii mecanizate, îndreptarea râurilor, lichidarea zonelor umede, chimizarea intensivă a agriculturii, supraexploatarea pășunilor și a terenurilor agricole, monocultura, încălcarea armoniei dintre culturi agricole anuale, livezi, vii, pajiști și păduri; activitatea agricolă de către persoane, care nu au dedicație pentru agricultură și nu prețuiesc pământul, epuizând fără milă resursele lui pentru un venit mai mare astăzi în detrimentul recoltelor viitoare.
|
